Combaterea dăunătorilor prin metode biologice la culturile agricole

0

Combaterea prin metode biologice presupune utilizarea unor vietăţi (insecte, ciuperci, bacterii etc.) împotriva dăunătorilor culturilor agricole şi poate fi o alternativă la tratamentele chimice.

Principalii dăunători combătuţi prin mijloacele biologice în legumicultură sunt: musculiţa albă de seră, păianjenul roşu şi purecii.

Musculiţa albă de seră

Specia Trialeurodes vaporariorum este foarte dăunătoare nu numai în seră, ci şi în câmp şi în solar, mai ales pentru tomate, din cauza secreţiilor dulci pe care le depune pe frunze, constituind un mediu foarte propice pentru dezvoltarea fumaginei. Prezenţa acesteia perturbă creşterea plantei şi depreciază producţia.

De mult timp, entomologii şi cultivatorii au pus la punct o metodă de combatere, utilizând parazitul Encarsia formosa, o mică viespe (0,6 mm lungime), care are toraxul negru şi abdomenul galben.
Adulţii acestei specii zboară activ vara şi primăvara, în general pe timp frumos, iar parazitul îşi depune ouăle în larvele (în formă de solzi) musculiţei albe.

Ouăle eclozează în interiorul „solzilor” după patru zile, larvele hrănindu-se timp de opt zile înainte de a se transforma în pupe. În acest moment, culoarea solzilor se schimbă de la alb la negru-brun, confirmând parazitarea.

Adultul speciei parazite apare zece zile mai târziu. Durata dezvoltării depinde de temperatură şi este mai mare când temperaturile sunt scăzute.

Parazitul nu consumă nici material vegetal (mai puţin secreţiile dulci depuse pe frunze), nici alte insecte şi se introduce în momentul apariţiei primelor musculiţe, iar echilibrul parazit/dăunător trebuie să fie optim.

Prezenţa musculiţei albe şi a secreţiei dulci pe plantele de tomate este sursă de hrană pentru parazit.
Temperatura ambiantă trebuie să fie de peste 13°C, întrucât, în funcţie de temperatură, parazitul îşi poate „urmări” prada şi în exterior, în culturile de câmp.

Tehnici de combatere biologică:

• Metoda „pest-in-first”: câteva muşte albe sunt introduse în cultură cu 14 zile înainte de lansarea parazitului (la un grad de atac de 20 de larve pe plantă). Controlul prădătorului se realizează în 12 săptămâni.

• Din 15 în 15 zile, începând cu momentul plantării, se introduc în cultură câte 8 larve parazitate pe plantă.

Păianjenul roşu (Tetranychus urticae)

Lupta chimică este, în general, puţin eficace împotriva acestui dăunător foarte polifag, care poate produce pagube la majoritatea speciilor cultivate şi, în special, castraveţilor.
Prădătorul cel mai des utilizat este tot un acarian de culoare roşie-orange, foarte mobil, numit Phytoseiulus persimilis.

Fiecare femelă de Phytoseiulus depune 50-60 de ouă timp de 3-4 zile, care eclozează în 2-3 zile, urmând o perioadă cu 3 stadii larvare. Ciclul complet durează 7 zile, adică jumătate din timpul necesar păianjenului roşu pentru aceeaşi evoluţie.

Ca urmare a mobilităţi mari şi a necesităţilor de hrană, parazitul este foarte eficace în căutarea prăzii, fiecare femelă devorând zilnic până la 5 adulţi şi 30 de ouă (sau păianjeni tineri).

Ca şi la Encarsia, supravieţuirea prădătorului este legată de prezenţa prăzii sale.
Spre deosebire de Tetranychus urticae, Phytoseiulus nu hibernează şi de aceea trebuie adus în fiecare primăvară.

Una din metodele folosite constă în a introduce pe fiecare plantă 20 de tetranicus la 10 zile după plantare şi după 14 zile se dispun câte 2 phytoseiulus la câte două plante. Este vorba de aceeaşi metodă „pest-in-first”, în care dăunătorul este introdus înaintea prădătorului pentru a asigura hrana acestuia din urmă.

Controlul intervine după 4-6 săptămâni, dar Tetranicus urticae trebuie reintrodus după 3-4 săptămâni.

