Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 25 milioane de dolari SUA companiei Trans-Oil Group of Companies (Trans-Oil Group), lider în exportul de cereale și un important prelucrător de olegionoase din țara noastră, anunță curierulnational.ro.

Investițiile BERD vor stimula agricultura atât în Moldova, dar și Ucraina, în timp ce finanțarea din alte surse rămâne restrânsă și limitează în mod serios capacitatea sectorului de a atinge potențialul său maxim.

Împrumutul BERD va permite Trans-Oil Group să-şi extindă terminalul de cereale în portul Giurgiulești pe Dunăre și să achiziționeze și modernizeze depozitul de cereale în portul vecin din Reni, pe teritoriul Ucrainei.

Pe parcursul ultimului deceniu, Trans-Oil Group a crescut constant, devenind cea mai mare companie în domeniul agroindustrial din Moldova, exportând în UE, Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Compania cuprinde întregul lanț valoric agricol, începând cu activitatea agricolă proprie, manipularea cerealelor, depozitarea și comercializarea producției de făină de grâu,  procesarea oleaginoaselor și îmbutelierea uleiului de floarea soarelui.

Trans-Oil Group utilizează Giurgiulești, unicul port din Republica Moldova, în calitate de  terminal principal de cereale. Capacitatea terminalului de la Giurgiulești deja este utilizată la maxim în perioada de vârf și compania a început să închirieze un depozit de cereale la Reni, situat la doar 3 km distanță, în Ucraina. Acum Trans Oil Group intenționează să achiziționeze terminalul Reni, care este deja bine integrat în operațiunile sale, însă necesită modernizare pentru a accelera și eficientiza fluxul de mărfuri.

Creșterea capacității elevatoarelor de la Giurgiulești și achiziționarea depozitului de la Reni va permite Trans-Oil Group să exporte cereale și semințe oleaginoase mai eficient și într-un volum sporit.

În plus, terminalul Reni va contribui la creșterea volumului de cereale colectate în regiunea Bugeac din Ucraina, de-a lungul Mării Negre, între Dunărea și Nistru.

Cu o infrastructură modernizată, până în 2017 compania va fi în măsură să colecteze de cinci ori mai multe cereale în Ucraina decât în prezent.

Aceasta, de asemenea, va ajuta compania să stabilească relații cu mai mulți agricultori și să le ofere consultanță tehnică privind agricultura durabilă și profitabilă.

În plus, capacitățile extinse vor permite Trans-Oil Group să satisfacă cererea pentru servicii de depozitare și uscare din partea producătorilor agricoli privați din Moldova și altor exportatori din Giurgiulești. Elevatoarele din Moldova vor fi disponibile pentru închiriere de către terți pentru volume de 250.000 de tone sau mai mult.

Gilles Mettetal, Directorul BERD pentru  industria agroalimentară, a declarat: „Ne face plăcere să continuăm sprijinul acordat Trans-Oil Group, o companie importantă în domeniul comercializării mărfurilor din Moldova, competitivă pe piață regională și globală. Însă finanțarea noastră va atinge scopuri dincolo de necesitățile companiei. Contribuim la crearea unei infrastructuri mai bune de comercializare a cerealelor din Moldova și Ucraina, fapt care va aduce beneficii, de asemenea, fermierilor locali și altor exportatori, va promova o mai mare integrare regională și va consolida legăturile investiționale între cele două țări.”

BERD și Trans-Oil Group sunt parteneri de lungă durată. Banca a acordat credite companiei în 2004, 2009 și 2013 pentru a finanța achiziții de ordin general sau a mărfurilor agricole, precum și construirea unei uzine de procesare a semințelor de floarea-soarelui la Ceadîr Lunga.

Până in prezent, Banca a acordat 1,9 miliarde euro pentru peste 100 de proiecte din sectoarele agroalimentare ale ambelor țări.

Disperați de dificultăţile financiare apărute din cauza imposibilităţii de a vinde recolta bogată, unii pomicultori din nordul țării se sinucid, iar alții taie livezile tinere de mere. Despre aceasta a anunțat astăzi membrul asociaţiei Nord-Fruct, Galina Meico, la o conferinţă de presă organizată la „INFOTAG”.

