Un tânăr din Fălești face investiții masive într-o fermă de bovine și iepuri

Agrobiznes
-
0
Un tânăr din Fălești face investiții masive într-o fermă de bovine și iepuri

După ce a lucrat mai mulţi ani în Rusia şi a câştigat nişte bani, Cristian Caras a decis că trebuie să revină în R. Moldova şi să încerce să facă ceva util. „Oricât de bine ar fi în altă ţară, oricum vrei să faci ceva în ţara ta. Însă, ajuns aici, te ciocneşti de multe piedici pe care ţi le pune propriul stat, unde vrei să faci ceva frumos şi util, nu doar pentru tine, ci şi pentru ţăranii care vor avea de lucru la ei acasă”, spune tânărul, care încearcă să privească optimist spre viitor.

Cristian Caras vrea să se ocupe de creşterea bovinelor şi a iepurilor. De aceea, a cumpărat o fermă de vaci, care era considerată, în perioada sovietică, una dintre cele mai mari ferme din R. Moldova. „Ferma nu funcţionează de mai bine de 20 de ani”, spune viceprimarul satului Sărata Veche, r-nul Făleşti. Timp în care a fost lăsată în voia naturii şi a celor care se plimbau pe acolo. Clădirile înalte şi lungi ale adăposturilor, unde stăteau în urmă cu două decenii sute de vaci, acum sunt nişte construcţii părăsite. „După atâţia ani, doar şapte adăposturi au rămas întregi şi nu s-au transformat în grămezi de piatră, pe care le-ar fi dus sătenii pe la casele lor, dintre care doar cinci sunt în stare normală, dar care, totuşi, necesită câteva lucrări de renovare”, spune tânărul, care a plătit pentru fermă şi pământul din jur circa 800 de mii de lei.

Deja de trei ani tânărul e nevoit să umble pe la toate instituţiile, să-şi facă actele necesare. „E epuizant, dar greutăţile şi prostiile pe care mi le spun unele autorităţi mă fac mai puternic. Mi-am propus să reuşesc şi nu am de gând să cedez”, spune tânărul. „Particip la toate şedinţele consiliului, sunt deja de-al casei, aici la primărie”, glumeşte Cristian, care susţine că, dacă nu ar fi părinţii, nu ar reuşi să facă ceva. „Părinţii continuă să lucreze în afara ţării, iar eu încerc de aici să pun afacerea pe picioare”, relatează băiatul.

Cristian a propus să facem o plimbare pe „moşia” lui, care necesită multă muncă şi investiţii. „Trebuie să mai reparăm acoperişurile construcţiilor, să cumpărăm bovinele din Olanda”, enumeră el. Potrivit lui, afacerea urmează să fie pornită în această primăvară. „Dar pentru început vreau să-mi fac toate actele necesare unei afaceri ca să fie în regulă”, subliniază Cristian.

„Trebuie să fii pregătit pentru orice. Stranie mai e mentalitatea oamenilor, decât să ajute să fie deschis ceva ce ar oferi locuri de muncă, ei preferă să dărâme totul şi să ia câte o cărămidă”, spune tânărul cu tristeţe, privind spre două grajduri din depărtare, care sunt acoperite de crengile uscate ale unui copac bătrân.

Cristian Caras a spus că visează ca afacerea sa să fie în conformitate cu standardele europene, unde e o piaţă de desfacere mai mare. „Prin muncă asiduă şi practică se învaţă totul şi le reuşeşti pe toate”, spune tânărul, care citeşte zilnic literatură de specialitate.

„E foarte greu să-ţi pui o afacere pe picioare, dar dacă munceşti şi nu cedezi, atunci nu ai cum să pierzi”, se arată optimist tânărul.

„Aproape toţi tinerii din sat sunt plecaţi, iar cei care vor să facă ceva se sperie de condiţiile în care îţi poţi deschide o afacere. Dar trebuie să distrugem acest sistem vicios, care nu face decât să anuleze optimismul şi eforturile celor care încearcă să producă ceva în R. Moldova”, a conchis Cristian.

