Cine sunt adevăraţii proprietari ai Rusiei

Agrobiznes
-
0

Cei mai mari proprietari de terenuri agricole sunt companiile agrariene. Alţi investitori nu se grăbesc să-şi cheltuiescă banii cumparând pământ în Rusia, scrie cotidianul Vedomosti.

La solicitarea cotidianului Vedomosti, firma de consultanţă BELF a întocmit un top al firmelor care controlează, fiecare, peste 50.000 de hectare. Au fost găsite 27 de asemenea companii.

În fruntea clasamentului, cu 480.000 de hectare, a fost plasată societatea Prodimeks, cel mai mare producător de zahăr din Rusia (în 2012 întreprinderile companiei au livrat 20,1% din totalul de zahăr alb din Rusia).

Majoritatea figuranţilor de pe listă susţin că lucrează aproape în totalitate terenurile deţinute. Spre exemplu, din cele 450.000 de hectare ale firmei Vamina (locul trei, după Rusagro, cu 452.000 de hectare) 420.000 sunt diferite culturi agricole. Două treimi din pământul controlat de Miratorg (316.000 de hectare, poziţia a 6-a) a intrat într-un proiect de creştere şi prelucrare a animalelor.

În top au intrat, de asemenea, proiecte lansate de finantişti: Trigon Agri, Alpcot, PAB Agro-pro (compania a fost achiziţionată în 2011 de grupul ceh PPF) şi altele. Cel mai cunoscut proiect din această categorie este Black Earth Farming (Agro-invest, locul 7, cu 308.000 de hectare: în 2006 în capitalul companiei au intrat banca Vostok Nafta şi grupul suedez AB Kinnevik. Anul trecut, Black Earth Farming a afişat pentru prima dată profit de 7 milioane, la un venit de 229 milioane de dolari.

De regulă, spune Viacheslav Kochetkov de la cabinetul de consultanţă Finam, investiţiile în terenuri cu destinaţie agricolă interesează, dar numai pe o perioadă de cel mult 10 ani.

La 1 ianuarie 2012, suprafaţa agricolă a Rusiei se ridica la 196 milioane de hectare, din care terenuri pentru culturi – 115 milioane.

Sursa:incomemagazine.ro

Albinele hrănite cu zahăr devin mai puţin rezistente la pesticide – studiu

Agrobiznes
-
0

Modul în care sunt hrănite albinele – cu miere sau cu zaharoză, respectiv sirop de fructoză – influenţează capacitatea acestora de a face faţă efectelor negative ale pesticidelor, sugerează un nou studiu.

Constatările acestei cercetări, conduse de entomologul May Berenbaum de la Universitatea din Illinois, au fost publicate recent în Procedurile Academiei Naţionale de Ştiinţe.

În timp ce albinele sălbatice se hrănesc din mierea stocată în stup, albinele din stupurile comerciale sunt hrănite cu o soluţie obţinută din zahăr, adăugată după ce mierea a fost recoltată. Acest lucru ar putea anula capacitatea albinelor de a rezista la efectele dăunătoare ale pesticidelor utilizate în agricultură, pe suprafeţe tot mai extinse de culturi.

„Ceea ce am descoperit este că răspunsul genetic al albinelor la pesticide diferă în funcţie de hrana pe care o primesc – miere, zaharoză sau sirop de fructoză, obţinut din porumb”, a spus Berenbaum.

„Acest lucru ne-a făcut să ne întrebăm dacă ceea ce se regăseşte în miere îmbunătăţeşte sistemul de detoxifiere al albinelor. Există în mod cert componente în miere care, la albine, determină activarea mecanismelor naturale de eliminare a pesticidelor”, a adăugat Berenbaum.

Cercetătorii au identificat în miere substanţe specifice care determină activarea genelor de apărare ale albinelor. Cel mai activ este acidul chimic P-cumaric, care se regăseşte între pereţii granulelor de polen.

„Precum albinele, noi oamenii folosim enzime pentru a distruge otrăvurile cu ajutorul ficatului nostru. Albinele au nevoie de un semnal pentru a fi activat mecanismul de apărare, astfel încât mierea este cea care furnizează acest semnal enzimelor, care încep apoi să acţioneze”.