Potrivit spuselor sale, într-un sat din nordul republicii, după o discuţie cu creditorii în legătură cu depăşirea termenilor de achitare a împrumuturilor, un fermier a decis să-şi pună capăt zilelor.

„Bineînţeles că nu este o metodă de a rezolva problema. Rudele vor fi nevoite să suporte consecinţele. Dar la noi, din cauza politicii de eşec a Guvernului, când dintr-o parte am pierdut piaţa Rusiei, iar din alta nu avem progrese pe piaţa Europei, oamenii disperă. Veniţi în satele Unguri şi Calaroşovca, raionul Ocniţa. Unul a tăiat o livadă tânără de şase ani, iar alt fermier a ars o livadă cu suprafaţa de 2 ha. Oamenii au luat credite de milioane de lei şi acum băncile ne distrug”, a declarat fermierul.

Potrivit spuselor sale, la recenta întrevedere cu Premierul Iurie Leancă, la întrebarea unui fermier tânăr, care a luat un „credit pentru tineret”, ce să facă în condiţiile crizei actuale, un bancher moldovean i-a răspuns: „De ce a-ţi luat bani?”.

Fermierul Igor Casco a spus că are livezi cu o suprafaţă de 300 ha, de pe care de obicei aduna până la 7 mii tone de fructe.

„Pentru prelucrarea acestor suprafeţe – produsele chimice, tractoriştii, tăierea şi multe altele, am luat împrumuturi, suma totală a resurselor investite constituie şase mil. de lei. Doar dobânda pentru deservirea creditelor constituie 1,5 mil. lei. Dar din cauza îngheţurilor timpurii şi embargoului rusesc deja am suferit pierderi de 2 mii tone de recoltă. Cerem Guvernului ajutor cât de puţin. Dar în schimb suntem numiţi zdrenţuroşi angajaţi politic. Noi doar încercăm să facem business în această ţară, pentru ca copii noştri să nu plece în Italia sau Rusia. Vrem să trăim şi să muncim pe pământul nostru”, a spus pomicultorul.

Preşedintele asociaţiei Nord-Fruct, Iurie Plopa, a declarat că pomicultorii cer Guvernului să creeze o comisie interdepartamentală specială de evaluare a pierderilor pomicultorilor în legătură cu îngheţurile timpurii, precum şi pentru deciderea sorţii merelor din soiurile de iarnă.

„Nu am primit compensaţii pentru soiurile de vară şi nu există o deciziei în privinţa celor de iarnă. Acordăm Guvernului termen până la 7 noiembrie, cerem compensaţii, iar dacă nu – vom începe acţiuni de protest. Am fost puşi la zid”, a spus el.

Plopa a subliniat că pomicultorii cer adoptarea unei hotărâri speciale a Guvernului, care ar rămâne în vigoare şi după alegerile parlamentare, pentru ca următorul Guvern să îndeplinească obligaţiunile statului faţă de pomicultori.

Din asociaţia Nord-Fruct fac parte 166 membri, care locuiesc preponderent în satele din nordul Moldovei, locuite de cetăţeni vorbitori de limbă rusă. Ei prelucrează până la 2 mii ha de livezi. Acestea în mare parte sunt livezi de mere, recolta de pe care până în vara 2014 era exportată pe piaţa rusă.

Vinificatorii din sudul ţării şi-au prezentat producţia la Festivalul „Ziua Vinului” („Gagauz şarabin yortusu”), desfăşurată la Comrat. Potrivit başcanului Găgăuziei, Mihai Formuzal, la eveniment au venit invitaţi din 14 ţări, relatează IPN.

„Este un eveniment mare nu doar pentru sudul ţării, ci pentru întreaga ţară, deoarece contribuie la promovarea şi îmbunătăţirea calităţii vinului nostru. Festivalul este important şi pentru a dezvolta cultura consumului de vin pe piaţa internă”, a spus premierul Iurie Leancă, prezent la eveniment. Cu această ocazie, prim-ministrul a înmânat cheile de la şase microbuze pentru liceele din autonomia găgăuză. Vehiculele fac parte din donaţia oferită de Guvernul de la Bucureşti.