Sursa: ZdG.md

Podoabe datate din perioada Imperiului Roman descoperite în timpul reabilitării sistemului de irigare Blindești

Agrobiznes
-
0
Podoabe datate din perioada Imperiului Roman descoperite în timpul reabilitării sistemului de irigare Blindești

Descoperire arheologică unică din perioada imperiului roman a fost efectuată în procesul lucrărilor de reabilitare a sistemului de irigare Blindești din raionul Ungheni, reabilitat în cadrul Programului Compact.

În timpul lucrărilor de excavare a tranșeelor pentru instalarea rețelei de țevi a fost descoperit un schelet uman și mai multe podoabe și obiecte.

Vlad Vornic, directorul Agenției Naționale Arheologice (ANA), a precizat că osemintele și obiectele descoperite datează din perioada imperiului roman, secolul I-II era noastră. Directorul ANA a precizat că printre obiectele extrase se numără o podoabă, care reprezintă o piesă unică în Republica Moldova prin tehnica de executare și metal. Este vorba de un cercel din aur care are un element în formă de amforă, decorat cu mărgele.

În prezent echipa de arheologi studiază piesele extrase și preconizează extinderea cercetărilor în zonă pentru a completa patrimoniul național cu detalii despre viața și activitatea așezărilor umane preistorice care au populat aceste teritorii.

Bijuteriile de acest gen erau caracteristice artefactelor romane din sec. I-II ale erei noastre, avînd la bază influențele elene și cele din Orient, grație extinderii Imperiului Roman. De regulă, podoabe cum ar fi cerceii și brățările erau purtate exclusiv de nobilii romani.

În 2013-2014 cu suportul FPM Moldova au fost realizate o serie de săpături arheologice pe traseul Sărăteni-Soroca în cadrul cărora au fost descoperite vestigii importante ale culturii Cucuteni-Tripolie, care aveau o vechime de circa 7 mii de ani.

Sistemul de irigare Blindești este unul din cele 10 sisteme reabilitate din fondurile Programului Compact al Guvernului SUA.  Sistemul de irigare Blindești se întinde pe o suprafață de circa 580 de hectare. Lucrările de reabilitare a acestui sistem prevăd reconstrucția a trei stații de pompare și dotarea lor cu 13 pompe performante, substituirea vechii rețele de conducte cu alte noi din metal și din polietilenă, instalarea echipamentului performant etc.

FOTO: FPM Moldova
FOTO: FPM Moldova
FOTO: FPM Moldova
FOTO: FPM Moldova

Când va fi reluată plata compensațiilor pentru pierderile provocate de embargoul rusesc

Agrobiznes
-
0
Când va fi reluată plata compensațiilor pentru pierderile provocate de embargoul rusesc

Agricultorii care nu au primit compensaţii de la stat vor trebui să aştepte până în martie-aprilie, după învestirea noului Guvern. Executivul nu mai are bani pentru acoperirea pierderilor fermierilor moldoveni provocate de embargoul impus de Federaţia Rusă. De cealaltă parte, agricultorii ameninţă cu proteste, în cazul în care statul nu-şi va respecta promisiunea. Suma compensaţiilor solicitate de producători se ridică la peste 320 de milioane de lei, transmite TRM.

Asociațiile de fermieri din țară spun că sunt gata să aștepte învestirea unui nou Guvern, însă doar până în luna martie.

Autorităţile promit că producătorii își vor primi banii, dar nu mai devreme de luna martie-aprilie. Numai pentru acoperirea pierderilor provocate de embargoul introdus de Federația Rusă pentru mere şi prune este nevoie de încă 70 de milioane de lei.

Ministrul în exercițiu al Agriculturii, Vasile Bumacov spune că totul depinde de învestirea noului Guvern și de perioada de care vor avea nevoie parlamentarii să ratifice un acord de 12 milioane de dolari, negociat cu Banca Mondială. Cât privește cele 270 de milioane de lei care nu au ajuns în fondul de subvenționare anul trecut, Vasile Bumacov spune că deja există o decizie de Guvern prin care banii vor fi plătiți.

