Biscottini – afacerea de familie care a început de la dorința de a reveni acasă

0

„Pentru orice tip de afacere există două sarcini majore: mărirea sortimentului de produse și identificarea noilor clienți, a piețelor de desfacere”, o spune cu multă încredere Igor Furtuna, directorul Biscottini, o afacere de familie care a reușit să se dezvolte vertiginos în ultimii ani. 

Antreprenorul își amintește cum a început totul, când acum aproximativ șapte ani, a decis să revină acasă și să pornească o afacere de suflet, cu care să se mândrească și să-i aducă satisfacție. 

Afacerea a început de la dorința de a reveni acasă și a continua restul vieții în țara de unde au plecat odată. Mai mult de 14 ani a muncit în Italia, împreună cu întreaga familie, unde, pe lângă alte joburi, a activat o perioadă în cadrul unei patiserii. 

„Pornind de la experiența noastră de peste hotare, ne-am gândit că am putea face o activitate în acest domeniu, atunci când vom reveni în Moldova. În plus, împreună cu fiica mai mare, pasionați, petreceam mult timp pentru a pregăti dulciuri, torturi, biscuiți. Având atâtea argumente, am decis că am putea încerca, într-o perspectivă de viitor, să inițiem un business și să comercializăm ceea ce ne place foarte mult să facem – produse de patiserie”. 

Odată ce au decis să revină acasă, identificase și oportunitatea producerii biscuiților. Igor Furtuna a fost cel care a făcut primul pas și s-a întors primul acasă. 

A început să pregătească actele necesare, a identificat spațiul pentru producere, pe care ulterior l-a amenajat și a obținut autorizarea de funcționare. În paralel, se ocupa și de identificarea și selectarea utilajelor pentru activitate. 

„După ce am obținut autorizarea de funcționare, am certificat produsele pe care ne-am gândit să le propunem consumatorilor. Inițial, produceam patru categorii de produse cu doar șase angajați. În paralel, eram preocupat și de găsirea clienților. La început au fost magazinele de cartier, magazine mai mici, bazele angro de produse alimentare, ca ulterior să mărim lista de produse și de clienți permanenți. Între timp, dezvoltam noi rețete, le testam, le certificam, ca să le putem comercializa în diferite puncte de distribuție”. 

Investițiile pe care le-au făcut în dezvoltarea afacerii au fost din banii pe care i-au adunat peste hotare, dar au participat și la proiectul PARE 1+1, destinat persoanelor ce se întorc din diasporă și doresc să inițieze o afacere, să investească în procurarea utilajelor.

„Am beneficiat de o sumă de 200 de mii de lei și a fost un sprijin pentru noi și activitatea pe care doream să o punem pe roate”.

Datorită eforturilor și muncii continue, au putut accede în diferite rețele din țara noastră. Totodată, au mers în România pentru a discuta despre posibilitate de comercializare și pe această piață. 

„În anul 2017, am început să vindem produsele și în România. Experiența a fost una interesantă, complicată pe alocuri, dar care ne-a ajutat să extindem lista de consumatori. După care, în anul 2019, am livrat produsele noastre și în Germania. A fost o altă încercare destul de bună pentru noi, deoarece am avut parte de diferite avantaje și beneficii, am început să câștigăm mai bine și să ne dezvoltăm, având posibilitatea de a primi diferite instrucțiuni în ceea ce ține de siguranța alimentelor și servicii de marketing. Am încercat să creștem cunoștințele, să abordăm și alți clienți din România. Apropo, colaborăm cu aceștia și în prezent”. 

Un alt parteneriat cu care se mândrește compania este cel inițiat acum ceva timp cu Kaufland. 

„Discuțiile noastre cu Kaufland au început încă de când s-a mediatizat despre dezvoltarea acestui proiect în Republica Moldova, magazinele erau încă în construcție. În anul 2021, am participat la un proiect care a presupus întâlnirea producătorilor/furnizorilor cu potențialii cumpărători, inclusiv din alte țări. Atunci a avut loc o altă încercare de a purta tratative și astfel am ajuns la o înțelegere. De atunci, am început o colaborare utilă pentru ambele părți”. 