Pe tomate, unde densitatea plantelor este mai mare (de patru ori faţă de castraveţi), trebuie aplicată altă tehnică care ar putea consta în lansarea a 20 de prădători pe plantă în „pete de infestare”.

Combaterea purecilor

Culturile legumicole din câmp şi din spaţii protejate sunt atacate de mai multe specii de pureci, cum ar fi Puricele verde al piersicului (Myzus persicae) şi Puricele negru (Aphis fabae).

Purecii manifestă o rezistenţă deosebită la pesticide. Câţiva paraziţi naturali limitează atacul în câmp şi pot însoţi dăunătorii şi în spaţiile protejate. În special, în aceste ultime condiţii, impactul este variabil, în funcţie de specia cultivată, de densitatea dăunătorului – purecilor etc.

Dezvoltarea metodelor biologice

În ţările Europei Vestice, poluarea mediului şi toxicitatea produselor chimice asupra sănătăţii omului au făcut să se dezvolte lupta biologică atât în câmp, cât şi în spaţii protejate.

Progresele obţinute în combaterea biologică a principalilor dăunători au făcut din lupta biologică o armă sigură, eficace şi nepoluantă la îndemâna tuturor producătorilor agricoli. Printre factorii care impun dezvoltarea metodelor de combatere biologică menţionăm:

• apariţia fenomenelor de rezistenţă a principalilor dăunători la pesticide;

• dificultatea de a utiliza produse foarte toxice, ca urmare a producţiei care se consumă cel mai adesea în stare proaspătă;

• impactul asupra mediului prin poluarea aerului, apei, solului şi, în final, a producţiei destinate alimentaţiei umane;

• reglementările din ce în ce mai stricte privind utilizarea pesticidelor.

Sursa: revista-ferma.ro

METEO: Se anunță ploi cu descărcări electrice! Vezi cum va fi vremea în următoarele zile

0

Ploile pun stăpânire pe întreaga țară, însă vestea proastă e că nu vom scăpa curând de arșiță.

În următoarele zile vremea se va răcori ușor datorită precipitațiilor prognozate, însă chiar și așa, ploile nu ne salvează pentru mult timp de arșiță. Mercurul din termometre va continua să urce de la o zi la alta. Potrivit meteorologilor, în această săptămână ploile vor fi la ordinea zilei.

Astăzi, cerul este acoperit în mare parte de nori și sunt prognozate ploi cu descărcări electrice în toată țara. După atâtea zile caniculare vremea s-a mai răcorit, astfel mercurul din termometre se va opri la valoarea de +25 grade Celsius. Noaptea se vor atesta +13…+15 grade. Vântul va sufla ceva mai alert, cu până la 12 m/s.

Miercuri, vremea nu suferă schimbări esențiale, din nou sunt prognozate ploi însoțite de descărcări electrice. Timpul răcăros nu a durat prea mult, iar mercurul din termometre prinde forță și va urca până la +27 grade Celsius. Noaptea se vor atesta +15 grade. Vântul va sufla moderat.

Ploile vor continua și pe parcursul zilei de joi. Ploi de scurtă durată vor cădea în nordul și centrul țării, iar în sud va ploua slab. Temperaturile vor oscila între +28…+29 grade Celsius. Noaptea vor fi +15 grade.

Vineri, precipitațiile contenesc, însă cerul tot va fi acoperit parțial de nori, iar temperaturile urcă până la +31 grade Celsius. Noaptea se vor atesta +17 grade.

Agricultură ecologică: Modul greşit de a cultiva pomii fructiferi

1

Din copilărie şi până în ziua de azi am însămânţat, plantat şi îngrijit mii de pomi. Chiar şi când eram copil, îmi părea rău pentru fiecare crenguţă pe care trebuia să o tai. Asta înseamnă că am fost tot timpul puţin neglijent când era vorba să îmi tund pomii. Drept rezultat, un fel de sălbăticie s-a dezvoltat în prima mea grădină, pe parcursul unei perioade de timp, povesteşte Sepp Holzer în cartea sa ” Permacultura. Ghid practic pentru agricultura la scară mică”.

În timpul studiilor mele pentru a deveni pomicultor la şcoala de agricultură,ni se preda că pomii fructiferi ar trebui tunşi, fertilizaţi şi stropiţi cu pesticide pentru a creşte bine. Ni se arăta, de asemenea, cum să prindem, să otrăvim şi să gazăm şoarecii de câmp,pentru a îi împiedica să vatăme pomii fructiferi. Este şocant că aceste practici încă sunt descrise în aproape toate manualele de azi.