„Aşadar, albinele care se hrănesc cu propria miere sunt mult mai bune în a face faţă efectelor negative ale pesticidelor, decât cele care se hrănesc cu zahăr. Marea surpriză nu este doar faptul că intră în funcţiune genele de detoxifiere, ci că ele pot activa, de asemenea, unele dintre genele responsabile de imunitate”, a adăugat Berenbaum.

S-a constatat că pesticidele sunt unul dintre factorii care ar fi putea fi răspunzători de scăderea numărului de albine. Printre ceilalţi factori se numără paraziţii, alţi agenţi patogeni, lipsa de medicamente veterinare sau, uneori, utilizarea abuzivă a acestora, managementul apicol şi factorii de mediu, precum lipsa hranei şi a habitatelor şi schimbările climatice.

O dietă care împiedică abilitatea unei albine de a descompune substanţele chimice toxice ar putea avea un efect grav asupra sănătăţii stupului de albine, potrivit lui Berenbaum.

„Una dintre întrebările cu care ne confruntăm de mult timp, cu privire la sănătatea albinelor şi declinul lor, este cea referitoare la alimentaţia albinelor, în special pe timpul iernii, mai exact ne întrebăm care este impactul acestor înlocuitori ai zahărului cu care sunt hrănite albinele”, a mai spus Berenbaum.

„Rezultatele noastre arată că nu este o idee atât de bună să hrănim albinele cu aceşti înlocuitori de zahăr, deoarece niciunul dintre aceşti înlocuitori nu conţin componenţii specifici pe care îi întâlnim la miere”, a concluzionat Berenbaum.

Sursa: financiarul.ro

Un consorţiu de companii române va restabili sistemele de irigare la Criuleni şi Lopatna

Agrobiznes
-
0

Consorțiul de companii române Hidroconstrucție & IAMSAT Munteni a câștigat concursul pentru reconstrucția și modernizarea sistemelor de irigare la Lopatna (raionul Orhei) și Criuleni. Managerii companiilor și fondul „Provocările Mileniului” au semnat luni contractele de executare a lucrărilor.

Directorul executiv al reprezentanței moldovenești a fondului, Valentina Badrajan, a anunțat că bugetul contractelor este de circa $8 mil, notează infotag.

„Lucrările vor începe în luna iulie și încheiate în 18 luni. Ca rezultat al reabilitării sistemelor de irigare, suprafața irigabilă la Lopatna va fi extinsă de la 50 ha la 509 ha, iar la Criuleni – de la 120 la 760 ha”, a precizat Badrajan, adăugând că o companie franceză va supraveghea derularea lucrărilor.

Șeful adjunct al misiunii diplomatice a SUA la Chișinău, Kara Mcdonald, și-a exprimat speranța că „lucrările vor fi executate calitativ, în termen și în cadrul bugetului”.

Ea a menționat importanța acestui proiect, necesar „pentru crearea unei agriculturi performante”.

Ministrul interimar al Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a relatat că semnarea contractului a fost precedată de o activitate vastă. El a spus că „euforia de pe urma victoriei și a semnării contractelor în curând îi va trece câștigătorului” și sentimentul de „responsabilitate” va veni să o substituie.

Bumacov a mulțumit SUA pentru ajutorul acordat și a subliniat importanța acestuia, având în vedere faptul că seceta se va înteți în Moldova.

Au fost depuse șase cereri de participare la concurs.

Potrivit infotag, Corporația „Provocările Mileniului” (The Millennium Challenge Corporation) fost constituită în anul 2004 în cadrul programului Departamentului de Stat al SUA pentru dezvoltarea economiei și reducerea nivelului de sărăcie în lume. În ianuarie 2010 corporația a acceptat să ofere Moldovei $262 mil. pentru implementarea proiectelor programului „Compact” în domeniul irigării, agriculturii avansate și reconstrucției drumurilor. $102 mil. sun t prevăzuți pentru renovarea a 11 sisteme de irigare centralizate, care vor cuprinde circa 15 mii ha de teren. Conform planului, șase sisteme de irigare vor fi instalate în sate pe malul Nistrului: Jora de Jos, Lopatna, Coșnița, Criuleni, Puhăceni și Roșcani. Cinci – pe malul Prutului – la Blindești, Grozești, Leova, Chircani – Zârnești. Circa 6 mii de agricultori din Moldova vor putea beneficia de sistemele de irigare.