Până a ajunge să listeze produsele pe rafturile Kaufland, au fost deseori întrebați de consumatori, la diferite iarmaroace, târguri, expoziții dacă produsele lor se vând și la Kaufland.

„Atunci am înțeles că ar fi bine ca biscuiții, dar și grisinele pe care le producem cu multă dragoste să se regăsească și în această rețea. În ceea ce ține de condițiile pe care le are Kaufland față de produsele pe care le comercializează, pot spune că sunt puțin mai diferite față de alte rețele, conform standardelor UE. La Kaufland vindem două tipuri de produse: biscuiți și grisine”. 

În ceea ce ține de planurile pentru viitor, antreprenorul a menționat că, sunt la etapa în care lucrează cu majoritatea rețelelor și magazinelor din țară. 

„Vom încerca să accesăm noi piețe și să ne extindem pe actualele, cea mai aproape fiind România, cu care suntem în faza de ultimele pregătiri. Potențial există”.

Întrebat ce recomandări ar avea pentru cei care doresc să inițieze o afacere asemănătoare, Igor Furtuna a remarcat că, bazându-se pe propria experiență, viitorii antreprenori trebuie să știe că, „pentru convingere, trebuie încercare”.

 „Mai întâi de toate, trebuie să realizeze un studiu de piață și un proiect bine pus la punct, un plan de afaceri bine chibzuit. Și dacă toate aceste elemente deja sunt elaborate să încerce, să muncească pentru a ajunge la succese. Cu multă muncă, practic, totul e posibil”. 

La moment, la fabrica Biscottini sunt 30 de persoane angajate, care muncesc zi de zi, cu dăruire în secția de producere și speră că, cu răbdare, vor crește și vor deveni și mai mari. 

Acest material a fost realizat cu suportul financiar Kaufland Moldova în cadrul campaniei „Produs din Moldova. Proaspăt de-acasă”. Mai multe detalii despre cum puteți deveni furnizor și ce condiții trebuie să întrunească un potențial partener de livrare a produselor către Kaufland Moldova urmăriți pe acest link

Daniel Leahu: Tinerii fermieri sunt garantul securității alimentare a țării. Merită mai multă susținere

0

Daniel Leahu din raionul Drochia, la ai săi 28 ani, de mai bine de 5 ani, gestionează o afacere în domeniul agricol.

Pe parcursul anilor, a reușit să îndeplinească mai multe funcții, pornind de la administrator, jurist, manager de proiecte, achiziții și vânzări, mecanizator, lăcătuș, lopătar, paznic, agronom, inginer și alte câteva zeci de activități pe care trebuia să le îmbine zilnic. 

„Mi-au plăcut întotdeauna provocările și pe fiecare din ele le acceptam și cu mai mult entuziasm. Regret că, am ajuns în asemenea situație, însă, cu părere de rău, acest entuziasm nu îmi hrănește familia, iar fiecare investiție/cheltuială trebuie să genereze profit”, ne-a spus Daniel.

Tânărul susține că, pe lângă problemele comune, cu care se confruntă agricultorii în momentul actual, așa cum sunt costurile exorbitante pentru inputuri, prețuri derizorii la cereale, seceta și condițiile climaterice imprevizibile, mai are de combătut stereotipul agricultorului „tânăr” și agricultorului „mic”. 

„Când începi activitatea într-un anumit domeniu, pentru a deveni competitiv trebuie să dispui de toată gama de utilaje performante, inclusiv suprafețe arabile, experiență, iar aceasta generează costuri pe care trebuie să ți le asumi.

Totodată, fără o cifră de afaceri mare, fără o istorie de creditare bună, ne întâmpinăm cu credite mult mai scumpe, cu reduceri mici de la distribuitorii de material semincer, PUF sau îngrășăminte minerale. Aici trebuie de adăugat că, într-un final, suprafețele mici generează recolte proporțional mai mici, iar la negocierea prețului final avem, din nou, de pierdut”, a povestit Daniel. 

Pentru nimeni nu este un secret care este vârsta medie a agricultorilor din Republica Moldova și câți tineri inițiază sau continuă afaceri agricole. Astfel că, fermierul se întreabă cum va arăta agricultura peste 5, 10, 20 de ani, unde vor fi tinerii entuziaști și capabili?