Pe parcursul studiilor mele am învăţat, de asemenea, despre viziunea convenţională asupra modului cum ar trebui plantaţi pomii fructiferi: de exemplu, săpam o groapă pentruun pom fructifer cu perimetrul de un metru şi adâncimea de 40-50 cm. Apoi puneam înăuntru plasă de sârmă galvanizată, îndoită la margini pentru a ţine şoarecii de câmp departe de rădăcini, şi umpleam cu pământ în jurul pomului. Pământul era mai întâi amestecat cu o lopată de fertilizatoare chimice şi o mulţime de apă.

După aceea băteam în pământ un ţăruş şi legam pomul de el cu o curea de piele în formă de opt. Crengile aflate într-un unghi mai mic de 45 de grade faţă de trunchi la meri şi 60 de grade la peri erau îndepărtate.

Tăiam fiecare creangă până la un mugure orientat spre exterior. Asta urma să determine crengile să crească în exteriorul pomului. Multe din crengile din interior erau, de asemenea, îndepărtate, astfel încât mai multă lumină solară putea ajunge la coroană. Intenţia era să ajutăm fructele să se dezvolte mai bine.

Crengile perilor sunt într-un unghi de 60 de grade, deoarece perii au rădăcini adânci, ceea ce înseamnă că pot susţine crengile într-un unghimai deschis. Ţăruşul robust are rolul să stabilizeze pomul, astfel încât acesta este ţinut dreptşi creşte mai bine. Vântul şi zăpada nu îl vor doborî aşa uşor.

Otrăvirea şi gazarea şoarecilor de câmp are, de asemenea, sens, ei mănâncă rădăcinile pomilor. O vor face, oricum, în ciuda plasei de sârmă, pentru că sapă câteodată direct în jos,de deasupra pământului. Este, de asemenea, posibil ca, în timp, plasa să ruginească şi să nu mai fie capabilă să protejeze rădăcinile.

Folosirea intensă a fertilizatoarelor la momentul plantării pomului ar trebui să îl ajute să crească. Pesticidele care protejează pomul de bolile cauzate de ciuperci şi de multe alte feluri de „paraziţi” sunt de asemenea justificate, potrivit experţilor.

Procedeele descrise aici pentru a „îngriji” pomii fructiferi necesită o mulţime de energie şi asigură faptul că pomii vor continua să aibă nevoie de grijă constantă. Pomii cultivaţi în acest mod sunt dependenţi de îngrijirea umană încă din prima zi. Sunt „dependenţi” de fertilizare şi udare regulată şi sunt sensibili la rapăn, ciuperci şi îngheţ. Potrivit regulilor acestor metode convenţionale, cultivarea pomilor fructiferi la altitudini mari nu ar trebui să fie posibilă.

Odată ce mi-am însuşit metodele convenţionale, a început să îmi fie ruşine că am acasă o grădină sălbăticită. Aşa că am pus imediat în practică ceea ce fusesem învăţat şi am „ordonat-o”. Pomii au fost tunşi, stropiţi cu pesticide şi fertilizaţi.

Am cumpărat fertilizatoare chimice şi am cumpărat otravă de şoareci şi gaz cu kilogramele de la magazinul de chimicale. Am înlăturat gazonul pe o rază de un metru în jurul fiecărui pom, am bătut ţăruşi în pământ şi am legat pomii strâns de ei. Am tăiat sever din pomii crescuţi pe zidul casei şi i-am legat strâns de spalier. Am continuat să înlătur toată iarba care creştea pe o rază de un metru în jurul fiecărui pom.

Pe şoarecii de câmp la care nu am putut ajunge cu otrava sau cu gazul, i-am gazat folosind motoreta mea, prin direcţionarea fumului din ţeava de eşapament, cu ajutorul unui tub, spre intrarea în vizuinile şoarecilor. Aceasta era tot o recomandare primită la şcoală. Am îndeplinit aceste sarcini timp de un an cu mare energie.

Am folosit aceste metode şi pentru pomii fructiferi ai clienţilor mei, care erau mulţi. Anul următor am descoperit că toţi pomii mei crescuţi pe spaliere erau într-o stare jalnică.

