Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare invită operatorii economici interesaţi să participe la licitația publica nr. 2046/14 din 10.11.2014 de achiziţionare a merelor pentru necesitatile instituţiilor de învăţământ şi unităţilor militare.
Ofertele se vor depune până la 10.11.2014 orele 10:00.
Telefon de contact: 0(22) 211-553 E-mail: [email protected]
Vinurile companiilor Bostavan, Cimişlia, Chateau Vartely, Cricova şi Purcari, au fost promovate la cea mai importantă expoziţie anuală din Quebec, dedicată vinurilor de import – RASPIPAV 2014, organizată la Montreal, în perioada 1-4 noiembrie curent, informează MAIA.
Acțiunile promoționale au continuat cu organizarea unui salon de prezentare și degustare a vinurilor moldovenești, la care au participat reprezentanți ai companiei de stat SAQ (Société des alcools du Québec), somelieri și jurnaliști de specialitate din Quebec, reprezentanți ai comunității moldovenilor din Quebec.
Conform Programului, Misiunea economică la Quebec a realizat vizite la întreprinderi specializate în producerea şi comercializarea vinurilor, unde a avut ocazia să se familiarizeze cu tehnologiile implementate de producătorii locali la producerea vinului şi cultivarea viţei de vie.
Urmare a acestora, delegaţia noastră s-a familiarizat şi cu cerinţele la importul şi comercializarea băuturilor alcoolice pe piaţa din Quebec.
Cu această ocazie a continuat vizita viceministrului Vlad Loghin în Canada. În cadrul acesteia, viceministrul a avut o întrevedere cu Michel Cheaib, vicepreședintele uneia dintre cele mai importante rețele de supermarkete de fructe și legume din provinciile Quebec și Ontario, „Adonis”, pe parcursul căreia a discutat subiecte ce vizează importul fructelor şi legumelor din Republica Moldova, dar şi a altor produse agro-alimentare autohtone, respectiv, perspectivele de colaborare cu producătorii agricoli din Republica Moldova.
Coşniţa, Pârâta şi Ustia – sunt localităţile din raionul Dubăsari cu cele mai mari livezi. Acestea ocupă suprafaţa de 1200 ha, informează Valeriu Popuşoi, specialist în Direcţia Agricultură şi cadastru Dubăsari, însă majoritatea dintre ele sunt neproductive, şi doar de pe a patra parte din acestea se adună rod, inclusiv din livezile moderne, intensive şi superintensive, scrie Est-Curier.
Simion Papuc este unul dintre cei mai experimentaţi antreprenori agricoli din Pârâta, raionul Dubăsari. După destrămarea gospodăriei sovietice, a lucrat livezile care aparţin cotaşilor.
Acum câţiva ani Simion Papuc a sădit o livadă superintensivă. Solicitat să spună, dacă a reuşit să adune roada până la îngheţuri şi ce a făcut cu ea, Simion Papuc a spus că de cules au cules totul, doar că nu şi-a găsit încă cumpărătorul. „Am depozitat 20 t de mere, nu însă în frigider, şi încercăm să le vindem pentru consum curent. Nu am dat fructe la procesare, am obţinut mere frumoase, gustoase, mi-a fost milă să le dau cu 70 de bănuţi”, spunea agricultorul. Întrebat cât de mulţumit este de acţiunile Guvernului, de sprijinul statului, Simion Papuc a spus că în opinia sa Guvernul nu şi-a onorat până acum nici o promisiune făcută în sprijinul agricultorilor.
Dar pentru că, totuşi, vrea să-şi dezvolte afacerea, poartă negocieri cu câţiva producători mai mici în vederea asocierii şi construcţiei unui frigider. „Este destul de dificil, statul ne dă o parte din bani, dar cealaltă trebuie noi s-o asigurăm. Dar cum? N-avem ce pune în gaj pentru a lua credit, n-avem bani pe cont. Pe de altă parte, nu avem altă ieşire, trebuie să ne asociem şi să facem ceva”, a opinat Simion Papuc. Şi Nicolae Bologan, la fel de la Pârâta, a recoltat 40 de tone de mere. Agricultorul a ales să le livreze spre procesare. Omul a dat toate documentele la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură şi aşteaptă compensarea promisă de Guvern.