Tinerii constituie garantul securității alimentare a Republicii Moldova, tinerii care pot reinventa, remodela și regândi agricultura. Și cred eu că, merită mult mai multă susținere”.

Daniel a menționat pe canalul său de Tiktok, despre o posibilă soluție și anume, crearea unei Agenții Naționale de Reglementare în Agricultură, după modelul ANRE, care va plafona cotele de profit per produs companiilor care comercializează inputuri. 

„Acest lucru nu înseamnă că companiile nu vor câștiga, doar că vor câștiga mai puțin. Pentru a anticipa unele întrebări: după instituirea ANRE-ului, profitul companiilor petroliere a scăzut, dar nicio companie nu a plecat de pe piață”.

Recent, antreprenorul a anunțat că, vinde un tractor pe care îl deține, aceasta fiind o mișcare economică indispensabilă pentru a face economii considerabile. 

„Companiile ce comercializează inputuri agricole, pentru a nu admite învechirea produselor și pentru a disponibiliza bani, la sfârșitul anului fac lichidări de stoc, care constituie, de regulă, 50-60% din prețul inițial al produselor. De bani lichizi nu dispun, iar pentru asta vând din utilaje. Dacă va fi un an prielnic, sper să îmi cumpăr înapoi tehnica agricolă disponibilizată.
Tot aici țin să remarc faptul că, am TVA în cont de aproximativ 200 de mii de lei, bani pe care i-aș fi putut folosi, pentru că ei sunt achitați de mine și îmi aparțin, dar statul a decis să se crediteze de la mine din contul TVA-ul, astfel că sunt nevoit să vând tractorul cu 150 de mii de lei, pentru a beneficia de reduceri și a-mi achita impozitele”.

În contextul situației create, o soluție, în viziunea lui Daniel Leahu, ar fi revizuirea sistemului de subvenționare, reducerea birocrației și accesul mai simplu la aceste resurse importante.

Marea majoritate, în România, primesc subvenții per cap de animal și crescătorii casnici de animale, fără înregistrarea activității, iar dacă ești bătrân, nu cunoști procedura, vine primarul și te duce la APIA ca să depui actele și să îți iei banii. 

„O soluție teoretică ar fi cooperarea după următorul model: negociem achizițiile pentru volume pentru toți agricultorii, vindem cereale prin intermediul Asociației cu preț mai bun. Astfel, avem acces la utilaje performante, fără să multiplicăm necesitatea achiziționării în fiecare gospodărie în parte. Și aici, cel mai important principiu: suntem parteneri, nu concurenți”. 

Fermierul afirmă că, sarcina remedierii situației trebuie să cadă pe toți actorii implicați în această ramură: agricultori, importatori și distribuitori, stat, dar și consumatori. 

La final de an, Daniel transmite colegilor din agricultură putere și reziliență, speranță că vor trece cu bine această criză.

Adama România lansează o nouă campanie de comunicare

0

ADAMA Agricultural Solutions, unul dintre cei mai importanți furnizori globali de soluții pentru protecția plantelor care combat buruienile, insectele dăunătoare și bolile din culturile agricole, anunță lansarea în România a unei noi campanii de comunicare adresate fermierilor.

Campania pune în dezbatere raportul dintre inovație și tradiție în agricultură și modalitatea în care cele două abordări, aparent opuse, pot fi aduse în echilibru pentru a maximiza rentabilitatea afacerilor agricole.

Construită în jurul misiunii ADAMA de a oferi fermierilor soluții concrete și clare pentru a-și crește profitabilitatea și a-și îndeplini obiectivele până la finalul sezonului agricol, campania propune o alăturare a celor doi termeni, o armonizare și o integrare a celor mai potrivite soluții, fie ele clasice sau inovatoare, în funcție de specificul fiecărei ferme.

Noua campanie este în linie cu angajamentul global al ADAMA – Listen, Learn, Deliver – prin care compania caută în mod proactiv oportunități de a asculta opiniile fermierilor, experților și ale echipei cu scopul de a transpune cunoștințele acumulate în strategia de furnizare de soluții și produse personalizate pe nevoile fiecărui client.