Eram disperat deoarece nu puteam să-mi dau seama care era cauza tuturor acestor stricăciuni. Făcusem tot după manual. Când mi-am vizitat clienţii în primăvară pentru a vinde şi a tunde, fertiliza şi stropi cu pesticide pomii fructiferi, mi-am dat seama brusc.

La ferma lui Schuster-Bartl din Ramingstein, cu care făcusem afaceri bune timp de mulţi ani şi unde eram binevenit, primirea a fost brusc una rece. Doamna Schuster-Bartl – care era cunoscută ca fiind un fermier cu voinţă de fier, m-a întâmpinat cu cuvintele:”Aha, uite-l că vine! Tu eşti cel care a stricat totul, cu fertilizatoarele tale chimice şi obiceiul tău de a reteza pomii. Ei bine, uită-te la ce ai făcut: pomul crescut pe spalier e mort, un măr are toate crengile rupte din cauza zăpezii şi pomii tineri au fost cu toţii omorâţi de îngheţ! Tu vei fi cel care va plăti toate aceste pagube”.

Odată ce am văzut asta am respirat uşurat şi am decis să îmi limpezesc mintea şi să uit tot ce am învăţat. Asta m-a readus pe drumul cel bun.

Tunsul brutal şi cantitatea mare de fertilizatoare au făcut pomii să crească repede. Cu toate astea, crengile nu s-au putut întări cum trebuie, astfel încât nu au putut creşte la temperaturile extreme pe care le avem în Lungau. Am transformat pomi independenţi şi sănătoşi în dependenţi, şi tunsul meu dur nu a făcut decât să îi mutileze. A fost un mare noroc că experienţa mea practică m-a ajutat să îmi găsesc calea înapoi spre metoda corectă şi naturală.

Mai întâi de toate trebuie să lăsaţi toate crengile de desubtul altoiului intacte, nu trebuie să le tăiaţi. De asemenea, nu săpaţi o groapă adâncă de un metru, nu puneţi o plasă de protecţie, nu înfigeţi un ţăruş în pământ şi nu folosiţi fertilizatoare chimice.

Când plantez copaci, nu fac decât să îi îngrop bine şi să acopăr zona cu mulci sau cu pietre din apropiere. Stratul de mulci ţine umezeala înăuntru, se descompune şi serveşte ca fertilizant. Pietrele stabilizează pomul apăsând pe rădăcini. Pietrele „transpiră”, cu alte cuvinte condensul se strânge sub ele, ceea ce e de ajutor pentru pomul proaspăt plantat şi echilibrează, de asemenea, temperatura.

Multe alte ajutoare importante, cum ar fi şopârlele, năpârcile şi gândacii depământ, găsesc un mediu propice între pietre. Odată ce am plantat pomul, semăn în jurul lui seminţe ale unor plante care ajută la îmbunătăţirea solului. Sunt potrivite mai ales plantele-pionier, cu rădăcini adânci, cum ar fi lupinul, sulfina, lucerna şi grozama.

Pomii fructiferi sunt în mod special sensibili la acumulările de apă. Se opresc din creştere, nu mai dau recolta aşteptată şi sunt mai predispuşi la boli şi dăunători. Trebuie întotdeauna să observaţi pomii îndeaproape, astfel încât să simţiţi când sunt fericiţi.

Când replantez un pom, dezgrop şi celelalte plante împreună cu el. Dezgrop rădăcina şi pământul din jur sub forma unei plăci pătrate, care este uşor de pus jos pe pământ sau de replantat. Plantele care o acompaniază întăresc rădăcina şi împiedică pomul să se usuce pe timpul cât este depozitat,transportat şi pe timpul cât se reface.

De asemenea, pomii nu trebuie tunşi, ei se stabilizează singuri şi sunt şanse mai mici să crească înclinaţi. Se pot adapta la teren. Când crengile sunt trase în jos de greutatea fructelor, soarelui îi este permis să ajungă la coroană. Dacă pomii sunt tunşi, atunci îşi pierd elesticitatea.

Crenguţele crescute în lateral şi ramurile dintre altoi şi pământ îndeplinesc şi un alt rol important. Conferă protecţie împotriva păscutului. Crenguţele care sunt aproape de pământ sunt mâncate de iepuri, cele de deasupra sunt mâncate de căprioare şi cele de mai sus de cerbi.