În 2014, Guvernul a alocat 138 de milioane de lei despăgubiri în urma embargoului impus de Rusia. Totodată, fermierii au depus cereri pentru compensaţii în valoare de 212 milioane de lei.

Ghid de plantare: pomi și arbuști fructiferi

Svetlana Tataru
-
0
Ghid de plantare: pomi și arbuști fructiferi

Puieții pot prinde rădăcini datorită mai multor factori: începând cu pregătirea gropii în care îi veți sădi, de la introducerea îngrășămintelor și până la respectarea normelor și tehnicilor de plantare, calității semințelor și chiar a calendarului de plantare.

Gaura de plantare

Gaura de plantare trebuie de pregătită din timp, chiar cu câteva luni înainte de sădirea puieților. Acest lucru este necesar pentru ca pământul să se „stabilească”. Dimensiunile acesteia, pentru soiurile cu sâmburi (cireșe, prune, vișine, caise, prune) ar trebui să aibă 60 cm în adâncime și 40 cm în diametru. Soiurile cu semințe (mere, pere) trebuie plantate în gropi de 80 cm adâncime și 60-80 cm în diametru. Arbuștii pot fi plantați în gropi sau șanțuri de 40×40 cm. Pe terenurile dense cu soluri argiloase, găurile ar trebui să aibă mai mult în diametru și mai puțin în adâncime.

În zonele în care există un pericol de inundare, e nevoie și de drenare. Pentru a face acest lucru, în cea mai mică parte a terenului, se face un canal de 1-1,5 m adâncime, care trebuie umplut cu cărămizi sparte sau pietriș.

De asemenea, puteți planta copacii pe dealuri, pentru care, acest teren selectat trebuie prelucrat și pregătit astfel: se instalează un stâlp de 1,5 m înălțime și 6,5 cm grosime, în jurul căruia se va săpa în adâncime de 20 cm și se va turna îngrășămintele organice necesare (până la 8 kg la 1 m). Puieții se alipesc de stâlp și se îndreaptă bine rădăcinile. Se adaugă sol fertil, formând o movilă.

Movila pe care plantați arborii poate fi de diferite înălțimi, în funcție de adâncimea apelor freatice: 50 cm, în cazul în care masa de apă este la o adâncime de 0,5-1 m și de 30 cm, în cazul în care apele subterane sunt la 1-1.5 m. Diametrul movilei este necesar să fie mărit odată cu extinderea sistemului radicular.

Dacă decideți să plantați puieții pe movile, atunci cel mai bine să faceți acest lucru primăvara. Acest fapt vă va oferi o serie de avantaje:

  1. rădăcinile vor fi asigurate cu un strat de sol mai fertil;
  2. rădăcinile vor avea parte de cantitate mai mare de oxigen;
  3. primăvara, terenul se încălzește mai ușor și asta va face ca rădăcinile să crească mai rapid;
  4. recolta va apărea mai devreme;
  5. odată cu sosirea înghețurilor de toamnă, rădăcinile se „călesc” și se vor adapta mai rapid la temperaturile scăzute;
  6. scoarța arborilor nu va cadea toamna din cauza ploilor și nici iarna de la zăpadă;
  7. este mai ușor de a regla nivelul solului la rădăcina pomului.

Solul

Cel mai fertil sol este concentrat în stratul superior (aproximativ 20 cm adâncime), din acest motiv atunci când săpați găurile de plantare, acest strat trebuie pus deoparte, separat de restul pământului extras și fără a-l amesteca. Pământul „excavat” din adâncurile gropii, se poate de distribuit la trunchiurile copacilor (deși în mod ideal, este mai bine să nu-l utilizați). Când toată gaura este săpată, ea trebuie umplută cu amestecul de sol fertil (extras anterior și pus deoparte) și cu îngrășăminte organice și minerale, ținând seama de cerințele plantei și doza recomandată.

Îngrășămintele

Ca îngrășământ organic pentru „realimentarea” gropii de plantare se poate de utilizat gunoiul de grajd putrezit și compostul, cam 15-30 kg per 1 gaură (dacă solul e argilos, se adaugă și nisip grosier – 2-5 găleți, iar dacă solul este nisipos – aceleași 2-5 căldări de argilă). Îngrășămintele organice slab descompuse nu se prea utilizează, deoarece acestea pot otrăvi rădăcinile, sunt rău degradabile și eliberează amoniac și hidrogen sulfurat. Ele se pot adăuga doar în calitate de strat protector la trunchiurile de copac în primul sau al doilea an de la plantare.