Ulterior, Iurie Leancă şi Mihail Formuzal au îmbrăcat câte o bundiţă şi au împărţit vizitatorilor vin şi tartine. În cadrul festivalului, au fost desemnaţi cei mai buni vinificatori, iar producătorii au spus că sărbătoarea este un bun prilej pentru a evalua calitatea muncii lor.

Pe lângă vinuri, sutele de vizitatori adunaţi în centrul Comratului au putut degusta bucatele tradiţionale din autonomia găgăuză şi admira dansurile specifice regiunii. Evenimentul a culminat cu un concert în aer liber, în cadrul căruia au evoluat artişti din Moldova şi Belarus. Ziua Vinului este sărbătorită anual la Comrat, în prima duminică a lunii noiembrie.

În cadrul Programului Operaţional Comun Romania – Ucraina – Moldova 2007–2013, Prioritatea 2 „Mediu și pregătirea pentru situaţii de urgenţa”, Masura 2.2.Managementul resurselor de apă și al deșeurilor”, Consiliul Raional Criuleni – Republica Moldova în parteneriat cu alţi 4 parteneri din Romania și Ucraina implementează Proiectul „Îmbunătăţirea transfrontalieră a gestionării deşeurilor pentru localitățile rurale în Republica Moldova, România şi Ucraina”. Lider de proiect este Consiliul Raional Criuleni, R.Moldova, iar partenerii proiectului  sunt: orașul Hirlau, Romania; Consiliul Raional Storojineț,Ucraina; Asociaţia Obşteacă “CUTEZĂTORUL”, R.Moldova; ONG Hlybochchyna, Ucraina.

Durata de implementare a proiectului este de 22 de luni, iar valoarea totală este de 2186 680,00 Eur/ 39250906 Mdl lei din care 90% sau 1968012,00 Eur/ 35325815,4 Mdl lei reprezintă finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Obiectivul principal al proiectului este crearea premiselor pentru îmbunătățirea cooperării între comunitățile locale din raionul Criuleni, orașul Hîrlău și regiunea Storojineț, aflate în zona de frontieră, prin dezvoltarea infrastructurii, consolidarea și modernizarea sistemelor de gestionare a deșeurilor, cu un impact pozitiv asupra mediului în zona transfrontalieră a Republicii Moldova-Ucraina-România.

Obiectivele specifice ale proiectului:

·       Consolidarea capacităților de gestionare a deșeurilor în zona orașului Hîrlău, România, in scop de extindere pe lângă localitățile rurale;

·       Consolidarea capacităților de planificare strategică de gestionare a deșeurilor a partenerilor de proiect;

·       Crearea unui instrument de gestionare a deșeurilor pentru localitățile rurale din raionul Criuleni, Republica Moldova și raionul Storojineț, Ucraina;

·       Creşterea nivelului de conştientizare a locuitorilor și informarea asupra gestionării deşeurilor în regiunile țintă ale proiectului;

Grup țintă vizat de proiect:

·       Administrația publică locală și institutiile publice

·       Entitățile economice

·       Cetățeni

Activități specifice ale proiectului:

·       Vor fi construite 85 de platforme pentru colectarea deșeurilor din 6 sate: Hrușova (com. Hrușova); Ciopleni (com. Hrușova), Chetroasa (com. Hrușova), Boscana (com. Boscana), Mardareuca (com. Boscana), Coșernița, din raionul Criuleni;

·       Se va moderniza stația de sortare din orașul Hîrlău, România

·       Se va crea 2 depozite ecologice de deșeuri cu măsuri de protecție a solului

·       Se vor organiza sesiuni de instruire în domeniul planificării strategice regionale

·       Se va organiza o conferință pe temele vizate de proiect

·       Vor fi publicate 6000 de pliante cu privire la activitățile proiectului, 1000 pliante cu privire la tehnologiile ecologice din domeniul gestionării deșeurilor; 3 bannere; 1 spoturi TV / radio)

Persoana de contact: Andrei Revenco, manager de proiect.

Telefon: 068302258, email: [email protected].