„Suntem alături de fermieri de peste 30 de ani, perioadă în care multe din inovațiile ADAMA au ajuns să devină tradiție în agricultura din România. La ADAMA știm că ambele abordări sunt la fel de importante, atâta timp cât soluțiile, fie cele inovatoare, fie cele tradiționale, reușesc să își atingă obiectivul – acela de a aduce beneficii reale și un impact pozitiv în activitatea fermierului”, declară Gabriela Vila, Director General ADAMA România și Republica Moldova.

Campania „Inovație sau tradiție? Ambele!” este dezvoltată în parteneriat cu WOPA Advertising și va demara la începutul lunii decembrie.

Cu o istorie de 80 de ani pe piața globală și cu vânzări de peste 5,6 mld dolari în 2022, ADAMA se situează pe locul 7 în topul global al companiilor furnizoare de soluții pentru protecția plantelor.

Ambiția companiei în România este de a fi prima alegere a partenerilor săi, fermieri și distribuitori, și de a furniza acestora în mod constant produse inovatoare de protecție a plantelor, oferind totodată flexibilitate și simplitate în desfășurarea afacerilor.

Ziua Mondială a Solului, discutată cu interes de copii în Republica Moldova

0

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în Republica Moldova a organizat o lecție interactivă despre importanța și protecția solului pentru 70 de elevi din ciclul primar din Chișinău. 

Lecția, organizată la liceul „Prometeu-Protalent” a vizat marcarea Zilei Mondiale a Solului, sărbătorită anual la 5 decembrie de ONU pentru a evidenția legătura dintre sănătatea oamenilor și gestionarea durabilă a solului. Tema campaniei globale din acest an este „Solul și Apa – o sursă de viață!”.

În deschiderea evenimentului, Angela Dogotari – șefa Direcției îmbunătățiri funciare și fond funciar din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a menționat că:

„Educația tinerilor privind importanța solului este esențială pentru asigurarea practicilor durabile de gestionare a terenurilor pentru generațiile viitoare. Evenimente ca acesta ajută la conștientizarea modului în care acțiunile noastre de astăzi pot proteja această resursă vitală”.

În timpul lecției, elevii au desenat, au discutat despre sol, apă și microorganisme și au împărtășit experiențele de grădinărit sau plantare de copaci din grădinile bunicilor. De asemenea, ei au primit și o broșură educativă din partea FAO care explică importanța unui sol sănătos prin intermediul personajului Roly Poly.

Directorul școlii, Aurelian Silvestru, a menționat că:

„Suntem bucuroși că elevii au avut o lecție atât de interesantă. Profesorii discută despre sol la mai multe discipline, însă experții fac subiectele complexe ușor de înțeles”. 

Activitatea face parte dintr-un proiect al FAO și Fondul Global pentru Mediu (GEF) de 1,6 milioane USD lansat în 2020 pentru promovarea gestionării durabile a terenurilor în 32 de comunități rurale.

În cadrul acestuia, FAO a organizat lecții publice despre sol în școlile din Chișinău și 32 de școli din raioanele Orhei și Rezina între anii 2020-2023, ajungând la peste 700 de elevi.

Coordonatorul proiectului, Mihail Ojog, a explicat că prin aceste lecții și lucrând direct cu utilizatorii terenurilor, FAO promovează practici agricole prietenoase solului, inclusiv împădurirea, și creează platforme de învățare continuă prin intermediul școlilor de fermieri.

„Sperăm astfel să formăm promotori activi ai administrării sustenabile a terenurilor și să creăm premise pentru practici durabile la nivel național”, a încheiat Mihail Ojog. 

Recunoscând rolul crucial al solului pentru securitatea alimentară și având în vedere provocările enorme privind gestionarea durabilă și protecția solului, marcarea Zilei Mondiale a Solului a fost aprobată în unanimitate la Conferința FAO din iunie 2013, iar la 20 decembrie 2013, cu prilejul celei de-a 68-a Adunări Generale a ONU s-a decis sărbătorirea acestei zile la 5 decembrie.

Fermierii, nemulțumiți de autorități au protestat pe bulevardul Ștefan cel Mare

0

După mai multe tentative eșuate de a ajunge la un consens cu autoritățile, fermierii au revenit cu tehnica în Piața Marii Adunări Naționale.