În anul 2011 au fost formate 11 asociații ale consumatorilor de apă pentru irigare, fiecare dintre acestea va fi responsabilă pentru un sistem anumit. Acestea vor rămâne de stat, dar managementul va aparține asociațiilor. Pe lângă administrarea sistemelor de irigare, asociațiile vor stabili tarifele la apă pentru consumatori și vor încasa plata pentru alimentarea cu apă.

Tânăr şi ambiţios. Cum îşi administrează afacerea cu viţa de vie un fermier din Porumbeni

Agrobiznes
-
0

Originar din Porumbeni, Ion Efros, care deține mai multe hectare de vie la Pașcani, Criuleni, ne demonstrează că, in ciuda crizei economice și politice, în Republica Moldova apare o nouă clasă de fermieri.

Absolvent al Liceului Teoretic din Măgdăcești, și-a continuat studiile la Facultatea de Horticultură, specialitatea viticultură a Universității Agrare de Stat din Moldova. În prezent, își face masteratul la aceeași instituție, în domeniul protecției plantelor.

„Suntem plugari din tată-n fiu”

Agricultura a fost ocupația de bază dintotdeauna în familia Efros. A ales-o și el pentru că este un domeniu important pentru R. Moldova. Bunicul său, Nicanor a făcut agricultură, taică-său, Victor Efros a absolvit Facultatea de Agronomie a Universității Agrare de Stat din Moldova și se ocupă mai mult de culturile anuale, dar mai are și o fermă de iepuri. „Chiar dacă nu foarte mult tineret pledează pentru munca la câmp, argumentând că este grea și nu-i profitabilă, eu o consider destul de nobilă și care aduce venit. Agricultură performantă poți face doar dacă ești specialist. Tata m-a convins să merg pe acest drum. Împreună cu el, am vizitat mai multe gospodării agricole. Chiar după primul an de studii, împreună cu tatăl meu am început proiectarea unei plantații viticole”, ne povestește tânărul fermier.

În 2010, a plantat primele trei hectare de vie. Resursele financiare au venit din împrumuturi de la rudele din străinătate, dar a mai beneficiat și de credite. Via a fost plantată în bază de proiect și grație acestui fapt a beneficiat din partea statului de finanțare în proporție de 30 la sută pentru fiecare hectar. Iar plantarea unui hectar de vie costă 10 mii de dolari.

„În 2012, am obținut prima recoltă”

Anul trecut a avut prima recoltă de pe cele trei hectare de vie. A obținut o recoltă de șapte tone la hectar. Producția a comercializat-o direct din câmp. Cu strugurii săi a participat la Expoziția Internațională Specializată „Farmer”, unde a ocupat locul II. Producția sa mai este comercializată în una din rețelele de magazine din R. Moldova.

Ion Efros face parte din Asociația Crescătorilor de Struguri din R. Moldova, dispune de certificat de produs ecologic. „Tot ce fac, fac împreună cu tatăl meu. Eu mă ocup de problemele practice, el – de achiziție. Acum stropim via și efectuăm operația în verde – tradiționalul lăstărit”, afirmă Ion Efros.

El are angajați sezonieri, șase femei lucrează la vie, de la începutul perioadei de vegetație până la recoltă. Tânărul fermier dispune de tehnica necesară pentru efectuarea lucrărilor agricole.

„La toamnă, vor intra în rod încă șapte hectare de vie”

Tânărul fermier se bucură că în anul curent vor intra în rod încă șapte hectare de vie. În același timp, el visează să mai planteze câteva hectare de vie. De asemenea, intenționează să instaleze un sistem de irigare prin picurare, precum și o plasă antigrindină, pentru a preveni unele calamități naturale. „Bani voi lua din venitul obținut de la comercializarea strugurilor. O afacere trebuie să se întrețină singură pe ea„, ne spune viticultorul de la Pașcani. Desigur, și-ar dori mult să-și extindă plantația de vie până la 50 de hectare, însă pentru aceasta este nevoie de bani, pe care tânărul fermier încearcă să-i facă. Este îngrijorat de faptul că există riscul forței de muncă. Vorba e că tineretul pleacă la oraș, iar la sat rămân doar oamenii în etate.

L-am întrebat, firește, ce-ar face dacă ar avea mulți bani. Ne-a spus că i-ar investi cu siguranță în viticultură și pomicultură.

