Soiul de struguri de masă Muscat de Bugeac – descriere

Dmitri Mihov
-
0
Soiul de struguri de masă Muscat de Bugeac – descriere

Sinonime: nu se cunosc

Origine: Muscat de Bugeac este o varietate de struguri de masă de origine moldovenească, creat la Institutul Naţional al Viei şi Vinului.

A fost obţinut prin încrucișarea soiurilor Coarna neagră X Muscat de Saint Vallier. Raionat în Republica Moldova în anul 2000.

Vigoarea de creştere a butucilor: medie 

Epoca de coacere: medie ( Σ t. act. – 2800-2900 grade C), se coace în a II dec. a lunii septembrie. La atingerea maturităţii concentraţia substanţelor uscate ajunge 17-19 brix, cu aciditatea 8,5-9,0.

Strugurele: lax, greutatea medie a strugurelui – 300-400 g, forma cilindrico-conică.

Bobițele: mijlocii (3-4 g), ovale, de culoare roză-neagră. Pulpa este suculentă sau slab crocantă, cu aromă de muscat. La degustarea organoleptică acumulează 8,5-9,0 puncte, cu transportabilitatea bună.

Păstrarea: 3-4 luni.

Particularităţi de cultivare: Muscat de Bugeac reacţionează bine la aplicarea regulatorilor de creştere (în special a giberelinei GA3).

Sursă: Dmitri Mihov

Citiți mai multe despre Aplicarea giberelinei (GA₃) la vița de vie. Particularităţile aplicării la soiurile cu seminţe.

Sub influenţa GA3 se ameliorează uniformitatea bobiţelor, iar greutatea medie a strugurelui şi a bobiţei se măreşte cu 30% (de la 350 g la 450 g strugurele şi de la 3,5 g la 5-6 g, respectiv bobiţa), se majorează fermitatea şi pretabilitatea pentru transportare.

În condiţiile de cultivarea a R. Moldova, se recomandă aplicarea locală a GA3 (doar strugurii), în concentraţii de GA3 40-60 mg/l, în perioada de creştere activă a bobiţelor (diametrul bobiţei 3-5 mm).

Aspecte pozitive:

  • productiv (fertilitatea ochilor înaltă)
  • cu calități organoleptice foarte bune
  • potenţialul de recoltă înalt
  • rezistenţă sporită la iernare (-22 grade C)
  • coacerea coardelor foarte bună (peste 90%)
  • rezistenţă bună la bolile principale: mană, făinarie şi putregaiul cenuşiu al viţei de vie, ce oferă posibilitatea de a fi cultivat în sistemul organic (biologic)
  • intrare pe rod precoce
  • a fost creat pentru a înlocui soiul Muscat de Hamburg, deoarece are o rezistență mai mare la iernare.

Aspecte negative: în unii ani, la coacere colorarea este insuficientă, bobiţa şi strugurile de mărime medie, necesită soluri bogate.

Fabricat în Moldova 2024 – CCI a dat START înscrierilor

Luminita Crivoi
-
0
Fabricat în Moldova 2024 – CCI a dat START înscrierilor

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat, în cadrul unei conferințe de presă, cea de-a XXI-a ediție a Expoziției naționale „Fabricat în Moldova”.  

Astfel, antreprenorii autohtoni sunt invitați să participe la cea mai așteptată expoziție națională, care  se va desfășura în perioada 31 ianuarie – 04 februarie 2024, la CIE „Moldexpo” (mun. Chișinău, str.  Ghioceilor 1). 

Potrivit lui Sergiu HAREA, Președinte CCI a RM, Expoziția „Fabricat în Moldova” a fost lansată în anul 2002 și concepută pentru unificarea forțelor reprezentanților administrației publice, comunității de  afaceri și organizațiilor obștești, în vederea susținerii fabricării produselor autohtone și majorării  cererii de consum la acestea. 

„„Fabricat în Moldova” poate fi, pe bună dreptate, denumită oglinda pieței moldovenești. În procesul de dezvoltare, evenimentul a trecut atât prin urcușuri, cât și prin coborâșuri. Cu toate acestea,  expoziția a devenit imaginea comunității de afaceri, locul reuniunii atât a specialiștilor, cât și a  reprezentanților businessului autohton. De-a lungul celor 20 ediții, în cadrul expoziției au avut loc  cele mai importante și de mare anvergură evenimente, ce au primit un feedback pozitiv din partea  producătorilor autohtoni și au fost pe larg mediatizate. 

La expoziție au luat parte peste 5500 de antreprenori autohtoni din toate regiunile republicii, și din  toate domeniile de activitate. Interesul sporit a fost manifestat și din partea vizitatorilor, numărul  acestora depășind sute de mii, inclusiv, vizitatori din alte state. 