În semn de protest, agricultorii au pornit cu tractoarele pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Trecând de Parlament și Președinție, tractoarele s-au deplasat spre sensul giratoriu din strada Ion Creangă și au revenit pe bulevardul Ștefan cel Mare, transmite ipn.md.

Fermierii se plâng că situația lor este tensionantă, aproape de faliment, dar autoritățile nu îi susțin.

Din Piața Marii Adunări Naționale, manifestanții au urcat în tractoare și au pornit claxonând pe bulevardul Ștefan cel Mare spre Președinție, unde au încercat să lase baloți de paie și mai multe lăzi de struguri.

Polițiștii nu le-au permis să facă acest lucru, iar agricultorii i-au acuzat pe oamenii legii că le îngrădesc dreptul la protest.

De la Președinție, tractoarele și-au continuat deplasarea în coloană spre sensul giratoriu din strada Ion Creangă. Circulația rutieră pe bulevardul Ștefan cel Mare a fost îngreunată. De la sensul giratoriu, fermierii s-au întors înapoi pe bulevard, oprind în fața Parlamentului.

Agricultorii și-au adus tehnica în PMAN aproximativ două săptămâni în urmă, cerând de la autorități mai multe măsuri de sprijin.

Aceștia anunțase că așteaptă un răspuns de la autorități, iar dacă revindecările vor fi ignorate vor porni cu tractoarele prin capitală.

Săptămâna trecută, vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al agriculturii și industriei alimentare, a anunțat că moratoriul la calcularea penalităților de către bănci și la executarea silită propus de către asociația „Forța Fermierilor” nu poate fi aplicat sub nicio formă.

Și aceasta pentru că în Republica Moldova nu există formă legală în baza căreia ar putea fi declarată de către autorități o astfel de formă de susținere.

Antreprenorii, primăriile și instituțiile centrale vor putea accesa fonduri europene pentru digitalizare

1

Antreprenorii, primăriile și instituțiile centrale vor putea accesa fonduri europene pentru digitalizare. Acest lucru va fi posibil după ce țara noastră a finalizat negocierile cu UE pentru aderarea Republicii Moldova la Programul Europa Digitală.

Anunțul a fost făcut astăzi de vicepremierul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, transmite moldpres.md

„Acest program (Digital Europe Programme) înseamnă acces la fonduri pentru a spori digitalizarea afacerilor, cetățenilor și a administrațiilor de pe continent. În total, fondurile disponibile pentru toate țările membre ale programului până în anul 2027 ajung la 7,5 miliarde euro. Antreprenorii, primăriile și instituțiile centrale vor putea accesa fonduri europene pentru digitalizare. Încă o oportunitate ce vine din partea UE”, a afirmat Dumitru Alaiba. 

Europa digitală este un nou program de finanțare al UE axat pe aducerea tehnologiei digitale întreprinderilor, cetățenilor și administrațiilor publice. 

Cu un buget total planificat de 7,5 miliarde de euro, acesta urmărește să accelereze redresarea economică și să modeleze transformarea digitală a societății și a economiei Europei, aducând beneficii tuturor cetățenilor, dar în special întreprinderilor mici și mijlocii.

Rezultate cercetare: 74,4% din salariații din agricultură lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale

0

Conform rezultatelor cercetării „Ancheta forței de muncă (AFM)2”, realizate de Biroul Național de Statistică (BNS), în trimestrul III 2023 în Republica Moldova forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 947.100 de persoane, fiind în creștere cu 5% față de trimestrul III 2022, notează mold-street.com.

Datale statistice arată că populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 907.900 de persoane, în creștere cu 3,2% față de trimestrul III 2022, iar rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,1%, fiind mai mare cu 1,6 p.p. față de nivelul trimestrului III 2022 (2,5%).

În sectorul servicii au activat 54,7% din totalul persoanelor ocupate

Potrivit cercetării, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 20-64 ani față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 57%, fiind în creștere cu 3,8 p.p. față de trimestrul respectiv al anului precedent (53,2% în trimestrul III 2022).

„Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că 23,4% au activat în sectorul agricol și 76,6% în activitățile non-agricole. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,3%, inclusiv în industria prelucrătoare 12,1%, iar în construcții – 7,6%. În sectorul servicii au activat 54,7% din totalul persoanelor ocupate”, constată BNS.