Pentru a preveni pagubele pe scară largă provocate de păscut, se introduce un număr mare de plante care să distragă atenţia, pe care animalele le preferă în locul culturilor valoroase de pomi.

Sursa: financiarul.ro

Moldoveni care aduc Europa acasă începând cu propriile gospodării

0

O parte dintre moldovenii care muncesc în străinătate se întorc acasă și cu banii câștigați își deschid afaceri de familie. Astfel oamenii încearcă să implementeze experiența pe care au acumulat-o lucrând peste hotare. Iată poveștile unora dintre aceștia.

Începând cu anul 2006 pe 9 mai şi în republica Moldova se sărbătorește ziua Europei. Scopul acestui eveniment este de a promova valorile europene, diversitatea culturală dar şi de a informa cetăţenii despre asistenţa pe care Uniunea Europeană o oferă Republicii Moldova.

În timp ce la Chișinău și în alte localităţi se petrec concerte, se țin discursuri optimiste, unii cetăţeni încearcă să aducă Europa în Moldova nu doar pentru o zi, ci pentru totdeauna, începând cu propriile lor gospodării, scrie ZdG.md

După ce au muncit ani în șir peste hotare, aceștia se întorc pentru a valorifica experiența acumulată. Cu banii adunați în statele europene moldovenii deschid afaceri de familie, iar pe lângă aceasta mai oferă locuri de muncă și pentru alte persoane.

Moldova este în prag de secetă! Agricultorii recunosc că am ajuns la limită

0

Moldova este în prag de secetă. Fermierii spun că temperaturile-record înregistrate în aprilie şi căldurile de la început de mai au uscat pământul. Astfel, dacă în zilele următoare nu vor cădea precipitaţii, mai multe culturi de toamnă ar putea fi afectate. 

Potrivit agricultorilor, deocamdată semănăturile cu cereale şi legume nu au avut de suferit, dar pericolul creşte în fiecare zi.

Şi Ministerul Agriculturii recunoaşte că terenurile agricole au nevoie de precipitaţii. Viceministrul Viorel Guţu a declarat că, în următoarele două săptămâni, instituţia va face o evaluare a impactului lipsei ploilor.

„În prezent, în special, culturile de toamnă, cum ar fi grâul, orzul, sunt într-o criză mare. Rezervele care au fost în sol s-au epuizat”, a spus agronomul Dumitru Lutenco.

Anul 2012 a fost unul dintre cei mai secetoşi ani din ultimul deceniu, iar pierderile provocate de lipsa precipitaţiilor se ridică la aproape trei miliarde de lei. În aceste condiţii, Guvernul a fost nevoit să solicite susţinerea partenerilor externi.

Sursa: Publika.md

Moldova se pregăteşte să obţină aproape 25 milioane de dolari pentru agricultură

0

Moldova trebuie să întreprindă unii paşi pentru ca în mod prioritar să obţină de la Banca Mondială un ajutor financiar în valoare de 10 milioane dolari în scopul lichidării consecinţelor secetei din anul 2012.

Totodată, autorităţile trebuie să depună eforturi ca să reuşească obţinerea grantului în sumă de circa 14 milioane dolari din partea Guvernului Japoniei pentru implementarea proiectului care prevede dotarea grădiniţelor şi şcolilor din 26 localităţi cu cazane de încălzire pe biomasă. Despre aceasta a comunicat ministrul agriculturii în exerciţiu, Vasile Bumacov, la o întrevedere cu premierul interimar, Iurie Leancă, tansmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă remis de executiv, Vasile Bumacov l-a informat pe premierul interimar despre lansarea proiectului Strategiei de dezvoltare a sectorului agriculturii şi industriei alimentare, planificată pentru data de 17 mai. Acest proiect urmează a fi propus spre dezbateri publice pentru ca, ulterior, să fie definitivat şi formulat un document complex ce va stabili strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar al Republicii Moldova în anii 2014 – 2020.

Iurie Leancă a menţionat că agricultura este un domeniu prioritar pentru Republica Moldova şi are un rol aparte în procesul de integrare europeană a ţării. Premierul interimar a specificat că acest domeniu cere pregătire temeinică, dar şi perfecţionare profesională continuă pentru a face faţă rigorilor şi cerinţelor de aliniere la standardele europene. Oficialul a solicitat să fie asigurată instruirea necesară a agricultorilor, organizate diverse seminare şi training-uri.