„Participarea anuală a agenților economici la expoziție a avut un impact pozitiv în modernizarea procesului de producție și îmbunătățirea calității produselor sale. În acest sens, în vederea promovării calității produselor autohtone, expoziția se va desfășura anual sub sloganul „Acasă! Autentic! Autohton!”, iar, începând cu ediția curentă, evenimentul va fi reprezentat de un nou logo- harta Republicii Moldova, înconjurată de un cerc, ce semnifică unitatea și mobilitatea antreprenorilor,  autorităților și consumatorilor, pentru a dezvolta economia statului.

Albastrul închis, utilizat la  scrierea „Fabricat în Moldova” inspiră încredere în tot ce e fabricat în Moldova, demnitatea  antreprenorilor autohtoni și inteligența consumatorilor pentru a alege produse și servicii de acasă.  Prin noul logo dorim să prezentăm aspirațiile țării pentru progres și dezvoltare. Acesta va servi drept  un ambasador vizual pentru atragerea turiștilor și a investitorilor străini. Noul logo a devenit marcă înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI)”, a specificat Sergiu HAREA. 

În anul 2024, expoziţia va fi amplasată sectorial și în funcție de profilul de activitate în pavilionul central, pavilioanele 2 și 3, după cum urmează: 

  • Pavilionul Nr.1: Vor fi expuse întreprinderi din sectorul agroindustrial, agricol, produse  alimentare și băuturi, expoziții colective de mărfuri agro-alimentare ale raioanelor republicii. 
  • Pavilionul Nr.2: Vor fi expuse întreprinderi industriale, bunuri de larg consum, parcuri industriale, ZEL, asociații financiare și de comerț, turism. 
  • Pavilionul Nr.3: Vor fi expuse companii vinicole cu un concept tematic „Orașul vinificatorilor”. 
  • Zona expozițională deschisă: Vor fi expuse corturi pentru comerț cu produse agricole. 

Companiile care își expun produsele la standurile colective ale raioanelor prezintă un interes deosebit pentru vizitatori, ceea ce contribuie la formarea unei imagini pozitive, sporirea atractivității investiționale a raioanelor și intensificarea colaborării interregionale.

Astfel că, la această ediție va fi organizat „Orașul meșterilor”, unde meșteri populari vor crea cu spor produse de artizanat chiar în  fața vizitatorilor. 

Companiile interesate de participarea la expoziție, pot depune solicitările până pe 15 ianuarie 2024,  la Direcția Evenimente de Afaceri, Târguri și Expoziții a CCI a RM.  

Persoane de contact: Viorica Cazacu, tel: 022 210 725 / 069344068, e-mail: [email protected]; Tatiana Sainciuc, e-mail: [email protected], tel: 022 238  410.

Notă: ,,Fabricat în Moldova” este evenimentul de augur cu care debutează programul fiecărui an expozițional în Republica Moldova. Scopul principal al expoziției este de a susține producătorii  autohtoni, promova produsele competitive pe piața internă și externă, atrage investiții, intensifica  dialogul public-privat.

Prin organizarea acestui eveniment, CCI a RM își pune următoarele obiective:  prezentarea și promovarea noilor tehnologii, produse și servicii; crearea premiselor pentru găsirea  partenerilor de afaceri atât din ţară, cât şi din afara ţării, purtarea discuțiilor, negocierilor, efectuarea  schimbului de experiență și bune practici; intensificarea fluxurilor investiționale în țară.  

SA „Cricova” a realizat testarea solului pe 340 de hectare: Suntem orientați spre producerea sustenabilă

Luminita Crivoi
-
0
SA „Cricova” a realizat testarea solului pe 340 de hectare: Suntem orientați spre producerea sustenabilă

Testarea solului, în contextul necesității optimizării cheltuielilor, schimbărilor climatice și tendințelor pieței, devine o lucrare importantă și chiar obligatorie pentru fermieri.

Reducerea costurilor datorită aplicării diferențiate a îngrășămintelor, asigurarea unei fertilizări echilibrate conform cerințelor fiecărei parcele și, evident, creșterea randamentelor sunt avantajele principale care fac producătorii să opteze pentru testarea solului.

Și pentru că, este o etapă importantă pentru eficientizarea productivității oricărui sector, nu am putut trece cu vederea experiența SA „Cricova”, unde „Calitatea vinului începe încă de la rădăcină, iar asigurarea solului cu toate cele necesare pentru dezvoltarea armonioasă a butucilor este una dintre regulile de bază”.

După certificarea primelor 22 de hectare de viță-de-vie pentru producerea vinurilor ecologice și trecerea auditului Fair’N Green, un pas firesc către o agricultură prietenoasă cu mediul a fost realizarea testării solului pentru o parte din suprafețele cultivate, optând pentru laboratorul Biolab.

„Condițiile climatice devin tot mai dure, iar pentru reducerea riscurilor asociate acestora, avem soluții cum ar fi irigarea, sistemele antigrindină, sistemele de încălzire a aerului. Apoi, ce ține de agrotehnică, realizăm totul la nivel. Mai puțină atenție, până acum ceva timp, ofeream solului. Experiența de certificare ecologică a viței-de-vie a fost destul de interesantă, o provocare pentru noi, care ne-a făcut să regândim acest aspect.

