Problemele din agricultură stimulează migraţia, iar în ţară lipsesc politicile investiţionale în domeniul prelucrării produselor agricole, a declarat pentru „Sputnik- Moldova” Valeriu Cosarciuc, care a deţinut anterior funcţiile de ministru al economiei şi al agriculturii, transmite News-Moldova.

„În volumul exporturilor din Moldova predomină producţia agricolă primară de origine vegetală, cum ar fi fructele, legumele, strugurii; apoi avem exportul de cereale: porumb, floarea soarelui, rapiţă, grâu. În structura exportului avem foarte puţine produse prelucrate şi procesate. Dacă viitorul guvern nu va schimba aceste politici, vom ajunge în situaţia în care în Republica Moldova satele vor fi părăsite şi oamenii vor fi nevoiţi să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă”.

Totodată, mai mulţi experţi spun că preţurile la produsele agricole și materie primă au crescut considerabil în ultimul deceniu. Iar condiţiile de comerţ rămân a fi nefavorabile pentru fermierii din Republica Moldova. Actualele condiţii predispun agricultura la un declin continuu, susţin experţii.

Potrivit sursei, studiile realizate recent arată că aportul agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a scăzut în ultimii 5 ani de la 25 % la 12 %. Totodată, datele statistice arată o scădere a numărului de salariaţi din acest sector, determinată inclusiv de fenomenul migraţiei.

Leul moldovenesc va continua să se deprecieze în pofida asigurărilor pe care ni le oferă Banca Naţională privind stabilizarea lui. Concluzii în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Loc de dialog”, de la postul public ”Radio Moldova”, transmite IPN.

Analistul economic Viorel Gârbu susţine că situaţia „este complicată peste limită”. „Reprezentantul Băncii Naţionale a vorbit într-o conferinţă de presă despre tot ce putea să conducă la deprecierea valutei naţionale – scăderea exporturilor, a remitenţelor, factorul psihologic. N-a scos însă nici o vorbă despre suma uriaşă care a fost acordată celor trei bănci, prin intermediul cărora a fost sustras un miliard de dolari. BNM nu are rezerve pentru a opri acum deprecierea leului. Casele de schimb valutar nu vând valută, pentru că nu le este rentabil, deoarece a doua zi leul va pierde iar din poziţii”, a spus analistul politic.

Şi analistul politic Nicolae Chiroacă afirmă că leul moldovenesc va continua să se deprecieze. „Distorsiunile din sistemul bancar moldovenesc durează de vreo 20 de ani, în această perioadă rămânând neschimbată situaţia când 70 la sută din produsele de consum se importă. Banca Naţională a scos din rezervele sale o sumă uriaşă pentru a acoperi fraudele de la Banca de Economi, Banca Socială şi Unibank, ca să nu se prăbuşească sistemul bancar. Dar a rămas neacoperită piaţa valutară. Păcat că au fost lăsaţi să profite de această situaţie socialiştii pentru a-şi face capital politic”, a spus Chirtoacă.

Deputatul socialist Ion Ceban, a criticat într-o intervenţie telefonică autorităţile statului pentru neluarea de atitudine. „Prin frauda comisă la Banca de Economii s-a furat în proporţie de 40 la sută din venitul fiecărui cetăţean. Parlamentul trebuia să dezbată această temă, este necesar ca să fie formată o comisie specială, care să investigheze cazul împreună cu organele de drept”, a conchis socialistul.

Asociaţia producătorilor de conserve Speranta-Con, din care fac parte nouă întreprinderi procesatoare, cere statului acordarea ajutorului în regim de urgenţă.

Luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG”, directorii fabricilor de conserve au spus că au nevoie de un credit preferenţial de 500 mil .de lei, precum şi solicită reducerea TVA de la 20% la 8%.

„Aceste măsuri extrem de importante şi necesare ale statului vor contribui la depăşirea consecinţelor embargoului Rusiei din 2014 şi va preveni prăbuşirea ramurii”, a spus preşedintele Asociaţiei Speranta-Con, Ivan Sandic.