Preţul unui kilogram de mere livrat preponderent la fabrica din Coşniţa, potrivit lui Valeriu Popuşoi, nu a depăşit 60 de bani, dacă fabrica a transportat roada cu propriul transport. Intermediarii dintre producători şi fabrică au achiziţionat merele cu 50 de bani per kg.
Cu toate că iarna ne-a făcut avansuri, oamenii din sate încă îşi mai văd de treburile caracteristice toamnei — perioada pregătirilor pentru lunile lungi şi sumbre de iarnă, perioada în care fiecare, după putinţă, îşi umple hambarele, beciurile şi şoproanele.
Toamna este şi perioada vinului. Despre un vin bun se poate vorbi şi scrie multe: ce soi de struguri e mai potrivit, când să culegi poama, cum să o procesezi mai corect etc. Câţi gospodari — atâtea opinii. Un lucru este cert, un vin bun merită un vas bun, adică un butoi din lemn. Aşa cred cei mai mulţi vinificatori, dar şi meşterii de butoaie, inclusiv şi Constantin Ganea, care a vorbit despre acest meșteșug într-un interviu pentru ziarul Observatorul de Nord.
Locuitorul satului Voloave, din raionul Soroca, ştie ce spune. Absolvent al Universităţii Tehnice din Moldova, de profesie specialist în construcţii, domnul Ganea de mai mulţi ani are o ocupaţie de suflet — meştereşte butoaie din lemn. A fost surprins de jurnaliști în plin proces de lucru, când cu ajutorul focului curba (îndoia) doagele unui butoiaş. În scurt timp „lucrarea” urma să ajungă în beciul unui gospodar.
„După ce am lucrat mai mulţi ani în construcţii şi vremurile s-au schimbat, am ajuns într-o întreprindere privată, unde am activat şef într-un atelier de tâmplărie”, a spus meşterul. Acolo avea să cunoască mai de aproape meşteşugul, stăpânit de un puternic interes şi de curiozitate a învăţat să confecţioneze butoaie de la A la Z. „Firme de confecţionat uşi şi ferestre erau câte vrei în capitală, iar butoaie nu prea. La întreprinderea în care activam am realizat comenzi mari de butoaie pentru Germania, pentru firme de vinificaţie din ţară etc. A fost o experienţă bună, spune domnul Ganea. Nu este o meserie moştenită din tată sau bunei, am învăţat-o singur, din interes şi curiozitate. Am butoaie începând de la 3 litri până la 500 litri” Oamenii care vor să păstreze vinul, caută butoaie de un volum de la 100 litri şi mai mari. foarte rar de 50 de litri. Iar cei care vor să pună varză, mere sau harbuji la murat comandă butoaie sau căzi mai mici de 100 de litri. Meşterul demonstrează sortimentul: ”Mai avem căzi pentru brânză de oi, harbuji, varză… Butoaiele mici, de 10- 20 de litri spre exemplu, sunt pentru coniac. Pe ultimele oamenii le păstrează în casa mare, sunt foarte populare” adaugă butnarul. Între timp, un butoi de vreo cinci găleţi, şi-a căpătat forma finală şi a mai „câştigat” un inel de fier care îi va ţine doagele grămadă. A venit vremea capacului. Foarte rapid, meşterul se apropie de un utilaj special şi în câteva minute capacul este aproape gata, mai rămâne de efectuat câteva manipulaţii mărunte după care acesta îşi va găsi locul în gardină (Şănţuleţ făcut la capetele din interior ale doagelor unui butoi, în care se fixează fundul sau capacul — potrivit DEX-ului).
Confecţionarea butoaielor este o îndeletnicire scumpă. Sorocenii procură butoaiele domnului Ganea, totuşi cererea nu e prea mare, spune dogarul: „oamenii nu sunt dispuşi să plătească un preţ bun pentru butoaiele de lemn”.