Excluderea îngrășămintelor chimice din schemele de fertilizare a însemnat o atenție mai sporită față de sănătatea solului. Astfel, începând cu acest an, am stabilit obiectivul să realizăm testarea solului anual, pentru a analiza bilanțul elementelor nutritive și fertiliza corect, oferindu-i solului exact ceea de ce are nevoie. Într-un final, am ales să colaborăm cu Biolab”, relatează Sergiu Sîrbu, director adjunct SA „Cricova”.

Cele 680 de hectare de viță-de-vie din cadrul celor patru ferme agricole ale SA „Cricova” sunt amplasate în zone diferite, două în regiunea vitivinicolă „Valul lui Traian” și două în regiunea vitivinicolă „Codru”, pentru ultimele fiind realizată recent testarea solului.

„Inițial, era un deficit de laboratoare unde putea fi realizată analiza solului. Acum, piața oferă opțiuni bune. Am optat pentru Biolab. Am făcut testarea solului pentru 180 de hectare în regiunea Criuleni și 160 de hectare în regiunea Cricova, iar în perioada următoare vom realiza testarea solului pentru celelalte suprafețe amplasate în sudul țării. Procesul de analiză a durat două săptămâni, specialiștii Biolab ne-au povestit mai multe aspecte importante pe care trebuie să le luăm în calcul, iar costurile au fost bune”.

Datorită experienței pozitive, pentru testarea solului pe următoarele suprafețe vor apela din nou la suportul specialiștilor Biolab.

„Urmează o evaluare anuală a schimbării stării solului și o intervenție bazată pe date reale. Ne orientăm spre îmbunătățirea fertilității prin metode sustenabile. Datorită analizei solului, am obținut raportul privind gradul de asigurare a solului cu elemente nutritive și vom putea realiza fertilizarea diferențiat, în funcție de necesitățile fiecărei parcele”.

Sergiu Sîrbu mai menționează că, pentru toate suprafețele cultivate cu viță-de-vie este realizată fertilizarea organică, iar un alt pas important va fi înlocuirea treptată a produselor de sinteză chimică în protecția plantelor cu cele organice.

„Una dintre recomandările auditului Fair’N Green a fost să oferim o atenție sporită calității solului, iar unul dintre punctele cheie era renunțarea la îngrășămintele de origine chimice. Astfel, ne-a fost recomandată fertilizarea organică, cum ar fi cultivarea îngrășămintelor verzi, utilizarea deșeurilor de la procesarea strugurilor pentru fertilizarea solului și altele.

Aceste recomandări deja sunt implementate, iar datorită testării solului vom ști ce și în ce cantitate exact să administrăm. În plantațiile mai bătrâne se observă unele carențe, astfel trebuie să adaptăm programul de fertilizare. Testarea solului ne oferă și posibilitatea reducerii cheltuielilor, intervenind doar acolo unde este necesar”, a conchis Sergiu Sîrbu.

Dacă doriți să preluați exemplul companiei și să realizați fertilizarea echilibrată, diferențiată, în funcție de necesitățile solului, apelați la serviciile Laboratorului Biolab Test SRL, cu sediul în mun. Chișinău, com. Stăuceni, drum M2, km 10, nr 9 – Clădirea FPC Bioprotect, oferă suport fermierilor în zilele luni-vineri între orele 8.00 – 17.00.

Pentru mai multe detalii despre testarea solului și apei – apelați la 067 777 997 sau 022 600 700.

Realizări în domeniul funciar pentru o agricultură mai eficientă și durabilă

Elena Balamatiuc
-
0
Realizări în domeniul funciar pentru o agricultură mai eficientă și durabilă

În anul 2023, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentarea a făcut pași importanți pentru un viitor mai sustenabil și mai productiv în agricultură. 

Ministerul a creat Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – prima autoritate responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul îmbunătățirilor funciare, precum: conservarea, ameliorarea și sporirea fertilităţii solurilor.

De asemenea, eforturile sunt concentrate pe susținerea agricultorilor în fața provocărilor legate de schimbările climatice, prin îmbunătățirea și extinderea sistemelor de irigare.

Peste 3000 ha de teren agricol vor putea fi irigate după reabilitarea sistemelor centralizate de irigare, în baza proiectului „Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură (AGGRI)”.

În acest scop, vor fi investiți circa 25 milioane USD, începând cu anul 2024. În jur de 2000 ha de teren agricol vor putea fi irigate după reabilitarea altor 2 sisteme centralizate de irigare.

Pentru această inițiativă, Republica Moldova va beneficia de suportul financiar al Agenției Franceze de Dezvoltare. În prezent, este inițiat procesul de elaborare a studiului de fezabilitate cu privire la reabilitarea sistemelor centralizate de irigare.