El a prezentat statistica proaspătă a activităţii ramurii în 2014, spunând că toate întreprinderile au procesat în anul trecut 330 mii tone de fructe şi legume.

„Dacă am lua în mediu preţul pentru un kilogram de materie primă de 1 leu, atunci întreprinderile au achitat pentru producţia crescută de agricultori peste 330 mil. de lei”, a spus Sandic.

Întrebaţi de corespondentul „INFOTAG”, cu ce dobândă întreprinderile doresc să obţină creditul de la stat, directorii fabricilor de conserve au spus că ei cer ca resursele să fie acordate la cel mult 6%.

„Ne-am adresat cu solicitarea de creditare Ministrului Agriculturii, Guvernului şi Băncii Naţionale, dar de la nimeni nu am primit un răspuns concret, cu excepţia prelegerilor despre ce înseamnă bancă şi care este regulamentul acesteia”, a relatat Sandic.

Întreprinderile din ramură au nevoie de finanţare, pentru a începe sezonul 2015, în particular, pentru a cumpăra seminţe pentru semănarea mazării verzi şi a porumbului, precum şi castraveţilor şi roşiilor.

Întrebaţi de „INFOTAG” care este suma compensaţiilor obţinute de întreprinderii din partea statului pentru recolta procesată din 2014, managerii fabricilor au spus că încă nu au primit nici un leu, deşi au achitat tot agricultorilor, transportatorilor, furnizorilor de resurse energetice.

Vorbind despre problema exportului produselor conservate, directorii fabricilor au atras atenţia presei la problema subvenţiilor în agricultură, indicii joşi care afectează competitivitatea producţiei moldoveneşti pe pieţele ţărilor Uniunii Europene.

„Problema exportului în Uniunea Europeană constă nu în calitatea şi nu în preţurile produselor moldoveneşti, ci în suprasaturaţia pieţei europene. Pentru producătorilor europeni de produse agricole Rusia este o piaţă atractivă, care permite exportarea produselor în cantităţi mari”, a spus directorul general al S.A. Orhei-Vit, Boris Efimov.

Potrivit spuselor sale, pentru fortificare pe piaţa UE producătorii moldoveni de conserve trebuie să investească sume mari în marketing pentru a obţine o parte din rafturile comerciale.

„Pentru aceasta vom avea nevoie de decenii cu investiţii mari în marketing”, a spus Boris Efimov, relatând că compania Orhei-Vit încearcă să-şi promoveze produsele în Asia şi Africa.

Directorul Orhei-Vit a atras atenţie la faptul că depozitele multor întreprinderi sunt pline cu producţie gata, fabricată în baza creditelor, care necesită stingere la timp şi achitarea dobânzii băncilor.

Directorul general al companiei Natur Bravo, Vadim Scorobogatico, a indicat structura sinecostului producţiei, spunând că 50% din resurse într-un borcănaş revin materiei prime, 20% pentru borcan şi capac, 15% – pentru resurse energetice şi apă, iar restul pentru salarii.

„Cu subvenţii de 16 euro la hectar în Moldova şi 500 de euro în ţările UE producţia moldovenească nu poate competitivă pe pieţele UE”, a spus el.

Directorii uzinelor au indicat în calitate de una dintre măsurile de sprijinire a ramurii de către stat reducerea TVA de la 20% la 8%.

„Pe fundalul inflaţiei şi deprecierii valutei naţionale populaţia are tot mai puţini bani pentru procurarea mărfurilor alimentare. Reducerea TVA va servi drept stimul pentru activitatea de cumpărare, care va reduce resturile produselor în depozitele întreprinderilor”, a menţionat Ivan Sandic.

Presupunerea economiștilor, privind continuarea începând cu ziua de luni a procesului de ieftinire a leului moldovenesc, se adeveresc, transmite News-Moldova.

Cursul de schimb pentru euro și dolar stabilit de BNM este de 21.6457 lei pentru valuta europeană și de 18.9601 pentru valuta americană.