Preţul este motivat – lemnul de stejar cu care lucrează eroul nostru, materia primă pentru butoaie, este scump, apoi se adaugă lucrul meşterului, alte cheltuieli. Preţul însă merită. „Stejarul are aşa componente chimice din Tăbliţa lui Mendeleev, care dă la vin un adaos special, un gust deosebit” susţine domnul Constantin. Potrivit lui, doar vinul care este păstrat primul în butoiul nou-nouţ, capătă acele calităţi gustative deosebite. „Un butoi de stejar poate servi mulţi ani. Unii se laudă că au moştenit butoiul de la bunelul, dar butoaiele de stejar în vinificaţie se folosesc numai un singur ciclu. Adică s-a pus un vin pe o perioadă de 2-3 ani sau mai mult, care apoi se vinde foarte scump, dar după asta butoiul nu mai poate fi folosit în acest scop deoarece primul vin a luat din lemnul de stejar tot ce a putut. Pur şi simplu ca vas, butoiul poate să mai servească încă mulţi ani” opinează meşterul.
Totodată vasele din plastic le fac mare concurenţă butoaielor din lemn, cel puţin la preţ. „Lumea nu cunoaşte aceste lucruri şi se alungă după ceva ieftin. Eu la toţi le spun, vasele de inox mai sunt cum sunt-ce pui aceea iei din ele, dar cu vasele de plastic voi vă bateţi joc de sănătatea voastră” a opinat bărbatul.
Vinul sau coniacul, sunt păstrate şi servite din butoaiele lui Ganea în diferite colţuri ale lumii, unde au ajuns în calitate de cadouri, suveniruri. „Chiar şi în Japonia a fost trimis un butoiaş mic. În Rusia nu le mai ştiu numărul. Mai sunt în Turcia, Italia, România…”
În această toamnă un butoi de 250 litri a plecat în România, în gospodăria unui cetăţean român care a muncit la reabilitarea drumurilor în raionul nostru. Alte zece butoaie de 100 sau 50 de litri sunt aproape gata pentru a fi luate de gospodarii care le-au comandat. Potrivit meşterului, nici în acest domeniu oamenii nu ţin cont de zicala „Găteşte sania vara şi carul iarna” deoarece tocmai toamna, când strugurii sunt de cules îşi amintesc că au nevoie de un butoi nou.
Mini-ferma de iepuri din gospodăria lui Nicolae Rabacu din Bumbăta, despre care scriau jurnaliștii de la publicația ”Expresul” acum doi ani, a devenit de nerecunoscut.
Dacă, inițial, aceasta era amenajată într-o încăpere mică din curtea gospodarului și număra doar cîteva zeci de capete, astăzi antreprenorul bumbătean se poate lăuda cu 800 de iepuri. Îi crește într-o clădire mult mai spațioasă, de 800 de metri pătrați, amenajată conform tuturor standardelor.
Mai pe scurt, în prezent, Nicolae Rabacu are o fermă de toată frumusețea, curată, luminoasă, termoizolată, cum nu mai găsești în toată regiunea.
Nu întîmplător, în ultimul timp, tot mai mulți cunicultori începători, dar și cu experiență, solicită să viziteze ferma de iepuri de la Bumbăta. Una dintre vizite a avut loc în luna octombrie și a fost organizată de către Centrul de Consultanță și Școlarizare în Agricultură din Ungheni (ACSA). Au venit 30 de persoane din tot raionul.
”La ferma lui Nicolae Rabacu ai ce vedea”, susține Petru Vizitiu, coordonator de proiecte la ACSA. Potrivit dînsului, doar la această fermă animalele sînt hrănite exclusiv cu furaje concentrate, hrana vegetală fiind exclusă totalmente. Și tot numai aici toți ce vizitează ferma respectivă au posibilitatea să vadă o instalație unică în felul său, cu adăpători cu picurători pentru iepuri, care oferă cantitatea de apă strict necesară animalelor. ”Ce mai, o fermă model!”, concluzionează Petru Vizitiu.
