Ghenadie Luchian este un tânăr fermier din localitatea Berezlogi, raionul Orhei. Deși acesta este al doilea an de când se ocupă de creşterea ovinelor, are deja o turmă de peste 200 de capete, una dintre cele mai mari din zonă, scrie Ziarul Cuvintul.
A început-o cu florile De fapt, creşterea ovinelor nu este prima îndeletnicire a lui Ghenadie Luchian. Originar dintr-un sat din raionul Nisporeni, dintr-o vrere a destinului a venit la Berezlogi, baştina tatălui său. Între membrii Federaţiei Fermierilor de la Orhei Ghenadie este cunoscut şi ca ginerele vicepreşedintelui raionului Andrei Globa. Ghenadie spune că se mândreşte mult cu socrul său, care este un gospodar exemplar şi a susţinut întotdeauna iniţiativele ginerelui.
Ca şi mulţi alţi tineri, un timp Ghenadie a muncit în străinătate. Banii câştigaţi însă nu i-a investit în casă, gard sau alte acareturi, dar într-o afacere. La început s-a decis să se ocupe de creşterea florilor. Era prin anul 2005. A crescut trandafiri şi gladiole.
Între trandafiri era şi soiul „Charles de Gaulles”, renumitul preşedinte francez fiind reprezentat printr-o floare de un roşu întunecat şi un buton tare, care-şi păstrează prospeţimea un timp îndelungat. Cele câteva sute de mii de lei investiţi în flori au adus un venit bun, care a fost reinvestit în suprafeţe de pământ, construcţia unei ciupercării.
Acum are 35 hectare de pământ, dintre care 15 hectare sunt plantate cu viţă de vie şi meri. La anul viitor prevede să mai planteze câteva hectare cu meri şi caişi, iar pe 10 hectare va semăna lucernă. Rasele de ovine, un lucru important
De oierit Ghenadie se ocupă al doilea an. Înainte de a fonda ferma a analizat mult. Mai întâi au fost reparate încăperile, a construit secţia de lapte, au fost procurate aparate de muls. Oile de rasă Ţigaie au fost procurate de la Staţiunea de cercetări ştiinţifice în domeniul creşterii ovinelor şi caprinelor de la Maximovca, raionul Anenii Noi. „Staţiunea de la Maximovca a raionat rase bune pentru ţinutul nostru, ceea ce este un lucru foarte important”, spune Ghenadie, concretizând că în primăvară mai vrea să procure de la o Staţiune de cercetări ştiinţifice în domeniul zootehniei de la Vaslui, România, zonă apropiată Orheiului după condiţiile climaterice, şi oi de rasa Friza, care dau pe an până la 3000 kilograme de lapte.
Experienţa se obţine fiind împărtăşită Ghenadie mărturiseşte că în afacerea cu oile a fost susţinut mult de Dian Savca, Andrei Ţurcanu, care este şi preşedintele Asociaţiei raionale a crescătorilor de ovine şi caprine. A fost impresionat la prima mulsoare. Laptele din rezervoare era de o curăţenie impecabilă, chiar şi trecerea prin strecurători a fost una mai mult de formă. Plus la toate nu a avut nici un caz de îmbolnăvire a animalelor de mastită, situaţie inevitabilă în cazul mulsului manual, când eşti nevoit să chemi măcar odată în săptămână medicul veterinar.
Producţia o ambalează în căldăruşe din plastic de 3 şi 5 kg închise ermetic, în care produsul se păstrează un timp îndelungat. Nu a ratat nici o expoziţie specializată de la Chişinău, fapt care i-a adus o mulţime de cumpărători. În aceşti doi ani nu a reuşit să pună la depozit barem un kilogram de brânză – totul s-a vândut. Seceta nu l-a afectat – a procurat din timp şi a pregătit cantitatea necesară de lucernă şi cereale. Familia, cel dintâi sprijin Cel dintâi sprijin în activitatea sa l-a avut de la soţie, absolventă a Facultăţii de Economie de la Universitatea din Târgu-Mureş. „Iniţial am dorit să fac şi eu o facultate, dar am fost nevoit să lucrez în străinătate. Acum sunt nevoit să mă autoinstruiesc, deoarece fără cunoştinţe ample departe nu ajungi. Apropo, la Berezlogi oieritul era pe cale de dispariţie.
Ghenadie a dovedit că această ramură este una avantajoasă. La primăvară doreşte să mărească suprafaţa semănată cu lucernă, să construiască un bloc mai modern pentru mulsul oilor, o încăpere de preparare a brânzei şi un subsol de păstrare a producţiei, toate conform unui proiect autorizat. Mai are de materializat şi idei interesante în ce priveşte producerea fructelor. „Cred în viitorul agriculturii noastre, cred că ne-am putea asigura cu produse de calitate, este nevoie doar de voinţa noastră şi de sprijinul statului”, este de părere tânărul proprietar de la Berezlogi.