„Îmi place cum crește via și cum se fac pereții verzi”

Ion Efros este satisfăcut de ocupația sa. „Îmi place cum crește via și cum se fac pereții verzi. De altfel, îmi place să fac ceea ce se vede. Însă e nevoie de o mare responsabilitate în ceea ce privește protecția viței de vie, în educare și în lucrările agrotehnice. Organizarea mea ține de faptul că educăm via, o protejăm de boli și dăunători. Pe lângă asta fac ceea ce ține de estetică, așa cum sunt plantațiile de vie din Franța. Dacă alții vor să scoată doar bani, eu visez să fac în vie un colțișor de rai„, ne mai spune tânărul fermier, care, în afară de vie, se mai ocupă, împreună cu tatăl său, de creșterea iepurilor și de producerea mâncării granulate pentru aceștia.

El este mulțumit de investiția făcută în vie și visează să-și vândă producția pe piața din Vest.

Articol de Nicolae Roibu

Sursa: timpul.md

Italienii scot profit de milioane din agricultura Moldovei. Vezi ce planuri au pentru viitor

Agrobiznes
-
0

La 22 mai a avut loc primul forum al întreprinderilor moldo-italiene organizat de Ambasada Italiei la Chişinău, Camera de Comerţ Italo-Moldavă şi asociaţia „Cofindustria Moldova”. La eveniment aflăm că în Republica Moldova funcţionează 600 de întreprinderi cu capital italian.

Prin comparaţie, acum câţiva ani, cotidianul francez „Le Monde” scria că în oraşul Timişoara şi suburbiile acestuia funcţionează circa 2000 de firme italiene, iar Bucureştiul numără 22 de mii de întreprinderi cu capital italian. După discursul premierului interimar Iurie Leancă despre necesitatea de a atrage cât mai multe investiţii în RM şi plecarea acestuia, au început discuţiile despre problemele cu care se confruntă italienii.

Corupţia, monopolul, conflictele de interese, legi „europene” nefuncţionale se numără printre impedimentele formulate de către investitorii italieni. Pretenţii serioase au fost adresate Serviciului Vamal al Republicii Moldova, la eveniment fiind prezent şi şeful serviciului Tudor Baliţchi. Mai mulţi oameni de afaceri au formulat o întrebare privind importul utilajului în Republica Moldova. „De ce vameşii moldoveni ignoră certificatele italiene care atestă preţul unui utilaj importat din Italia, considerând că preţul acestuia este mult mai mare? Vameşul are o grilă, de exemplu, de la 10 până la o sută după care estimează, în baza unor criterii neclare, utilajul. Se favorizează astfel actele de corupţie”. Tudor Beliţchi i-a oferit cuvântul unei angajate care a spus că Serviciul Vamal funcţionează conform legislaţiei europene la care oamenii de afaceri italieni au râs copios.

De 22 de ani în Republica Moldova

JURNAL a abordat unii investitori prezenţi la eveniment pentru a afla cum e să faci business în Republica Moldova. În holul hotelului în care a avut loc conferinţa se află multă lume gălăgioasă, oameni care gesticulează, fac mimici. Ei sunt oameni de afaceri italieni. M-a mirat faptul că n-am întâlnit pe nimeni care ar putea să ne vorbească în engleză, dar organizatorii au fost foarte receptivi şi au tradus pentru JURNAL.

Aici îl întâlnim pe Roberto Menici, un italian binevoitor, energic, îmbrăcat în sacou şi adidaşi, de la care aflăm că a deschis o afacere în Republica Moldova acum 22 de ani. Roberto ne spune că este primul italian care a deschis o afacere în Republica Moldova imediat după destrămarea Uniunii Sovietice. Este un pionier, zice. Italianul plantează copaci – mesteceni, sălcii, salcâmi, plopi pe care îi exportă în toată Europa. Firma se mai ocupă cu creşterea plantelor decorative şi de design al landşaftului. Acum cifra de afaceri pe care o înregistrează întreprinderea sa este de un milion de euro pe an. „Am o suprafaţă lângă Bălţi unde cresc copaci. 50 de procente din ce producem vindem aici, iar cealaltă jumătate o exportăm în Europa”.