Pînă la momentul în care afacerea lui Nicolae Rabacu din Bumbăta a ajuns să fie exemplu pentru ceilalți crescători de iepuri din raion și nu numai, a trebuit să fie parcursă o cale lungă. ACSA i-a fost alături cunicultorului în permanență.
După ce, cu doi ani în urmă, el a beneficiat de o finanțare nerambursabilă de 25 mii lei pentru dezvoltarea afacerii sale, iată că, în anul curent, Nicolae Rabacu a mai beneficiat, tot grație ACSA, de o sumă de 42 mii lei, pe care a utilizat-o la termoizolarea clădirii fermei și instalarea geamurilor. Cînd proiectul a fost dus la bun sfîrșit, Petru Vizitiu a exclamat: ”A meritat investiția pe care a făcut-o ACSA în afacerea sa”.
Trebuie de spus că crescătorul de iepuri nu a contat doar pe donații și granturi, ci a muncit și a investit banii cîștigați de soția lui în Italia, dar și a feciorului mai mare, care muncește în Federația Rusă. Acum, cînd și-a văzut ferma așa cum și-a dorit-o, Nicolae Rabacu speră ca, într-un an sau doi, să o extindă pînă la 1800 de capete. Acest lucru îi va permite, cu siguranță, să asigure un venit pentru toată familia, iar cei apropiați nu vor mai fi nevoiți să muncească peste hotare.
Sursa: Expresul.com
Peste 20 de producători de vinuri din Moldova şi-au prezentat producţia la un vernisaj la Varşovia, Polonia. Evenimentul a fost organizat de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV) cu scopul de promovare peste hotare a vinului moldovenesc. Vernisajul a avut loc pe 28 octombrie, la centrul cultural Galeria de Artă „Zacheta”, fiind prezentate 120 de tipuri de vin, transmite IPN.
Vicepreşedintele ONVV, Vitalie Pănuţă, a spus, la o conferinţă de presă, că vernisajul a avut ca scop diversificarea pieţelor de export pentru vinurile sub umbrela „Wine of Moldova”, precum şi extinderea celor existente, în special a pieţei UE. „Scopul nostru a fost să arătăm polonezilor o altă imagine a vinului din Moldova – vinuri de calitate, care deocamdată sunt prea puţin cunoscute pe pieţele europene”, a spus vicedirectorul.
Vicedirectorul proiectului USAID Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor II, Diana Lazăr, a spus că expoziţia a cuprins un master-class pentru jurnalişti şi lideri de opinie şi un eveniment business-to-business (B2B) cu degustare de vinuri pentru importatorii, distribuitorii de vinuri şi reprezentanţii reţelelor specializate. Pentru acest vernisaj a fost aleasă anume Polonia pentru că are o capacitate curentă a pieţei de 75-77 de milioane de litri de vin, iar consumul pe cap de locuitor este de 2,65 de litri şi se află în continuă creştere. De asemenea, Polonia este o ţară exportatoare de vin.
Vinurile din Moldova au fost prezentate de către renumitul sommelier polonez, Tomasz Kolecki Majewicz, deţinător al titlului „Cel mai bun sommelier al Poloniei” timp de 4 ani. Următoarele expoziţii vor fi desfăşurate în China, Slovacia, România, Cehia.
În primele 8 luni ale anului curent, Republica Moldova a exportat 3,1 milioane de litri de vin îmbuteliat, cu 9% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2013, însumând 16% din totalul exporturilor.
Decizia Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) de a declara o serie de ramuri ale agriculturii prioritare pentru economie poate genera miilor de fermieri, din ramuri mai puţin importante, pierderi colosale din cauza lipsei pentru ei a resurselor în Fondul de subvenţionare. Astfel a declarat corespondentului „INFOTAG” o sursă din cadrul Ministerului.
Potrivit spuselor sale, „pentru unele categorii de ramuri agricole, cum ar fi construcţia pepinierelor, utilarea şi modernizarea fermelor de animale, precum şi prelucrarea primă a fost anulată suma maximală a subvenţiilor”.