Cantitățile de îngrășământ pentru fiecare cultură sunt diferite (a se vedea tabelul de mai jos). Important e să țineți cont de faptul că atât îngrășămintele, cât și solul fertil (stratul de sus) trebuie să fie amestecat bine, iar în momentul plantarii trebuie adăugat sol fertil direct la rădăcinile puieților fără îngrășăminte minerale! Îngrășămintele de azot nu se pun în gaura de plantare (pot înrăutăți capacitatea de supraviețuire a puieților)!

Mai jos aveți un tabel cu doza recomandată de îngrășăminte pe care trebuie să o folosiți pentru un puiete sau arbust. Norma se măsoară în grame de substanță activă (g.s.a) per gaură.

Denumirea pomului/arbustului fructifer Dimensiunea găurii de plantare, cm (diametru/adâncime) Îngrășăminte organice (kg/gaură) Îngrășăminte fosforice (g.s.a/gaură) Îngrășăminte de potasiu  (g.s.a/ gaură)
Mere, pere 60х80 15-30 200 60
Vișine, prune, cireșe, corcodușe 40х60 15-30 150 60
Cătina 40х60 8-10 60 30
Zmeura neagră 40х40 8-10 30 15
Caprifoi 40х60 12-16 30 15
Coacăza roșie, agriș, aronia 40х40 8-10 15 30
Zmeura 40х40 8-10 15 20

Sistemul radicular

Înainte de a sădi puieții e necesar să îndepărtați ramurile rupte, rădăcinile însă trebuie să le păstrați. Doar dacă acestea sunt deteriorate, ele pot fi retezate până la partea sănătoasă. Rădăcinile trebuie să fie sănătoase, „proaspete”, nici prea uscate sau prea umede, de preferință ar trebui să aibă nu mai puțin de 30 de cm. În cazul în care rădăcinile sunt uscate un pic, acestea ar trebui să fie înmuiate în apă timp de 12-24 de ore. Înainte de plantare, puieții ar fi bine să-i scufundați într-un amestec de lut (argilă, diluat în apă până la o cremă groasă). Dacă sistemul radicular al materialului săditor este deschis, și îl veți planta doar peste câteva zile, atunci rădăcinile trebuie învelite/acoperite cu o pânză groasă sau cu mușchi, și învelite în câteva straturi de ziar.

Puieții trebuie aleși cam de 1-2 ani. Cu cât sunt mai mari „vârstă”, cu atât mai greu se prind. În cazul în care, materialul săditor are o rădăcină deschisă este mai bine să alegeți o plantă cu un sistem radicular puternic și doar cu o mică parte din ea va sta deasupra solului.

Puieții trebuie plantați în aceleași poziții unul față de altul, în direcția opusă soarelui, așa cum au crescut și în sere, pentru că după 2-3 ani, celulele plantelor se adaptează la condițiile de mediu specifice. Practica arată că partea de sud a puietul are o culoare maronie închis (e mai bronzată), pe când partea de nord – e mai luminoasă și verzuie.

În cazul în care materialul săditor este plantat imediat după săparea găurii, atunci pământul trebuie „tropăit” bine în jurul trunchiului, și doar apoi se va turna multă apă (1-2 căldări per plantă).

Retezarea puieților

Prima tăiere se face imediat după plantare. Puieții de un an se retează până la o înălțime de 70-80 cm, iar cei de doi ani se scurtează cam până la 1/3 sau 1/2 din lungime. Plantele mai „slabe” nu trebuie tăiate după plantare, acest lucru se poate face doar în primăvara anului viitor.

Totodată, atunci când plantați puieții ar trebui cu mare atenție (fără a deteriora mugurii axilari) să îndepărtați toate frunzele, pentru ca să preveniți evaporarea apei din plantele tinere. Acest truc e foarte relevant pentru răsadurile care nu vor fi plantate imediat după achiziție.