În Pistoia, regiunea Toscana, oraşul de unde este originar Roberto, toată lumea se ocupă de cultivarea copacilor şi arbuştilor decorativi. Diferenţa este că în Pistoia, cultivarea copacilor decorativi necesită multe îngrăşăminte şi suplimente la sol. În Republica Moldova însă, spune Roberto, pământul este atât de bun încât nu necesită asemenea substanţe. De fapt, acesta este primul motiv pentru care a ales Republica Moldova pentru afacerea sa.

Moldovenii sunt nerăbdători

Omul de afaceri italian conchide că moldovenii, deşi ar putea şi ei să deschidă asemenea afaceri, nu o fac pentru că sunt nerăbdători. „Moldovenii investesc azi, iar mâine vor să aibă profit. Însă eu semăn azi şi vând peste zece ani”.

Roberto ştie să tragă foloase din orice. Este unicul om de afaceri italian care nu se plânge pe birocraţia şi corupţia din Republica Moldova. „Mulţi italieni din regiunea mea au vizitat RM pentru a studia mediul de afaceri de aici şi a deschide o afacere similară. S-au speriat de toată corupţia şi justiţia aservită. Cu atât mai bine pentru mine! Am rămas unicul. Nu am concurenţi!”, spune Roberto.

Se mimează standardele europene

Un alt om de afaceri este Antonio Chessa, se ocupă de cultivarea cerealelor pentru export. Colaborează cu multe companii din Republica Moldova care exportă cereale în Europa. Antonio Chessa se află de şapte ani în Republica Moldova. „În RM sunt probleme legate de democraţie, se mimează standardele europene cu privire la libertatea comerţului. Dacă nu se va ajunge la o libertate economică autentică, va fi foarte greu de atras investiţii. Structurile statului încurajează monopolul. Granturile sunt oferite în mod arbitrar”.

O altă problemă pe care a denunţat-o Antonio este faptul că Republica Moldova nu permite cultivarea cerealelor care nu se află în registrul de stat. „Există culturi cerealiere care se cultivă în toată lumea şi nu ştim de ce în Republica Moldova acestea sunt interzise”, conchide Antonio.

Vom avea mori eoliene?

Francesco Pitrelli ne spune că a venit în Republica Moldova pentru a face un studiu de fezabilitate pentru a iniţia o afacere în domeniul energiei regenerabile. „Intenţionăm să investim în toate ramurile din acest sector: energie eoliană, solară, hidraulică. Am văzut că în Republica Moldova acest tip de energie nu este exploatată. Vrem să fim primii aici. În Italia operăm deja de douăzeci de ani”.

Cifra de afaceri a companiei pe care o reprezintă depăşeşte 15 milioane de euro pe an. Francesco nu se numără printre italienii care se sperie de obstacolele despre care s-a vorbit în prima jumătate a forumului, are intenţii serioase de a aduce primele turbine eoliene în RM şi speră că această muncă nu va fi, de fapt, o luptă cu morile de vânt. „Suntem deschişi pentru provocări. Vrem să folosim energia vântului pentru a produce energie electrică. Sper că, în cinci ani, vom instala turbine eoliene”.

Articol de Vadim Vasiliu

Sursa: ziar.jurnal.md

Pentru a proteja albinele, Comisia Europeană interzice timp de 2 ani trei pesticide nocive

Agrobiznes
-
0

Comisia Europeană adoptat o restricţie care va intra în vigoare de la 1 decembrie 2013 şi care vizează utilizarea a trei pesticide identificate drept nocive pentru populaţia de albine din Europa. 

„Comisia a adoptat o restricţie privind utilizarea a trei pesticide din familia neonicotinoidelor (clotianidin, imidacloprid şi tiametoxam), identificate drept nocive pentru populaţia de albine din Europa. Restricţia va intra în vigoare de la 1 decembrie 2013 şi va fi revizuită în termen de cel mult de doi ani. Ea vizează pesticidele utilizate la tratarea plantelor şi a cerealelor care atrag albinele şi polenizatorii”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene remis Mediafax.