Economiștii au subliniat în repetate rânduri că principala cauză a ieftinirii leului constă în scăderea continuă a masei de dolari și de euro, dar și a altor valute, pe piața financiară a țării noastre. Acest proces este determinat de puterea prea slabă de export a economiei moldovenești, de scăderea investițiilor străine, lipsa unui guvern stabil, precum și de stoparea creditării țării de către instituțiile financiare internaționale.

Experții susțin că primul lucru ce trebuie făcut este învestirea guvernului, care, ulterior, va trebui să muncească din greu pentru a înlătura factorii ce au condus la deprecierea leului. Recăpătarea pozițiilor anterioare de către moneda națională va fi, în cel mai bun caz, foarte dificilă.

Expoziția mondială EXPO 2015 se va desfășura la Milano, Italia, în perioada 1 mai – 31 noiembrie. Tema ediției din acest an este – «Hrană pentru Planetă. Energie pentru Viață» – dedicată viitorului planetei noastre și a securității alimentare, în contextul creșterii numărului populației globale. Republica Moldova, în premieră, va participa la cea mai importantă expoziție mondială cu pavilion propriu, fapt important nu doar prin prisma promovării de țară, dar și ca oportunitate unică pentru companiile moldovenești, interesate de parteneriate internaționale și extinderea relațiilor de export.

Organizatorii au pregătit, în acest sens, o vastă și complexă agendă destinată companiilor moldovenești, care combină acțiuni în cadrul pavilionului Republicii Moldova, și un larg spectru de posibilități oferite de EXPO 2015. Mai mult decât atât, vor fi realizate ateliere și evenimente de nișă, atât în Milano, cât și în alte regiuni ale Italiei. Producătorii moldoveni vor avea posibilitatea de a organiza prezentări și întâlniri cu potențiali parteneri străini în cadrul pavilionului Republicii Moldova, unde, pentru aceste scopuri, este rezervat și amenajat etajul doi. Producătorii locali, vor avea de beneficiat și din explorarea pavilioanelor altor țări prezente la expoziție, unde vor fi prezentate soluții și inovații în sectorul agroalimentar și cel industrial. Suplimentar agendei expoziționale, organizatorii și-au exprimat promptitudinea de a realiza vizite de studiu la companiile producătoare italiene, pentru a oferi companiilor din Moldova posibilitatea de a prelua, de la colegii italieni, know-how-ul din procesul de producție, precum și expertiza comercială a acestora. Potențialul investițional și de comerț extern al Republicii Moldova va fi prezentat vizitatorilor EXPO 2015 în contextul diferitor evenimente specializate, care vor reflecta activitatea sectoarelor prioritare ale economiei naționale. Din luna mai până în octombrie vor fi realizate programe specializate pentru vinificatori, industria textilă, producătorii de fructe, sectorul turistic, etc. Ca și exemplu, în luna octombrie, va avea loc „Conferința mondială a distribuitorilor de vinuri moldovenești”, care va include o prezentare publică cu degustare a celor mai bune vinuri moldovenești, precum și prezentarea acestora pentru presa locală de specialitate și o conferință cu participarea distribuitorilor internaționali, a rețelelor de comerț și a producătorilor de utilaj; sunt planificate vizite și ateliere în cadrul companiilor italiene – producătoare de vinuri.

Expozițiile mondiale EXPO fac parte din cele mai importante și de anvergură evenimente ale lumii. Această expoziție este simbol al industrializării și a devenit o platformă deschisă de prezentare a inovațiilor tehnice și tehnologice. La expozițiile mondiale, țările participante prezintă tehnologii și idei capabile să schimbe lumea. În cadrul EXPO 2015 vor participa 130 țări, precum și multe organizații internaționale, numărul vizitatorilor va depăși cifra de 20 mln oameni, perimetrul total al platformei expoziționale constituind1,7mln metri pătrați. Mai multe detalii pe paginile web: www.expo2015.org și www.worldexpo.md.

Proiectul de participare a Republicii Moldova în EXPO 2015 este administrat de Organizația pentru Atragere Investiții și Promovare Exporturi din Moldova (MIEPO).