O altă sarcină complexă pe care a îndeplinit-o ministerul este elaborarea unui nou cadru legislativ de reglementare a relațiilor funciare adaptat realităților actuale și celor viitoare. A fost simplificată procedura de elaborare și aprobare a Cadastrului funciar anual, fapt ce asigură o evidență mai bună a terenurilor.

În scopul asigurării întreținerii și exploatării Sistemelor Centralizate de Irigare de către fermierii din aria de deservire a sistemului centralizat de irigare funcționa, au fost modificate o serie de acte normative.

Totodată, noile schimbări oferă oportunitatea crescătorilor de animale cu terenuri ocupate de pășuni și fânețe să obțină furaje pentru animale.

Suplimentar, au fost excluse impedimentele cu care se confruntau agricultorii la folosirea apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole (legume, pomi fructiferi, viță de vie).

În următoarea perioadă, vom lucra pentru a facilita accesul agricultorilor la resurse esențiale, pentru a le îmbunătăți condițiile de muncă și pentru a optimiza costurile producției.

Gestionarea azotului – Care este efectul fertilizant al culturilor intermediare?

Luminita Crivoi
-
0
Gestionarea azotului – Care este efectul fertilizant al culturilor intermediare?

Aportul de azot generat de culturile de acoperire semănate intermediar rezultă atât din cantitatea de azot conținută în reziduuri, cât și din proporția acestui azot făcută disponibilă prin mineralizare după distrugerea culturilor.

În continuare, relatăm mai multe despre rolul culturilor de acoperire în asigurarea azotului, datorită recomandărilor realizate de către Institutului francez de cercetare Arvalis.

Efectul fertilizant al unei culturi de acoperire corespunde cantității suplimentare de azot absorbit de cultura ce urmează după cultura de acoperire, în comparație cu o cultură cultivată după un sol gol.

Acest efect poate fi uneori negativ dacă încorporarea reziduurilor culturii de acoperire induce o „organizare netă”, sau atunci când restituirile nu compensează scăderea stocului de azot mineral din sol, generată de consumul culturii.

De obicei, acesta este cazul anilor cu ierni secetoase, când pierderile de azot prin lixiviere sub un sol gol sunt scăzute.

Efectul fertilizant al leguminoaselor: un compromis între biomasa și conținutul de azot

Leguminoasele au un conținut de azot în general mai ridicat decât celelalte specii. Ele pot stoca în părțile lor aeriene cantități importante de azot, în ciuda unei producții de biomasă adesea mai limitate decât în cazul culturilor de acoperire mixte (tabelul 1).

În plus, reziduurile bogate în azot favorizează mineralizarea acestora, asigurând astfel eliberarea rapidă a unei părți importante de azot.

Fie că sunt utilizate pure, fie în amestec cu specii non-leguminoase, culturile intermediare pe bază de leguminoase furnizează în medie 30 la 40 kg N/ha în plus față de un sol gol sau un amestec de alte culturi decât leguminoasele (tabelul 1).

Tabelul 1: Compararea producției de biomasă, a azotului absorbit și a efectului fertilizant al diferitelor tipuri de plante de acoperire intermediare

*Pentru fiecare tip de cultură de acoperire, numărul de studii pe care se bazează mediile este indicat în paranteze. Valorile maxime și deviația standard sunt indicatori ai variabilității măsurătorilor; o deviație standard mai mică este egală cu o mai multă regularitate.

Cele mai importante cantități de azot (135 kg N/ha) sunt obținute cu culturi de acoperire de leguminoase pure. Totuși, amestecurile de leguminoase cu non-leguminoase garantează rezultate mai regulate.

O viteză de mineralizare foarte dependentă de raportul C/N

Mai mult decât speciile sau familiile de specii care compun o cultură de acoperire intermediară, cantitatea de azot din reziduurile lor și raportul lor C/N (raportul dintre conținutul lor de carbon și conținutul de azot) determină efectul lor fertilizant și, prin urmare, furnizarea de azot la cultura următoare.

Acest ultim indicator depinde de durata de creștere a speciilor, legată, la rândul ei, de nivelul de lignificare a țesuturilor vegetale, care se accentuează în timp.

Figura 1: Raportul C/N al principalelor familii de culturi intermendiare, în funcție de durata lor de creștere (în zile)

*Date provenind din Proiectul MERCI, rezultate din 591 de studii de 38 de parteneri (camere de Agricultură, institute tehnice agricole, cooperative, instituții de învățământ superior și de cercetare…) din 1983 până în 2020.

Un studiu de simulare, folosind modelul de cultură STICS al Inrae, realizat în cadrul proiectului MERCI, a modelat cinetica mineralizării reziduurilor de la culturile de acoperire după încorporare pentru diferite raporturi C/N ale speciilor prezente în culturile intermediare, diferite date de distrugere a acestora și de încorporare a reziduurilor.