„Luna trecută am promis că, în funcţie de numărul de riscuri identificate în avizul ştiinţific al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară, voi face tot posibilul pentru a garanta protecţia populaţiei de albine din Europa. Actul adoptat astăzi concretizează această promisiune şi marchează o nouă etapă importantă în direcţia asigurării unui viitor mai sănătos al albinelor noastre, care au două roluri majore: acela de a produce miere, dar şi cel de a asigura, în primul rând, polenizarea. Aproximativ 80% din polenizare are loc mulţumită activităţii albinelor, iar acest proces e natural şi gratuit”, a declarat Tonio Borg, comisarul pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, citat în comunicatul CE.

Măsura adoptată face parte din strategia globală a Comisiei1 de a aborda declinul populaţiei de albine din Europa.

„De la publicarea strategiei Comisiei privind sănătatea albinelor, în 2010, s-au întreprins mai multe acţiuni în acest sens, iar unele sunt încă în curs de desfăşurare. Printre acestea se numără: desemnarea unui laborator de referinţă al UE pentru sănătatea albinelor, o cofinanţare sporită din partea UE pentru programele apicole naţionale, cofinanţare pentru efectuarea de studii de supraveghere în 17 state membre voluntare (3,3 milioane de euro au fost alocate în 2012) şi programele de cercetare ale UE, precum BeeDoc şi STEP, care studiază multiplele aspecte care ar putea fi răspunzătoare de scăderea numărului de albine din Europa”, se arată în comunicatul Comisiei.

Executivul UE informează că statele membre trebuie să retragă sau să modifice autorizaţiile existente pentru a se conforma restricţiilor UE până la 30 septembrie 2013. Ele pot permite utilizarea stocurilor existente până la 30 noiembrie cel târziu. Autorităţile naţionale au responsabilitatea de a asigura aplicarea corectă a restricţiilor.

De îndată ce vor fi disponibile informaţii noi, dar în maximum doi ani, Comisia va revizui această restricţie pentru a ţine seama de noutăţile din domeniul ştiinţific şi tehnic.

Ca urmare a faptului că statele membre nu au ajuns la un acord (cu majoritate calificată) în cadrul reuniunii comitetului de apel din 29 aprilie 2013, Comisia a anunţat că îşi va continua demersurile în privinţa restricţiei după cum s-a prevăzut.

Restricţia în cauză se aplică utilizării a trei neonicotinoide (clotianidin, imidacloprid şi tiametoxam) folosite pentru tratarea seminţelor, aplicarea pe sol (granule) şi tratamentul foliar al plantelor şi cerealelor (cu excepţia cerealelor de iarnă) care atrag albinele. Celelalte utilizări autorizate rămân accesibile doar profesioniştilor. Derogările vor fi limitate la posibilitatea de a trata culturile care atrag albine din sere şi din câmpurile în aer liber numai după înflorire.

S-a constatat că pesticidele sunt unul dintre factorii care ar fi putea fi răspunzători de scăderea numărului de albine. Printre ceilalţi factori se numără paraziţii, alţi agenţi patogeni, lipsa de medicamente veterinare sau, uneori, utilizarea abuzivă a acestora, managementul apicol şi factorii de mediu, precum lipsa hranei şi a habitatelor şi schimbările climatice.

Sursa: Mediafax

METEO! În următoarele şapte zile, temperatura maximă a aerului va creşte pînă la 30 de grade

Agrobiznes
-
0

Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează pentru perioada 25-31 mai o temperatură a aerului, ziua, de pînă la 30 de grade.

Potrivit Elinei Pleşca, prim-vicedirector al Serviciului sus-menţionat, pe 25 mai, izolat, vor cădea ploi de scurtă durată însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla din sectorul de sud cu viteza de 5-10 m/sec, izolat, în timpul descărcărilor electrice cu intensificări de pînă la 15-20 m/sec. Temperatura aerului, noaptea, va oscila între 8-13 grade, iar ziua, între 21-26 de grade căldură.

De asemenea, pe 26 mai, izolat, iar pe 27 mai, pe arii extinse, vor cădea ploi de scurtă durată cu descărcări electrice. În orele de zi, local, se va semnala grindină. În restul perioadei, vremea va fi fără precipitaţii.

Temperatura aerului, noaptea, se va situa, în general, între 10 şi 15 grade şi doar pe 28-29 mai, între 8-13 grade căldură.

Ziua, temperatura aerului va oscila, pe 26 mai, între 23-28 de grade, pe 27 mai, între 18-23 grade. În intervalul 28-31 mai, temperatura maximă a aerului va creşte treptat de la 20-25 pînă la 25-30 de grade căldură.