Cei doi oficiali au discutat şi situaţia privind condiţiile climaterice în contextul dezvoltării culturilor agricole şi asigurării securităţii alimentare a statului.

De la piersici la cireşi! Cum şi-a dezvoltat o afacere de milioane un fermier de la Orhei

0

Dacă doriți să vedeți un fermier tânăr, care știe să facă o afacere în agricultură, trebuie să plecați neapărat la Mălăiești, Orhei, la Igor Ivanov, cel care se ocupă de creșterea legumelor și fructelor.

De fapt, aceeași ocupație o are și tatăl său, Alexei Ivanov, agricultor care a pus pe umerii feciorului său responsabilitatea de a-și crea propria afacere în domeniul agricol.

„Am început cu o livadă de piersici”

Născut pe 22 aprilie 1986, Igor Ivanov a absolvit Universitatea Agrară de Stat din Moldova, specialitatea horticultură, în 2008. Ulterior, în 2010, își face masteratul, iar în prezent – doctoratul la aceeași instituție.

„În 2007, timp de jumătate de an, am făcut un stagiu în Marea Britanie, unde am studiat practica de producere în domeniul horticulturii. Acolo, am obținut un capital pe care l-am investit într-o livadă de piersici de 3,6 hectare. Paralel, făceam studiile și îngrijeam de plantații. După absolvire, am luat un credit de la bancă prin intermediul Programului Național de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET). Am început să mă ocup și de legume, mai cu seamă de varză, de la cea timpurie până la cea tardivă, pe o suprafață de trei hectare. Totodată, creșteam livada de piersici. Piersicul a dat în rod după absolvirea masteratului”, ne povestește tânărul fermier.

„De la piersici, am trecut la cireși”

În 2012, pe o suprafață de trei hectare, a plantat o livadă de cireși „ca la carte”, cu un sistem de irigare prin picurare. „E mai avantajos să pui un sistem de irigare prin aspersiune, dar nu avem cantitatea necesară de apă”, ne explică Igor Ivanov.

Materialul săditor, de soiurile „Ferrovia” și „Regina”, l-a procurat din Italia. Vârsta pomilor era de doi ani. „I-am luat mai mari, ca să-mi recapăt investiția făcută cât mai degrabă. Tata are copaci de soiul „Valeri Cikalov”. Anul acesta am vrut să introduc sistemul antigrindină, care mă costă 5 mii de euro, pentru a-mi ocroti pomii. M-am gândit, însă, că e mai bine să aștept ca să investesc 15 mii de euro, pentru a proteja și recolta”, afirmă Igor Ivanov.

„Am investit un milion și jumătate de lei în livadă”

Tânărul fermier a investit în afacere peste un milion și jumătate de lei, dintre care subvențiile statului constituie 4,5 procente. „Din păcate, subvențiile sunt cam mici. Vreau să mai plantez vreo cinci hectare de livadă de caiși. Apoi, mi-aș dori să pot activa în domeniul post-recoltare – ambalare, sortare, calibrare și chiar prelucrare. Adică, e vorba de ceea ce ține de marketing”, ne mai spune antreprenorul.

Întrebat de TIMPUL, care ar fi viitorul agriculturii Republicii Moldova, el ne-a spus hotărât: „Viitorul agriculturii noastre sunt fermierii mici. Dacă aș avea un vecin care ar planta și el o livadă de cireși, împreună am aduna peste 100 de tone. Cu asemenea cantitate îți poți găsi un cumpărător bun peste hotare. Prin intermediul Federației Naționale a Fermierilor din Moldova, am fost în Olanda, unde un american m-a consultat privind cultivarea cireșului. De asemenea, am fost la stagii în acest domeniu în Italia, Grecia și Turcia. Urmează să plec în Bosnia și Herțegovina”, ne-a mai spus Igor Ivanov, care, recent, s-a întors de la un seminar din Ucraina.