Rezultatele confirmă importanța raportului C/N. Astfel, pe site-ul de la Lusignan (86), cu un climat „mediu” în termeni de mineralizare la scara Franței, reziduurile de la culturile de acoperire cu un raport C/N scăzut (aproape de 12,5) pot restitui aproximativ 45% din azotul lor în cursul anului de încorporare în sol (figura 1).

Acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, în cazul reziduurilor de leguminoase pure, dar și al culturilor mixte distruse suficient de devreme (înainte de 5 luni), sau chiar al faceliei și cruciferelor dacă sunt distruse mai puțin de 2 luni după semănat.

Figura 2: Procentul de azot mineralizat din culturile de acoperire în funcție de timpul trecut de la încorporare lor, pentru trei date de distrugere diferite și trei profiluri de culturi de acoperire (C/N)

*Simulări realizate folosind modelul STICS pentru climatul mediu de la Lusignan (86), măsurat pe 20 de ani (valori reale din 2006 până în 2016 și proiecții din 2017 până în 2026).

Valorile negative ale procentului de mineralizare pentru curbele cu C/N mai mare de 20 corespund fazei de imobilizare netă a azotului de către flora microbiană a solului, care are loc imediat după distrugerea reziduurilor.

Pentru valorile intermediare ale C/N (aproximativ 17,5), rata de mineralizare a azotului pe aceeași perioadă este doar de 30 la 35%.

Pentru unele specii de culturi intermediare, cum ar fi floarea-soarelui și hrișca, sau chiar pentru graminee și phacelia distruse mai mult de 5 luni după semănat, valoarea raportului C/N depășește 20.

În aceste situații, restituirile de azot sunt doar de aproximativ 20% din azotul total captat de cultura de acoperire. Acestea se pot însoți de o „foame de azot” care încetinește startul culturii următoare.

Data distrugerii are importanța sa

În general, cinetica mineralizării variază de asemenea în funcție de data de încorporare a reziduurilor de acoperire. Astfel, mineralizarea, care este puternic condiționată de temperatura solului, va fi mai lentă pentru culturile de acoperire distruse și încorporate la mijlocul lunii noiembrie decât pentru cele încorporate la începutul primăverii.

De fapt, indiferent de C/N al reziduurilor de culturi intermediare, rata de mineralizare a azotului atinsă după șase luni poate varia cu ±10% în funcție de data lor de încorporare.

De exemplu, pentru o cultură de acoperire cu un raport C/N de 17,5 încorporat în sol la sfârșitul toamnei, vor fi necesare aproximativ șase luni pentru ca 20% din azotul reziduurilor sale să fie mineralizat, față de doar trei luni și jumătate pentru o cultură de acoperire de compoziție echivalentă îngropată primăvara (figura 2, zonele trasate).

Totuși, dincolo de azot, selectând data distrugerii culturilor de acoperire trebuie să se țină cont de constrângerile inerente metodelor de distrugere a culturii de acoperire și de semănat a culturii următoare.

În plus, o cultură de acoperire menținută prea mult timp poate limita reîncărcarea rezervei utile a solului și astfel poate afecta alimentarea cu apă a culturii următoare.

Climatul are un efect moderat asupra mineralizării

Climatul are un efect moderat asupra mineralizării azotului din reziduurile de cultură. De exemplu, diferența de mineralizare între cei doi ani extremi pe douăzeci de ani pentru stația Lusignan este de doar 4%.

Același lucru este valabil și pentru variabilitatea între diferite zone geografice. Astfel, între clima din Pau (oceanică, cu ierni mai degrabă blânde și umede) și cea din Arras (continentală, cu ierni mai degrabă reci și uscate), care reprezintă situațiile extreme printre cele douăzeci și patru de stații climatice studiate, ratele medii de mineralizare a azotului din reziduurile de cultură nu diferă, după șase luni, cu mai mult de 5% pentru același raport C/N și aceeași dată de încorporare.

Ce trebuie de reținut?

Pentru culturile de acoperire leguminoase pure sau cele care conțin o proporție semnificativă de leguminoase, unde C/N este scăzut, distrugerea târzie în primăvară se poate dovedi benefică. Astfel, producția de biomasă crește semnificativ datorită temperaturilor mai blânde întâlnite la sfârșitul iernii, ceea ce maximizează cantitatea de azot conținută în reziduuri.

În plus, pentru aceste specii, raportul C/N rămânând scăzut chiar și pentru perioade lungi de creștere, azotul este rapid mineralizat și, prin urmare, disponibil pentru următoarea cultură

Dimpotrivă, este de preferat să se anticipeze distrugerea altor specii de acoperire, în special facelia și gramineele, pentru a evita lignificarea excesivă a reziduurilor care ar duce la valori mari C/N și un potențial scăzut de mineralizare a azotului.

În plus, acest lucru face posibilă avansarea fazei temporare de fixare netă a azotului (care are loc imediat după distrugerea reziduurilor pentru raporturi C/N mai mari de 20) și astfel să se evite sau să se limiteze „foamea de azot” (fenomen de mobilizare a azotului de către microorganismele solului) pentru următoarea cultură.