Conform datelor multianuale /1886-2012/ ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în această perioadă, la Chişinău, o temperatură maximă a aerului de 33,7 grade, s-a înregistrat pe 25 mai 2007, iar minimă – de 1,5 grade căldură, pe 25 mai 1952.

Sursa: moldpres.md

Agricultura în Nigeria are o nouă direcţie: „Hrăneşte-te singur!”

Agrobiznes
-
0

„Dacă aş avea o listă de dorinţe, pe primul loc ar fi aceea de a avea un tractor”, sunt cuvintele unui fermier pe nume Luka Abgu, din statul Taraba, din estul Nigeriei.

„Agricultura este o muncă destul de istovitoare şi am fost adesea nevoit să angajez muncitori”, spune domnul Abgu, în vârstă de 60 de ani. Deşi agricultura este cea mai utilizată activitate din Nigeria, cea mai mare parte din ea este doar pentru subzistenţă. Fermierii folosesc metode vechi, rudimentare, în desfăşurarea agriculturii.

Lucrurile par să se schimbe în unele părţi ale Tarabei, dar mult prea încet. Akinwumi Adesina, Ministrul Agriculturii al Nigeriei, unul dintre cei mai dinamici miniştri ai agriculturii, este determinat să accelereze lucrurile pe cât posibil.

Guvernul Nigeriei este entuziast cu privire la potenţialul ce îl are business-ul agricol, însă ţara încă aşteaptă revoluţia verde. Aproximativ 60% dintre persoanele care depăşesc înălţimea de 1,67 m sunt agricultori, potrivit Biroului Naţional de Statistică.

Banca Centrală spune că agricultura aduce un procent de 41% din PIB, deşi acesta este probabil să scadă în cazul în care cifra de ansamblu este indexată mai târziu anul acesta.

Nigeria ar trebui să fie capabilă să se hrănească singură, dar evident nu reuşeşte să facă acest lucru. Ţara cheltuie aproximativ 11 miliarde de dolari pe an pe importul de alimente şi este cel mai mare cumpărător de orez din lume.

Preşedintele Nigeriei, Goodluck Jonathan, spune că vrea să ridice producţia de alimente de patru ani încoace şi să pună capăt importului de orez până în 2015. Dar este destul de greu să vedem că Nigeria se va putea hrăni singură în cel mai scurt timp, având în vedere populaţia în plină creştere. ONU spune că Nigeria ar putea depăşi 400 de milioane de locuitori până în anul 2015.

Înainte de descoperirea petrolului în anul 1970, Nigeria era cel mai mare exportator mondial de ulei de arahide şi de palmier. Dar atâta timp cât agricultura a fost neglijată, şi randamentele au stagnat. Mai puţin de jumătate din terenul arabil al Nigeriei este folosit acum, şi doar 10% din terenul agricol este optim folosit, spune Ministrul Agriculturii. De exemplu, nucile de shea, un ingredient folosit în produsele cosmetice şi de frumuseţe, au putrezit în pământ; unii experţi spun că acest produs ar putea aduce venituri de 2 miliarde de dolari pe an.

Promovarea maniocului (plantă tropicală cu cel mai mare randament energetic dintre plantele de cultură) ca substitut al grâului ar putea reduce importurile de grâu, care adaugă mult la cheltuielile de stat. SABMiller, o companie multinaţională de băuturi cu sediul în Londra şi cu interese mari în Africa, vrea să îşi extindă vânzările de bere din manioc, şi constată că Nigeria produce mult mai mult manioc ca oricare altă ţară din lume. Aproape 90% dintre culturile de manioc sunt consumate de familiile micilor proprietari care cultivă această plantă. Cu toate acestea, randamentele sunt foarte mici şi pot fi uşor dublate.

Agenţiile de specialitate au ajutat agricultorii din Taraba să crească soiuri mai bune de manioc, care pot fi apoi prelucrate mecanic. Agricultorii primesc bani în mână, bani care pot fi apoi investiţi în fermele lor. Dar aceste lucruri au mai fost încercate şi înainte, fără rezultat. „Fostul preşedinte Obasanjo Olusegun ne-a dat tuturor posibilitatea să creştem manioc, dar noi am ajuns să o folosim ca lemn de foc”, spune Yusuf Tsunbuji, un agricultor din Taraba.

