Timpul cuvintelor frumoase de dragoste faţă de agricultură din partea Guvernul a trecut, a declarat preşedintele Uniunii republicane a Agricultorilor din Moldova UniaAgroProtect, Alexandru Slusari.

Miercuri, într-o conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG”, în cadrul cărei conducătorii unor asociaţii profesionale ale agricultorilor au anunţat desfăşurarea unei acţiuni de protest pe 27 martie, el a spus că agricultorii aşteaptă de la Guvern paşi concreţi de sprijinire a ramurii în ajunul lucrărilor agricole de primăvară.

Participanţii la conferinţa de presă au avertizat Guvernul că revenirea la TVA de 20% în agricultură va fi „ultimul cui în coşciugul ramurii”.

„Înţeleg că Guvernul face orice pentru a semna Memorandumul de cooperare cu FMI, însă TVA este principala prioritate a noului program cu fondul”, a spus Slusari, considerând că stabilizarea sectorului financiar şi transparenţa băncilor sunt cu mult mai importante pentru FMI.

Preşedintele UniaAgroProtect a menţionat că principalele riscuri pentru economia naţională în prezent vin de la piaţa financiară, în special, din situaţia celor trei bănci, din care au fost scoase circa 13 mlrd. de lei.

„Aceasta a provocat instabilitate pe piaţa financiară, a dus la deprecierea leului, majorarea preţurilor la produsele de import, ceea ce loveşte dureros în agricultori, care în prezent importă seminţe, soluţii de protejare a plantelor, materiale şi tehnică”, a spus Slusari.

În opinia sa în situaţia din toamna anului 2014 „factorul externe” a contat doar la 20%, restul a fost consecinţă a inacţiunilor Guvernului şi Băncii Naţionale.

„De exemplu, la creditele în euro agricultorii au pierdut 20% din diferenţa de curs, care acum nu au cu ce să o achite, deoarece comercializarea producţiei este complicată de o serie întreagă de factori obiectivi economici şi financiari”, a spus Slusari.

Conducătorii asociaţiilor profesionale ale agricultorilor s-au plâns de comportamentul băncilor, care au suspendat acordarea împrumuturilor chiar şi celor ce au „istorie de credit bună”.

„Dobânzile la credite depăşesc 20%, ceea ce le face inaccesibile pentru majoritatea agenţilor economici din sectorul agricol al economiei”, a spus Iurie Fală, directorul executiv al asociaţiei „Moldova-Fruct”.,

El a atras atenţie la „situaţia de impas” al muncitorilor, care din cauza neachitării salariilor părăsesc satele şi pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă.

„În asociaţia noastră avem peste 5 mii de asemenea muncitori, care în prezent la toate promisiunile de a „normaliza situaţia”, votează cu picioarele, plecând peste hotare”, a spus Fală, relatând că din cauza embargoului rus din 2014 Moldova nu a reuşit să exporte peste 75 mii tone de mere.

La întrebarea corespondentului „INFOTAG” ce volum de mere este păstrat în prezent în frigidere, Iurie Fală a spus că sunt aproximativ 30 mii tone.

„În situaţia în care Guvernul şi Banca Naţională, cel puţin, pur şi simplu au fost orbi faţă de situaţia de pe piaţa financiară, statul este obligat să ajute agricultorii în normalizarea situaţiei din ramură, inclusiv, prin creditare preferenţială”, a spus şeful UniaAgroProtect, Alexandru Slusari.

El a întrebat jurnaliştii de ce pentru cele trei bănci problematice BNM a găsit 10 mlrd. de lei pentru a le sprijini, iar 300 mil. de lei pentru agricultori nu poate acorda?

„Am cerut doar 1% din rezervele valutare ale statului şi BNM nu a considerat necesar de a acorda aceşti bani, iar pentru cele trei bănci a făcut-o la repezeală. Nu pentru că aşa a şi fost gândit?”, a întrebat Slusari.

Preşedintele Republicii Belarus, Alexandr Lukaşenko, a pledat pentru extinderea relaţiilor cu Moldova, „respectând calea de dezvoltare aleasă de aceasta”. Potrivit agenţiei „Infotag”, cu referire la presa belorusă, astfel şeful statului a declarat oferind sfaturi noului Ambasador al Belarusului în Moldova. Acesta a devenit diplomatul de carieră Serghei Ciciuc.

Preşedintele Belarusului a subliniat că „este necesar de a extinde relaţiile cu Moldova, având în vedere că Belarus şi Moldova au relaţii foarte bune”.

„Moldova şi-a ales calea. În locul Moldovei ar fi fost dificil de a alege altă cale. Relaţiile sale strânse cu actuala Ucraina, cu statele occidentale, trebuie percepută realitate şi să formăm, reieşind din aceste considerente, relaţiile noastre cu această republică bună, să extindem relaţiile, să identificăm contacte avantajoase. În Moldova, reiterez, este o situaţie dificilă, inclusiv din punct de vedere economic. Este bine că beneficiază de sprijin”, a spus Lukaşenko.