Astăzi este marcată Ziua Agricultorului. Felicitări, dragi fermieri

Luminita Crivoi
-
0
Astăzi este marcată Ziua Agricultorului. Felicitări, dragi fermieri

Tradițional, în ultima duminică a lunii noiembrie, este marcată Ziua Lucrătorului din Agricultură și Industria Prelucrătoare. Chiar dacă a fost un an cu provocări specifice, care a afectat grav activitatea fermierilor și își va lăsa amprenta în anii următori, trebuie să nu ne pierdem optimismul și să sperăm că noul sezon va fi mai bun. Și Apoi cine, dacă nu noi?

Activitatea fermierilor autohtoni este de o importanță crucială. Datorită acestora, Republica Moldova a ajuns a fi cunoscută peste hotarele țării drept un producător important de fructe, struguri sau cereale de calitate.

Producția agricolă anuală a Republicii Moldova este la nivel de 40-45 de miliarde de lei. Aceasta asigură, împreună cu industria prelucrătoare, până la 45% din totalul exporturilor moldovenești, potrivit IDIS Viitorul.

Potrivit datelor oficiale, în sectorul agricol activează aproximativ 180 de mii de persoane.

Micii fermieri, în ciuda problemelor pe care le întâlnesc, asigură piața internă cu cantități importante de produse autohtone.

În ultimii ani, datorită perseverenței producătorilor care activează în industria prelucrătoare, pe piața locală, dar și în supermarketurile de peste hotare, au apărut mai multe produse finite „Fabricate în Moldova”.

„Dragi și scumpi fermieri, an de an dați dovadă de curaj, multă putere și responsabilitate în munca pe care o faceți zi de zi, contribuind esențial la dezvoltarea unei verigi importante a economiei țării. Reușiți să asigurați cu locuri de muncă o bună parte a populației din mediul rural, oferindu-le oportunitatea de a rămâne Acasă. Sunteți sursă de inspirație și exemplu de perseverență. Vă dorim un sezon agricol bun, în care să reușiți să atingeți scopurile stabilite și mult succes în tot ceea ce faceți și să depășiți problemele și impedimentele apărute”, cu respect, redacția Agrobiznes.

Vă mulțumim pentru eforturile voastre, care fac o altfel de Moldovă – mai prosperă, mai frumoasă, mai vie!

Ucraina: Rusia a exportat circa 15 milioane de tone de cereale din teritoriile ocupate

Elena Balamatiuc
-
0
Ucraina: Rusia a exportat circa 15 milioane de tone de cereale din teritoriile ocupate

În cei doi ani de invazie la scară largă, Federația Rusă a putut să colecteze și să exporte peste 10 milioane de tone de grâu și aproximativ 5 milioane de tone de porumb și floarea-soarelui din teritoriile ucrainene ocupate temporar.

O investigaţie texty.org.ua, realizată în parteneriat cu OneSoil, relevă că volumul grâului cumpărat la preţuri simbolice de ocupanţii ruşi de pe teritoriile ocupate este aproximativ egal cu indicatorii anuali ai unei ţări, precum România, notează mold-street.com.

OneSoil, o companie care utilizează imagini prin satelit și învățarea automată pentru a identifica de la distanță limitele câmpurilor și culturile cultivate pe acestea, a furnizat datele despre suprafața de grâu, floarea-soarelui și porumb din teritoriile ocupate.

Venitul încasat de ruşi – 7,09 miliarde de dolari

„În primăvara lui 2022, rușii au cumpărat aproape degeaba cerealele rămase de la fermierii ucraineni din teritoriile ocupate. Au furat și cereale care au rămas în elevatoare și depozite”, se precizează în anchetă. 

Texty.org.ua a investigat şi principalele rute de transport şi export de cereale ucrainene furate, care mergeau frecvent în Turcia. Potrivit autorilor în 2022, rușii au reușit și ei să semene cu grâne terenurile ocupate.

Liniile roșii pe hartă indică terenurile ocupate în 2021, 2022 și 2023:

„Și deși contraofensiva Forțelor Armate ale Ucrainei de la sfârșitul anului 2022 și din cursul anului 2023 a redus ușor suprafețele semănate în terenurile ocupate, anul acesta rușii au recoltat și ei o recoltă considerabilă de pe pământul ucrainean”, se arată în anchetă.

Autorii au calculat şi venitul obţinujt de ocupanţii ruşi din exportul acestei cantități de cereale – aproximativ 7,09 miliarde de dolari.

Dacă e să comparăm cu Republica Moldova apoi această cifră este de 8,5 ori mai mare decât venitul încasat în anul 2022 de exportatorii moldoveni de cereale şi oleaginoase.

Şi aceasta în condiţiile în care exporturile de cereale din Moldova au crescut în 2022 cu circa 13%, iar de oleaginoase cu peste 50%, comparativ cu 2021.