Datele statistice relevă că în repartizarea după forme de proprietate, 26,5% din populația ocupată a activat în sectorul public și 73,5% – în sectorul privat sau alte forme de proprietate.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților (78,1% din total ocupare), urmați de lucrătorii pe cont propriu (16,5%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,8%).

Marea majoritate a salariaților (86,8%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

74,4% din salariații din agricultură lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale 

Studiul relevă că munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 8,2% față de 6,8% în trimestrul III 2022.

„Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (10,1%), decât printre femei (6,7%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (74,4%), construcții (10,4%), industrie (4,0%) și comerț (2,0%)”, susţine Biroul Național de Statistică.

Datale mai arată că în sectorul informal au lucrat 17,2% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 25,3% din totalul persoanelor ocupate.

În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 12,0%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (70,6% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 27,3%. Din totalul salariaților, 8,9% au avut un loc de muncă informal, și, în același timp, au primit salariul „în plic”, mai arată cercetarea statistică.

Păstrarea verzei iarna. Sfaturi pentru depozite și pivnițe

0

Păstrarea verzei în perioada rece a anului trebuie realizată ținând cont de particularitățile culturii, astfel ne vom putea bucura o perioadă îndelungată de timp de toate beneficiile verzei proaspete.

În primul rând, trebuie să specificăm faptul că, pentru păstrare de lungă durată se aleg soiuri pretabile: se recomandă soiuri târzii de varză cu căpățâni dense și cu 2-3 frunze strâns aderente.

Pentru păstrare nu se admit căpățânile deteriorate, cu simptome de boli, subdezvoltate, imature, crăpate și înghețate.

În plus, în perioada de vegetație este necesar să aplicăm în timp util îngrășămintele cu fosfor și potasiu, acestea contribuie la o păstrare mai îndelungată, iar la aplicarea îngrășămintelor cu azot să avem grijă mare – un exces al acestui element reduce durata de păstrare a verzei.

În toamnele ploioase, căpățânile de varză trebuie protejate de ploile abundente, căci vor crăpa și se vor păstra prost. Totodată, atenție la irigare:

Crăparea căpățânilor de varză este produsă de udări insuficiente, fără a se ține seama de rezerva de apă din sol, urmate de udări cu cantități mai mari de apă.

La acest subiect, citiți mai multe despre Irigarea la varză și conopidă – norme și sfaturi utile.

Când se recoltează varza pentru păstrare

Varza se recoltează la maturitatea de consum. Recoltarea prematură poate duce la ofilire, iar recoltarea târzie poate duce la crăparea căpățânilor de varză. Prin urmare, este important să stabiliți exact când este timpul să recoltați varza pentru păstrare.

Cel mai bine este să tăiați varza pe vreme uscată și întotdeauna cu un cuțit ascuțit. În același timp, pe căpățâna de varză se lasă cotorul la 2-3 cm lungime și 2 frunze de acoperire (vor proteja căpățâna de varză de deteriorări mecanice).

La etapa recoltării este important să se prevină deteriorarea căpățânilor de varză. Varza nu se vindecă, frunzele deteriorate evaporă multă apă, ceea ce duce la pierderea calității.

Așezarea verzei în containere se face direct în câmp și, în aceeași zi, se plasează în depozitul de legume. Varza recoltată trebuie protejată de razele directe ale soarelui, deteriorări mecanice. Pentru transportare se utilizează saci sau lăzi, deoarece permit respirația verzei, lăzile fiind în special recomandate datorită leziunilor minime produse în timpul transportării.

Păstrarea verzei în depozite frigorifice – recomandări generale

Varza poate fi păstrată în diferite locuri special amenajate: pivnițe, subsol, depozite frigorifice.

Imediat după plasarea verzei în camera de păstrare, este necesar să începeți răcirea producției și să o aduceți la temperatura de depozitare. Acest lucru este posibil cu utilizarea temperaturilor scăzute nocturne în timpul ventilării active.

Principala sarcină a ventilării este eliminarea căldurii și prevenirea condensului. Intensitatea ventilării în depozitele de varză este de două ori mai mare comparativ cu cea recomandată pentru cartofi.

Ambalaje de păstrare populare sunt lăzi de tip P sau lăzi paletă, principala cerință față de ambalaj fiind ca acesta să permită o bună circulație a aerului.