Belarus nu a sprijinit embargoul impus de Rusia în privinţa produselor moldoveneşti, în pofida faptului că face parte din Uniunea Vamală. În cadrul vizitei oficiale la Chişinău, în septembrie 2014, Preşedintele Alexandr Lukaşenko, a confirmat că „Belarus nu intenţionează să creeze obstacole în comerţul cu Moldova, după semnarea de către aceasta a Acordului de Asociere cu UE”.

„Nu vedem probleme pentru dezvoltarea relaţiilor comercial-economice cu Moldova. Nu pot spune că alte state sau uniuni statale ne dictează sau încurcă să avem relaţii comerciale. Nu dorim să creăm noi linii de separare în spaţiul eurasiatic”, a spus Lukaşenko, numind „prioritate” dezvoltarea relaţiilor comercial-economice cu Chişinău.

Moldova şi Belarus au stabilit relaţii diplomatice pe 19 noiembrie 1992. Ambasada Republicii Belarus în Moldova a fost deschisă pe 3 mai 1995. Ambasadorul Belarus în Moldova din 2009 a fost Veaceslav Osipenko, care a decedat în 2014.

Autorităţile ruse au anunţat marţi că în următoarele câteva zile Belarus va putea să reia exporturile de carne în Federaţia Rusă, informează RIA Novosti.

Sursa a menţionat că autorităţile din cele două state au convenit asupra tuturor aspectelor privind comercializarea în Rusia a cărnii produse în Belarus.

Totodată, s-a convenit şi asupra majorării volumului de carne ce va putea fi important în FR din Belarus.

Leul moldovenesc ar putea să se deprecieze în anul 2015 cu circa 30 la sută, în condiţiile în care volumul exporturilor şi transferurilor de valută este în scădere, iar anumite tranzacţii în sistemul bancar au dus la agravarea situaţiei pe piaţă, potrivit Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, informează Moldpres. Oficiali ai Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) declară că „nu există premise pentru o depreciere a leului”, similare celei de la mijlocul lunii februarie cînd cursul a urcat la peste 20 de lei pentru un dolar.

Autorul studiului „Diagnosticul deprecierii leului moldovenesc”, Alexandru Fala, apreciază că „cel mai probabil, ajustarea economiei la noul influx de valută va dura 1-2 trimestre, iar în 2015 deprecierea nominală a leului faţă de dolar ar putea să constituie 30% în raport cu anul 2014”.

Scăderea exportului și a veniturilor din transferuri, precum și evoluția anemică a investiţiilor străine directe vor determina micșorarea ofertei de valută și vor cauza ieftinirea leului față de alte valute, constată economistul. El explică ieftinirea monedei naţionale şi prin „comportamentul populației”, care s-a transformat într-un veritabil jucător pe piață.

Exporturile spre ţările CSI au scăzut cu 32,9 la sută în 2014 comparativ cu anul precedent, iar transferurile din Rusia s-au redus pe fondul căderii rublei faţă de dolar cu 40 la sută în 2014. Totodată „pentru a se proteja” de reducerea puterii de cumpărare a economiilor, ce ar putea fi provocată de deprecierea leului, persoanele au început să vîndă lei moldovenești și să procure valută, care, ulterior, era plasată în depozite bancare sau era depusă „la ciorap”.

Potrivit studiului, slăbirea leului, care a început în ultimul trimestru din 2014 și continuă pînă în prezent, indică o economie care a intrat într-o fază de comprimare, iar slăbirea sectorului bancar, cauzată de explozia tranzacțiilor dubioase din ultimii ani, vor influența degradarea indicatorilor socio-economici ai Republicii Moldova pe parcursul anului 2015.

În aceste condiții, este posibil ca Republica Moldova să înregistreze în 2015 un declin economic de 1-2 la sută, iar cel mai probabil, ritmul de creștere a inflației va depăși limita maximă de 6,5 la sută impusă de BNM și ar putea depăși nivelul de 7 la sută, este de părere Alexandru Fala.

Pentru a ameliora situația economică și a stabiliza cursul leului moldovenesc, Expert-Grup recomandă factorilor de decizie să negocieze și să semneze urgent un nou acord cu FMI, iar BNM să relaxeze treptat politica monetară, pentru a nu amenința și mai tare perspectivele de creștere economică, care și așa sînt pesimiste.

Pe de altă parte, prim-viceguvernatorul BNM, Marin Moloşag, a declarat în cadrul prezentării studiului că nu există premise pentru o depreciere a leului, similară celei de la mijlocul lunii februarie, cînd cursul a trecut peste nivelul de 20 lei pentru un dolar. „La această etapă politica monetară relaxată ar fi una contraproductivă pentru că ar crea şi mai multe riscuri care sînt legate de o inflaţie mai mare şi de depreciere mai pronunţată”, a mai menţionat prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale.

BNM a decis, la 17 februarie, să majoreze rata de bază de la 8,5 la 13,5 la sută, majorarea a fost apreciată de oficialii băncii centrale drept „o înăsprire semnificativă a politicii monetare”.