Autorii au folosit la aceste calcule datele companiei de tehnologie agricolă OneSoil privind suprafețele însămânțate cu grâu, floarea soarelui și porumb din teritoriile ocupate.

Potrivit anchetei cereale din teritoriile separate ocupate temporar din regiunile Herson, Zaporizhzhya, Donețk și Lugansk sunt exportate de ruși în principal în Crimeea sau orașele rusești.

Imaginile din satelit analizate arată cu regularitate acumulări uriașe de camioane cu cereale în apropierea terminalelor de cereale din Sevastopol și Kerci.

„Ocupanții ruși au exportat cereale ucrainene aproape fără probleme datorită unei rețele consacrate de cumpărători și a lanțurilor logistice bine dezvoltate. În plus, porturile din peninsula ocupată temporar de Rusia au o capacitate mai mare și nu au fost afectate de operațiuni militare”, susţin autorii.

Controlul infestării păsărilor cu paraziți în fermele eco

Agrobiznes
-
0
Controlul infestării păsărilor cu paraziți în fermele eco

În fermele free-range, găinile ouătoare sunt supuse unui risc mai mare de infestare cu helminți, decât în sistemele de creștere exclusiv în interior. Găinile ouătoare infestate de obicei reduc randamentul de ouat.

Creșterea păsărilor în aer liber favorizează apariția paraziților, deoarece:

  • Agenții patogeni sunt introduși de animalele sălbatice și de alte animale de la fermă.
  • Cu câteva excepții, gazdele intermediare ale paraziților nu pot supraviețui în adăpost. Speciile de paraziți cu gazde intermediare (de exemplu melcii ca gazde intermediare ale teniei) apar aproape numai în cazul creșterii în aer liber.
  • Ouăle de viermi rotunzi pot supraviețui în sol timp de mai mulți ani.
  • Umezeala din solul padocului prelungește durata de supraviețuire a agenților patogeni.
  • Spre deosebire de adăpost, dezinfectarea padocului nu este posibilă.

Pe de altă parte, contactul direct cu lumina, calitatea bună a aerului, contactul constant cu agenții patogeni permite dezvoltarea unei imunități rezistente, iar dușmanii naturali ai paraziților, cum ar fi gândacii de bălegar, mănâncă ouăle de paraziți din excrementele găinilor.

Cei mai răspândiți paraziți interni ai găinilor sunt:

Spre deosebire de alte specii de animale, nu a apărut încă aproape nicio rezistență a paraziților găinilor ouătoare. Astfel, este important să se mențină eficacitatea flubendazolului și a fenbendazolului, singurele substanțe active aprobate pentru găinile ouătoare.

O bună întreținere a zonei în aer liber poate contribui la reducerea la minimum a infestării cu endoparaziți și poate spori beneficiile creșterii găinilor în aer liber. Utilizarea selectivă a preparatelor antihelmintice, bazată pe analiza fecalelor, reduce riscul de rezistență a helminților la medicamente, reduce posibilele reziduuri în ouă și minimizează impactul negativ asupra organismelor din sol și apei.

Deparazitarea selectivă, după un examen prealabil al materiilor fecale, poate reduce numărul de tratamente cu până la 75 %.

Regulamentul Bio Suisse de utilizare a preparatelor antihelmintice:

  • A se utiliza numai după ce se face dovada unei infecții care necesită tratament pe baza unei examinări a probelor fecale sau la prescrierea unui medic veterinar.
  • Alegerea liberă a medicamentelor din gama de medicamente autorizate de Swissmedic pentru găinile ouătoare.

Regulamentul CH-Bio: Tratamentele antiparazitare nu se iau în calcul pentru numărul maxim de medicamente veterinare alopate care pot fi utilizate pe an.

V-ar putea fi util și articolul Prevenirea, tratarea bolilor în fermele ecologice de păsări.

Reducerea presiunii de infestare cu paraziți a păsărilor

Ouăle de paraziți supraviețuiesc mai mult timp într-un mediu umed decât în unul uscat. Curățați solul umed din padoc și mențineți iarba scurtă, astfel încât solul să se usuce bine. Multe fecale și, prin urmare, ouă de paraziți se acumulează în apropierea adăpostului. Astfel:

  • Schimbați anual așternutul din voliera acoperită.
  • Curățați și dezinfectați adăpostul între ciclurile de producție.
  • Țineți în adăpost numai puicuțe neinfestate cu helminți.
  • Dacă este posibil, amenajați padocul numai pe suprafețe care se usucă ușor.
  • Nu permiteți consumul de apă din bălți și din alte surse naturale de apă din cauza riscului de contaminare și de infectare. Instalați adăpători curate în zonele în aer liber.
  • Nu atrageți păsările sălbatice: nu oferiți posibilități de cuibărit și hrănire.
  • Schimbați pășunile în mod regulat.
  • Evitați creșterea găinilor împreună cu curcanii din cauza posibilității de infestare cu Histomonas meleagridis (histomonoză, sau boala capului negru), deoarece pășunile contaminate rămân infecțioase ani de zile (ouă de Heterakis gallinarum și râmele ca gazde intermediare).
  • Utilizarea pășunilor prin alternanță cu animale erbivore menține iarba scurtă și solul mai uscat.
  • Este posibil tratamentul cu var nestins (dacă este permis conform directivelor).
  • Încălzirea solului cu jeturi de aburi distruge multe organisme care locuiesc în sol și iarbă. Prin urmare, nu utilizați această măsură în cazul în care gazonul este intact.
  • În cazul în care gazonul este distrus, de exemplu în zona adiacentă adăpostului, îngrădiți această zonă pentru regenerare.
  • Creați o zonă în aer liber pentru vreme rea în apropierea adăpostului și acoperiți solul cu rumeguș sau pietriș fin.

Monitorizarea infestării cu paraziți în ferme de păsări, deparazitarea selectivă

  • Monitorizați infestarea cu paraziți prin intermediul examinării coprologice: prima examinare în săptămâna a 30-a de viață, apoi la fiecare 2–3 luni (mai devreme și/sau mai des, dacă se suspectează o infestare severă cu helminți).
  • Tratamentele antiparazitare ar trebui efectuate numai în caz de infestare dovedită și în urma consultării cu medicul veterinar al fermei. Luați întotdeauna decizii de tratament în funcție de randamentul de ouat, de pierderi sau de parametrii de sănătate. În cazul efectivelor cu probleme de sănătate, tratamentul poate fi necesar și rezonabil chiar și în cazul unei infestări scăzute.

Deparazitarea găinilor în fermele ecologice

  • Dozați preparatul antihelmintic în conformitate cu prospectul, pentru a reduce formarea rezistenței paraziților.
  • Pe parcursul celor 5–7 zile de tratament, nu permiteți găinilor ouătoare accesul la padoc, pentru a preveni contaminarea pășunii cu ouăle excretate de viermi.
  • După tratament, lăsați găinile în padoc, îndepărtați dejecțiile și curățați adăpostul, voliera acoperită și țarcul exterior cu așternut.
  • Pentru a verifica eficacitatea tratamentului, examinați din nou materiile fecale la 3 săptămâni după fiecare tratament.

La același subiect, v-ar putea fi utile articolele:

Bibliografie:

  1. Normele UE privind producția și etichetarea produselor ecologice (din 2022).
  2. Creșterea ecologică a găinilor ouătoare în sistem free-range, FIBL.

Cotorâtul sau copcitul la viţa de vie – când și de ce se face

Dmitri Mihov
-
0
Cotorâtul sau copcitul la viţa de vie – când și de ce se face

Copcitul reprezintă o operaţie specială efectuată la viţa de vie ce constă în înlăturarea periodică a rădăcinilor superficiale.

Copcitul se efectuează cu scopul de a nu permite trecerea activităţii viţei de vie pe rădăcini superficiale, pentru a favoriza formarea mai intensă a rădăcinilor principale ale butucului.

În cazul în care nu e efectuat copcitul, o parte din activitatea butucului se bazează pe rădăcinile superficiale, astfel slăbindu-se dezvoltarea rădăcinilor principale. 

Activitatea bazată pe dezvoltarea rădăcinilor superficiale duce la apariţia unor riscuri, ce în regiunea noastră sunt frecvente:

  • în anii secetoşi – rădăcinile superficiale suferă, uneori pier, astfel încetinându-se creşterea plantei;
  • în iernile geroase –  rădăcinile superficiale sunt atacate în mare măsură, iar dacă ponderea lor este mare, atunci poate duce la pierirea butucului.

După Stoev, uneori activitatea rădăcinilor superficiale, în perioada coacerii şi în cazul ploilor abundente, sporeşte probabilitatea crăpării bobiţelor.

La viile altoite copcitul se efectuează anual, cât sunt tinere, şi, o dată la 2-4 ani, când sunt pe rod. La viile plantate pe rădăcini proprii se efectuează o dată la 2-4 ani, începând cu intrarea pe rod, iar sădite la adâncime mică şi pe soluri grele, în general, nu se efectuează.

V-ar putea fi util și articolul despre Tăierea în uscat la vița de vie – scopul şi problemele soluţionate. Forme de conducere ale butucului în imagini.

Tehnic, copcitul constă în descoperirea părţii superioare a tulpinii subterane – circa 15-25 cm şi tăiatul rădăcinilor din zona dată cu secatorul:

Peste 2-3 zile se îngroapă. Dacă rădăcinile superficiale sunt groase, ele se înlătură treptat – pe parcursul a 2-3 ani.

Perioada efectuării copcitului – în perioada de repaus, toamna şi primăvara.

V-ar putea plăcea și Inelarea la vița de vie: importanță, cum se realizează corect.

1...201202203...1.980Pagina 202 din 1.980