După ce ați udat puieții, rădăcina pomilor fructiferi ar trebui să fie la nivelul solului (nu îngropată). Puieții de arbuști de fructe, în schimb, se îngroapă un pic mai mult față de nivelul la care acestea creșteau înainte, pentru că aceasta va facilita formarea de rădăcini suplimentare. Arborele se leagă bine, dar nu prea strâns de un stâlp pentru stabilitate. Cel mai bine ar fi dacă acesta ar fi situat în partea de sud a trunchiului de copac (pentru a-l proteja de soare). Înălțimea stâlpului nu trebui să fie mai mare decât până la cele mai mici componente ale coroanei, ca de altfel crengile riscă să fie afectate atunci când va bate vântul.

Dacă toamna s-au ratat datele de plantare, atunci trebuie să „pre-îngropați” puieții pe iarnă. Pentru a face acest lucru, găsiți cel mai înalt punct de pe lotul dvs. și săpați un canal. Peretele nordic al șanțului ar trebui să fie de o înălțime de 50-60 cm, aproape vertical, iar cel din sud – să fie cât mai plat. Răsadurile trebuie plasate în coroană sub canelură (pentru a evita arsurile solare), se presară peste rădăcini pământ afânat sau nisip și se udă bine, iar dacă este necesar, se va mai adăuga pământ mai departe. La apariția înghețurilor, întreaga plantă trebuie acoperită cu pământ, lăsând doar vârfurile ramurilor afară. Pentru a proteja puieții de șoareci, se poate de pus printre ramuri niște crenguțe de molid. Primăvara, materialul săditor se dezgroapă și se vor planta doar după ce vor înflori mugurii.

Nu trebuie să uitați că rădăcinile puieților vor „sta cuminți” în gaura inițială de plantare numai în primii doi ani, apoi se vor extinde și vor crește în sol netratat. Unii grădinari, după 2-3 ani de la plantare, sapă aceste spații și adaugă îngrășăminte minerale. Aceste șanțuri circulare ar trebui să fie de 40-50 cm adâncime și de o lățime de 30-40 cm. După alți 2-3 ani, puteți să repetați același procedeu, doar că mai puteți adăuga și resturile vegetale din gunoiul de grajd.

Respectând aceste câteva condiții, rezultatul nu va întârzia să apară. Veți avea parte de o livadă frumoasă, care vă va aduce un venit stabil și vă va ajuta să evitați greșelile pe care alții le-au comis anterior.

Succes!

Despre dezvoltarea agriculturii – prin noi înșine, fără investitori străini

Agrobiznes
-
0
Despre dezvoltarea agriculturii – prin noi înșine, fără investitori străini

Atunci când vorbim de agricultură, în special, despre problema dreptului deținerii în proprietate privată a terenurilor agricole, trebuie să luăm în considerație mai multe aspecte care țin de acest domeniu. Agricultura, una din cele mai vechi îndeletniciri ale civilizației umane, și-a propus întotdeauna un singur scop: oferirea hranei populației care locuiește în limitele unei regiuni. Indiferent de schimbările care au avut loc pe parcursul istoriei, acest deziderat a rămas neschimbat. Cu atât mai mult, agricultura devine importantă într-o nouă etapă în istorie, când suntem pe cale să ne confruntăm cu o criză alimentară globală. Secolul XXI va fi un secol în care cel mai important produs va fi hrana, iar cei care vor deține controlul asupra solurilor fertile, vor putea decide soarta popoarelor întregi.

Agricultura este cea care asigură: securitatea alimentară a unui stat, stabilitatea socio-economică și autonomia relativă a unor categorii sociale (țărani, fermieri). Din aceste motive, nu putem vorbi despre acest domeniu strategic și vital din perspectiva „economiei de piață”. Agricultura nu este un mijloc de acumulare a capitalului, ci o resursă pentru garantarea minimului necesar pentru supraviețuirea unei populații. În special, e vorba de așa-numiții producători mici și mijlocii, care reprezintă grosul productivității agricole la nivel mondial. Efectele crizei alimentare nu se datorează atât creșterii populației sau schimbărilor climatice, cât extinderea corporațiilor transnaționale, care falimentează agricultura națională, prin înlocuirea producției la nivel local, cu agricultura de tip industrial, sursă de produse modificate genetic.