De obicei, se află mai mult în livadă, unde are în permanență de lucru. De altfel, Igor este consilier în cadrul Federației Naționale a Fermierilor din Moldova. Cunoaște agricultura nu din auzite, dar studiind teoria și practica. Adeseori mă gândesc că, dacă în R. Moldova am avea mai mulți fermieri bine școliți, cu asemenea abilități profesionale, agricultura noastră ar avea un viitor cu siguranță. Din păcate, statul face prea puțin pentru asta, iar fermierii noștri fac ceea ce pot – își îngrijesc ogorul, achită impozitele și își întrețin familiile…

Un articol de Nicolae Roibu

Sursa: timpul.md

Austriecii finanţează afaceri rurale ce ţin de creşterea iepurilor, morărit, apicultură şi creşterea pomuşoarelor

0

Şapte conducători de întreprinderi din raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti au primit granturi europene de 10.000 – 15.000 de euro în cadrul proiectului „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova”.

Proiectul este implementat de reprezentanţa asociaţiei obşteşti Hilfswerk Austria în Republica Moldova. Afacerile finanţate ţin de creşterea iepurilor, morărit, servicii de testare a cablurilor electrice, de reparaţie a anvelopelor, precum şi apicultură, creşterea pomuşoarelor, prelucrarea fierului forjat. Granturile obţinute vor permite antreprenorilor să procure echipamente, utilaje mici şi alte bunuri pentru a-şi dezvolta afacerile, transmite Info-Prim Neo.

Unul dintre beneficiari, Ştefan Sandic, din satul Şipca, raionul Şoldăneşti, vrea să procure un laborator mobil de extragere a mierii de albini. El a decis să continue o ocupaţie pe care a moştenit-o de la bunicul său. Colaborează cu mai multe gospodării ţărăneşti care produc miere şi intenţionează exporte produsul pe piaţa europeană.

Petru Găină, cel mai tânăr beneficiar de grant, are 19 ani. Fiind elev în clasele superioare, lucra în vacanţă la Moscova în calitate de muncitor auxiliar şi a adunat o sumă de bani pe care a investit-o în producerea pomuşoarelor de coacăză şi agriş. A identificat parteneri din România, de la care a procurat butaşi. Din grantul primit va procura o plasă antigrindină, care poate proteja plantaţiile şi de ploile torenţiale.

Hilfswerk Austria în Moldova a lansat şi Ghidul antreprenoriatului pe înţelesul tuturor, care le fa fi de folos în special tinerilor din mediul rural care vor să iniţieze afaceri. Ghidul poate fi consultat on-line – www.migranti.md. Elena Catuşev, una din cele două autoare ale ghidului, a spus că acesta explică într-un limbaj accesibil procedurile de înregistrare a afacerilor, fiind structurat pe răspunsuri la cele mai frecvente întrebări pe care şi le pune o persoană care vrea să deschidă o întreprindere.

Proiectul „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova” se implementează de către Reprezentanţa AO Hilfswerk Austria în perioada 2011-2013. Costul proiectului este de 627.000 de euro.

Afacerea unui fermier din Truşeni: A investit în flori peste 200.000 de euro

0

Un agricultor din Truşeni creşte crizanteme pe o suprafaţă de trei sute de ari. Timp de 12 ani el a investit în această afacere peste 200 de mii de euro. Cu toate acestea, în ţara noastră ramura floriculturii nu este reglementată de nicio instituţie.

Agricultorul foloseşte utilaj modern şi sisteme de irigare prin picurare. Un ghiveci costă între 20 şi 40 de lei.

„Florile sunt o cultură specifică, care necesită investiţii nu doar pe termen scurt, dar pe un termen destul de îndelungat. Permanent sunt făcute investiţii în tehnologii şi utilaje. De cele mai multe ori în jur de zece ani, ca să-ţi recuperezi investiţiile şi să ai ceva un profit”, susţine Vladimir Conovali, specialist în floricultură.

Zilnic în pepinieră lucrează 20 de oameni, care îngrijesc de flori, iar utilajul le uşurează munca.

Cumpărătorii sunt mulţumiţi de preţul florilor.

Potrivit specialiştilor de la Ministerul Agriculturii, în ţara noastră nu există vreo instituţie responsabilă de ramura floriculturii.

„Domeniul de activitate agricolă a rămas în umbră. Fiindcă nu este specificat cine ar trebui să se ocupe, dar pentru asta sunt necesari specialişti”, susţine Mihail Suvac, şef de direcţie MAIA.

Ministerul Agriculturii nu reglementează ramura floriculturii. De asemenea, specialiştii de aici nu au putut să ne ofere date despre numărul producătorilor de flori din ţară.

Sursa: publika.md