Un alt inconvenient este faptul că forţa de muncă în agricultură este în vârstă, deşi 70% dintre nigerieni sunt mai tineri de 30 de ani. „Am avut propriul meu teren agricol timp de trei ani”, spune Mikha Saleh, un alt bărbat din Taraba, explicând că tatăl său i-a dat o bucată de teren pentru a o deţine şi a o administra de pe vremea când el avea doar 12 ani. „Muncesc la fermă trei ore pe zi, ca şi cum aş merge la şcoală. Mă bucur de independenţă”, spune el zâmbind.

Guvernul, însă, nu a reuşit să impulsioneze tinerii să vadă perspectiva producţiei agricole sau a creşterii animalelor ca o şansă de a face carieră. Cei mai mulţi preferă să se îndrepte către oraşe în speranţe a de a se îmbogăţi repede.

„Agricultura a devenit o «vocaţie» pentru persoanele care nu au nimi altceva de făcut”, spune un muncitor.

Cu toate că un nou sistem de creditare a fost iniţiat în 2011, băncile sunt încă sceptice să acorde împrumuturi pentru agricultori, deoarece datoria va fi întoarsă în prea mult timp. Oportunităţile de formare sunt, de asemenea, puţine.

Cel mai mare impediment poate fi infrastructura proastă: drumurile surpate şi proviziile neuniforme de electgricitate şi apă. De aceea, spune domnul Adesina, 45% din producţia de roşii din Nigeria este pierdută în fiecare zi.

Sursa: financiarul.ro

Circa 70 de antreprenori agricoli din Moldova, Ucraina şi România se întrunesc la Chişinău în cadrul unui Forum de afaceri

Agrobiznes
-
0

Forumul cu genericul: „Oportunităţi de comerţ agricol în Bazinul Mării Negre” este la a II- a ediție și va avea loc astăzi, 24 mai, la Chişinău.

Evenimentul este parte al proiectului „Facilitarea comerţului cu produse agro-alimentare în Bazinul Mării Negre” implementat de Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform în parteneriat cu Fundaţia pentru Promovarea Întreprinderilor Private, Mici şi Mijlocii din Galaţi, România şi Fondul Regional de Susţinere a Antreprenorilor din Odessa, Ucraina în cadrul „Programului Operaţional Comun Bazinul Mării Negre”, finanţat de Uniunea Europeană.

Forumul are ca scop promovarea relaţiilor comerciale dintre antreprenorii agricoli din cele trei ţări şi identificarea căilor de colaborare, oportunităţilor de investiţii şi afaceri în parteneriat.

Programul forumului include sesiuni în cadrul cărora fiecare din ţările participante va descrie situaţia în sectorul agricol al regiunii pe care o reprezintă, constrângerile şi perspectivele de colaborare pentru viitor în domeniul comerţului cu produse alimentare agricole. În cadrul discuţiilor vor fi identificate căi de cooperare şi stabilire a parteneriatelor ce ţin de vânzarea producţiei agricole.

De asemenea, participanţii la forum vor vizita expozițiile: „Food and Drinks”, „Food Technology” și „Packing Depot” și vor identifica potențiali parteneri de afaceri în Republica Moldova.

La reuniunea de afaceri vor participa oficialităţi din partea celor trei state: Vasile Bumacov, ministru în exercițiu al agriculturii din Republica Moldova, Dima Maricel Floricel, Director executiv, Camera Agricolă a judeţului Galaţi, România și Oleg Muratov, director al Departamentului Dezvoltare Economică și Comerț, Regiunea Odesa, Ucraina.

Evenimentul menționat se va desfășura astăzi, 24 mai, începând cu orele 15:30, în incinta Hotelului Vila Verde (str. Grenoble 110), sala de conferințe „B”.

Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform este o reţea de 15 organizaţii obşteşti regionale care includ peste 4500 membri, orientată la dezvoltarea economică a localităţilor rurale, prin oferirea asistenţei în dezvoltarea afacerilor, marketing, aplicarea tehnologiilor avansate, precum şi reprezentarea intereselor membrilor săi, prin promovarea unei politici de dezvoltare durabilă a mediului rural.

1...1.9291.9301.931...1.968Pagina 1.930 din 1.968