Un alt aspect reprezintă însăși terenul agricol ca proprietate privată și capital, al cărui gestionare corectă ar putea rezolva problemele social-economice existente. Sursa stabilității și dezvoltării oricărei societăți este răspândirea proprietății private. Cu cât mai mulți cetățeni moldoveni dețin proprietăți, cu atât este mai ridicat nivelul autonomiei personale, care contribuie la stabilitate economiei naționale. Producătorul liber și nu muncitorul salariat a fost întotdeauna motorul dezvoltării oricărei economii, iar o societate în care proprietățile se află în mâinele fie a statului, fie a unui grup restrâns de oligarhi locali sau străini, este condamnată să rămână o periferie săracă, care produce instabilitate și contribuie sporirea grosului emigranților.

Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană și Turcia (țări care sunt, în cea mai mare măsură, exportatoare de produse agricole, nu importatoare), pe care le-a semnat anul trecut Republica Moldova, aduce numeroase pericole și provocări pentru economia națională. În aceste condiții, lipsa unor măsuri urgente de protejare a producătorului autohton ar putea deveni fatale în viitorul apropiat.

Iată de ce Republica Moldova trebuie să ia măsuri adăugătoare pentru a proteja terenurile agricole – principala resursă naturală a țării noastre, de capitalul străin, prin cadre legale restrictive, care ar pedepsi achiziționarea terenurilor agricole de către cetățeni străini prin intermediari, prin facilitarea mecanismului de creditare, dar și prin politici naționale protecționiste. Agricultura este anume acel domeniu în care nu trebuie să pătrundă, în niciun caz, investițiile străine, care ar urmări doar extragerea grosul profitului în afara țării și degradarea solului, transformând fermierii moldoveni în simpli zilieri. O țară plină de zilieri și mari latifundiari nu mai are nicio șansă să renască. O politică corectă, protecționistă în domeniul agrar, ar crea premise și pentru renașterea industriei alimentare, prin care țara noastră nu ar mai fi un exportator de materie primă, ci de produse finale. Trebuie să înțelegem că apărarea producătorul mic și mijlociu, industria alimentară reprezintă puncte strategice, de care depinde viitorul țării noastre. Din aceste motive trebuie să revizuim radical modul în care tratăm domeniul agrar.

Articol scris de Octavian Racu

Producătorii din Moldova participă, diferit față de alți ani, la expoziţia „PROD EXPO- 2015” de la Moscova

Agrobiznes
-
0
Producătorii din Moldova participă, diferit față de alți ani, la expoziţia „PROD EXPO- 2015” de la Moscova

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) anunţă că mai multe companii moldoveneşti participă în perioada 9 – 13 februarie la una dintre cele mai mari expoziții care se desfășoară în capitala Federaţiei Ruse – „PROD EXPO- 2015”. Acest eveniment reprezintă sfera „produse alimentare şi băuturi”.

MAIA precizează că, în contextul sancţiunilor stabilite de partea rusă, producătorii din Moldova au ales un alt mod de participare, fără organizarea standurilor reprezentative.

„Majoritatea agenților economici din Moldova participă activ la întrevederi, conferințe și alte evenimente de promovare a produselor alimentare și băuturilor”, menţionează instituția.

În cadrul evenimentului vor fi organizate şi concursuri de calitate a vinurilor.

84 de mii de tone de mere vândute pe pieţe noi în ultima jumătate de an

Agrobiznes
-
0
84 de mii de tone de mere vândute pe pieţe noi în ultima jumătate de an

De la o simplă încercare de a găsi noi pieţe de desfacere, producătorii moldoveni au exportat în ultimele şase luni ale anului trecut 84 de mii de tone de mere pe pieţe noi.

Şeful Direcţiei protecţie şi sănătatea plantelor a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Alexandru Ciobanu, a declarat că cele mai mari cantităţi de mere moldoveneşti au fost exportate în Emiratele Arabe Unite, Egipt, Iordania, Irak, Libia şi Siria.