Citiți mai multe despre Cum se păstrează cartofii: sfaturi pentru depozite și pivnițe.

Dacă aveți căpățâni care au fost supuse înghețului, acestea pot fi depozitate separat sau în compartimente separate, iar temperatura în stratul de varză trebuie redusă imediat la 0…-1 °C. Varza afectată de îngheț trebuie valorificată în primul rând.

Condițiile optime de depozitare: temperatura generală recomandată de păstrare a verzei este de 0°C, variind de la –1 la 2°C. Păstrarea de durată la temperatura de -1…-1,5°C nu este recomandată, deoarece unele soiuri ar putea fi afectate.

Pentru soiurile tardive se recomandă temperatura de 0°C până la -0,5°C (unele soiuri cedează din calitate la temperaturi de lungă durată de peste -0,6…-0,9°C), pentru varza chinezească este recomandată temperatura de păstrare de 0…+2°C.

Pentru a evita compromiterea frunzelor, se recomandă monitorizarea temperaturii astfel încât acestea să nu înghețe.

Umiditatea optimă de păstrare a verzei este de 90-95%, admițându-se și 85%. Scăderea umidității aerului sub 80% va duce la deshidratarea rapidă a căpățânilor, scăderea masei și înrăutățirea calității acestora.

În cazul păstrării verzei în vrac, pentru accesul aerului, grămezile de varză se așază pe un grătar de lemn, la înălțimea de 15 – 20 cm, pentru o bună circulație a aerului. Înălțimea grămezii este de 1-1,5 m, iar lățimea de 1-1,5 m. Între grămezi se lasă culoare de acces.

V-ar putea fi util și articolul De ce putrezesc căpățânile la varză – 7 reguli de prevenire.

Cum să păstrați varza în pivniță sau subsol

Înainte de păstrarea oricărui produs, încăperea trebuie pregătită corespunzător: se face ordine și se dau pereții cu var pentru a dezinfecta locul de păstrare.

​Cea mai simplă și, prin urmare, foarte populară, este păstrarea verzei în lăzi de lemn. În ele, căpățânile de varză sunt așezate atent, fără a produce leziuni, într-un singur strat.

Tot in pivniță, varza poate fi depozitată pe rafturi de cel puțin 20 cm lățime si aproximativ 30 cm înălțime. Fiecare căpățână de varza se învelește în hârtie sau folie alimentară (în mai multe straturi) si se așază cu tulpina în jos.

Dacă la recoltarea verzei ați lăsat tulpini lungi (minim 8 cm), căpățânile de varză pot fi depozitate într-o cutie cu nisip uscat, în strat de 20 cm. Varza se înfige în nisip cu tulpina in jos.

Important! Nu este recomandată depozitarea verzei alături de alte produse, în special mere, chiar dacă condițiile de păstrare sunt similare. Fructele și unele legume în timpul păstrării elimină etilenă, iar aceasta va afecta calitatea verzei.

În cazul păstrării la frigider, fiecare căpățână de varză se înfășoară strâns în folie alimentară și se pune în compartimentul pentru legume, la temperatura minimă. Legumele sunt verificate în mod regulat, înlocuind folia de îndată ce s-a format condensat.

Dacă aveți balcon suficient de mare, puteți plasa acolo o cutie de lemn și puteți păstra varza în ea, împachetând fiecare căpățână de varză în folie sau hârtie, la fel, cu tulpina în jos.
În timpul iernii, nu uitați să monitorizați în mod regulat cum se păstrează varza și să înlăturați căpățânile afectate.

Vezi și Cum se păstrează sfecla roșie și morcovii iarna. Sfaturi.

Cel mai mare parc fotovoltaic din Moldova va fi pus în funcţiune până la finele anului

2

Până la finele acestui an, Navitas Energy SRL, parte a grupului Premier Energy, planifică să pună în funcţiune cel mai mare parc de instalaţii fotovoltaice din Republica Moldova, notează mold-street.com.

Parcul fotovoltaic, numit Vadul lui Vodă, este construit pe marginea traseului Chișinău-Vadul lui Vodă, în locul unei vii bătrâne, neîngrijite de mai mulți ani, susţine administraţia companiei.