„Este devreme să comparăm piaţa nouă cu cea a Rusiei, este nevoie ca produsul nostru să fie apreciat, însă la nivelul calităţilor gustative merele noastre le depăşesc cu mult pe cele poloneze şi a altor state. Aceasta a fost o primă încercare. Merele moldoveneşti se bucură de apreciere. Spre exemplu, volumul de mere exportate în Kazahstan a crescut în acest an de 8 ori”, a declarat Alexandru Ciobanu, citat de evz.md.

Cerinţele noilor pieţe faţă de merele moldoveneşti sunt similare cu cele ale Federaţiei Ruse şi a statelor membre ale Organizaţiei europene a protecţiei plantelor, din care face parte şi Republica Moldova. „Suplimentar, unele ţări pot să ceară verificări la pesticide, totul este diferit de la stat la stat. Sunt şi cerinţe de bază, şi anume să nu admitem obiecte de carantină la merele exportate”, a mai spus şeful Direcţiei protecţie şi sănătatea plantelor.

Chiar dacă practic zilnic din Republica Moldova pleacă containere cu mere spre noile pieţe, în depozitele din republică încă se păstrează o parte semnificativă din recoltă. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor sunt în aşteptarea unui răspuns din partea Federaţiei Ruse privind reluarea importului de mere din Republica Moldova.

Tinerii fermieri nu vor mai beneficia de ajutor financiar din partea Guvernului

Agrobiznes
-
0
Tinerii fermieri nu vor mai beneficia de ajutor financiar din partea Guvernului

Statul nu a acordat sprijin corespunzător agricultorilor, deoarece nu este interesat de dezvoltarea sectorului agricol, consideră ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov.

Solicitat de „INFOTAG”, el a spus că una din importantele iniţiative ale Ministerului a fost crearea fondului garantat de sprijinire a tinerilor fermieri, însă Guvernul „a îngheţat-o”. Conform proiectului, tinerii fermieri vor beneficia de ajutor financiar pentru realizarea diferitor proiecte, deoarece nu au putut lua credit de la bancă în lipsa gajului.

„Am lucrat în comun cu Fondul Internaţional al Dezvoltării Agriculturii (IFAD), care a fost dispus să acorde 200 mii de euro pentru implementarea proiectului. De asemenea s-au purtat negocieri cu alte structuri financiare. Din păcate, nu am primit sprijinul cuvenit, deoarece nimănui nu-i pasă de agricultură”, s-a plâns Bumacov.

Potrivit spuselor sale, în alte ţări asemenea proiecte aduc rezultate substanţiale, ceea ce ar trebuie să devină un exemplu şi pentru Moldova.

„România are experienţă bună de implementare a unor asemenea mecanisme de sprijinire a agriculturii. Am putea să ne folosim de informaţia existentă, dar Guvernul a preferat să îngheţe proiectul. În pofida multelor promisiuni din partea conducerii ţării, agricultura niciodată nu a fost o prioritate pentru stat, şi trebuie să recunoaştem aceasta”, a spus Bumacov.

În Moldova ar putea fi produse utilaje pentru prelucrarea cărnii

Agrobiznes
-
0
În Moldova ar putea fi produse utilaje pentru prelucrarea cărnii

În Republica Moldova ar putea fi produse instalații specializate care să permită prelucrarea cărnii. Despre aceasta a anunțat pe pagina sa de facebook ministrul în exercițiu al agriculturii și industriei alimentare Vasile Bumacov.

”După întâlnirea de ieri cu reprezentanții unei companii germane, care livrează utilaj pentru prelucrarea cărnii, astăzi ne vom aduna la un seminar-prezentare a liderilor mondiali în elaborarea tehnicii și tehnologiei din industria alimentară. Va fi examinată și posibilitatea de producere a tehnicii de prelucrare a cărnii în Moldova, împrumutând experiență de la cunoscuții producători nemți și niponi”, a scris Bumacov.

1...2.0312.0322.033...2.246Pagina 2.032 din 2.246