Investiţii de milioane de euro în producţia de energie regenerabilă

„Parcul este amplasat în comuna Budești, mun. Chișinău, fiind extins pe o suprafață de 7,4 hectare și are capacitatea de circa 6 MW. Conform proiectului, urmează a fi instalate 18 invertoare de tip Huawei SG330KTL-H1 și 10 715 panouri fotovoltaice de tip Risen – RSM144-560MDG”, a declarat Mihai Gîdei, directorul Navitas Energy.

Costul investiției este de circa patru milioane euro, iar centrala electrică va permite generarea unei cantități de energie electrică de peste 7,2 milioane kWh pe an, adaugă managerul.

Potrivit lui Gîdei, aceasta nu e singura investiţie în acest sector a Navitas Energy SRL, care a obţinut anterior de la ANRE statut eligibil pentru 0,980 MW pentru centrale fotovoltaice, care urmau a fi plasate pe 17 posturi de distribuție centrale (PDC).

Astfel, în perioada mai – iulie 2023, au fost date în exploatare 17 centrale fotovoltaice amplasate în municipiul Chișinău, pe acoperișurile a 17 PDC care aparțin Premier Energy Distribution SA. 

Capacitatea totală a centralelor este circa un MW, fiind montate invertoare de tip Sungrow și panouri fotovoltaice de tip Swiss Solar AG 500, iar costul investiției este de circa 860.000 de euro.

Instalaţiile vor permite generarea unei cantități de energie electrică de peste 1,2 milioane kWh pe an.

În afară de aceasta, la sfârșitul lunii septembrie 2023, a fost dat în exploatare parcul fotovoltaic Iargara 1, amplasat în oraşul Iargara, raionul Leova, pe un teren cu o suprafață de 2 hectare, costul investiției fiind de 891.408 Euro.

Capacitatea centralei este de circa un MW şi va permite generarea unei cantități de energie electrică de peste 1,4 milioane kWh pe an.

Mihai Gîdei, directorul Navitas Energy adaugă că, pe parcursul lunii decembrie, urmează a fi puse în exploatare şi parcurile fotovoltaice Tvardița 1 și Tvardița 2, cu o capacitate de peste 2 MW.

Amplasate pe o suprafață de 5,23 hectare, în localitatea Tvardița, raionul Taraclia, acestea au necesitat investiții de circa 1,74 milioane euro. Se estimează că centrala electrică va permite generarea unei cantități de energie electrică de peste 2,8 milioane kWh pe an.

11 MW în 2023, 21 MW în 2024

„Până la finalul acestui an, Navitas Energy are ca obiectiv să conecteze la sistemul electric circa 11 MW de instalaţii fotovoltaice. Energia verde, generată de parcurile fotovoltaice date în exploatare de către Navitas Energy în anul 2023, va înlocui energia produsă din carburanți fosili, contribuind astfel la reducerea emisiilor de bioxid de carbon cu 13,2 de tone de CO2 anual”, a precizat Mihai Gâdei.

Energia produsă de panourile fotovoltaice, în cazul centralelor care dețin statut eligibil, va fi comercializată către Furnizorul Central Energocom SA, iar restul centralelor – pe piața internă, pentru a satisface acoperirea necesităților de consum a clienților Navitas Energy SRL, cât și pentru a o exporta pe piețele din România și Ucraina.

Pentru anul 2024, obiectivul companiei este de a iniția construcția centralelor electrice fotovoltaice noi și a da în exploatare alți 21 MW.

Menţionăm că Navitas Energy a fost fondată la finele anului 2020 de Joseco Holding Co. Limited din Cipru, parte a grupului EMMA Capital din Cehia (controlat de milionarul Jiri Smejc), care din august 2019 deţine şi companiile Premier Energy şi Premier Energy Distribution din Republica Moldova.

În prezent, Navitas Energy activează pe piața liberă a energiei electrice şi, pe lângă investiții în centrale electrice, se ocupă de exportul/importul energiei electrice produsă din sursele regenerabile de energie din țară, cât și tranzitul între țările învecinate – România și Ucraina.

Totodată, este parte responsabilă de echilibrare şi oferă şi servicii de prognoză a producerii energiei electrice de către centrale eoliene și solare.