„Aceasta înseamnă că producătorii agricoli în cauză vor primi de la stat 100% din banii investiţi. Să presupunem că un fermier a cheltuit 10 mil. de lei şi statul îi returnează banii. Însă, această decizie pune într-o situaţie dificilă alţi producătorii, care nu beneficiază de subvenţii”, a spus sursa.
Interlocutorul este de părere că „problema constă şi în faptul că în 2014 numărul cererilor depuse de producătorii agricoli s-a majorat cu 205 comparativ cu anul trecut, constituind circa 5 mii de cereri”.
„Astfel, cineva a primit 100%, iar cineva a rămas cu nimic. Posibil, nu trebuia achitată toată suma, ci doar 70-80%, pentru ca şi alţi fermieri să primească ajutor. Din păcate, acum nu mai putem schimba nimic şi unica noastră sarcină este de a identifica resurse suplimentare, nu contează de unde şi cum”, a spus reprezentantul ministerului.
Ieri, 4 noiembrie, a avut loc Ședinţa Comună a Consiliilor Administrative ale organizațiilor AGROinform, UniAgroProtect, Federaţia Fermierilor şi Moldova-Fruct.
Problemele care s-au discutat s-au referit la necesitatea suplinirii fondului de subvenţionare a agriculturii, pentru a cuprinde toate dosarele eligibile depuse; necesitatea introducerii metodologiei noi de calculare a preţurilor la combustibil; alocarea compensaţiilor pentru 40 mii t. de fructe date la prelucrare; compensarea pierderilor pentru merele îngheţate, transmite serviciul de presă al AGROinform.
După lungi dezbateri, cei prezenți au ajuns la niște concluzii și au exprimat o poziție comună față de aceste subiecte. Asociațiile agricole au cerut autorităților să-și asume responsabilitatea pentru pierderile suportate de producătorii care au măr de iarnă și să aloce în jur de 50-60 mln. lei în acest sens. De asemenea, să fie adoptat un regulament, iar în 2-3 luni, agricultorii, care au suferit de pe urma îngheţurilor, să poată primi compensaţii pentru merele pierdute. Agricultorii au mai cerut să fie suplinit fondul de subvenţionare a agriculturii pentru a putea fi achitate toate dosarele eligibile depuse pentru anul 2014, eventual trecerea datoriilor pentru anul 2015.
Agricultorii au solicitat un răspuns de la autorități și și-au exprimat dorința de a avea o întrevedere cu Prim-ministru, ca să discute despre situația din sectorul agricol. Ei au cerut un răspuns la solicitările lor până la 10 noiembrie 2014. În caz că nu vor fi auziți, urmează să decidă ce vor face mai departe, nefiind exclusă ieșirea în stradă a acestora, acum în preajma alegerilor.
Fructe uscate, produse de panificație și de cofetărie, lactate, băuturi răcoritoare, miere și produse apicole moldovenești sunt expuse la Expoziţia internaţională specializată în domeniul industriei alimentare – ”INTERFOOD&DRINKS”, care se desfășoară în perioada 5-8 noiembrie 2014, în orașul Sofia, Bulgaria. Cu un stand colectiv, la eveniment iau parte 10 întreprinderi de pe ambele maluri ale Nistrului.
Participarea lor la expoziție este organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova cu asistenţa financiară a Uniunii Europene şi PNUD, în cadrul Programului ”Susţinerea măsurilor de promovare a încrederii”, cu scopul de a contribui la promovarea companiilor autohtone pe piața UE, a facilita schimbul de experiență, transferul de know-how și inițierea noilor contacte de colaborare.
Directorul Direcției Târguri și Expoziții a CCI, Marina Petrova, a menționat că, la standul comun al întreprinderilor moldovenești și-au prezentat mărfurile companiile: ”Bantcarad”, ”Cahulpan”, ”Cornelius”, ”Delikat”, ”Ecofruct”, ”Fabrica de pâine din Râbnița”, ”Kreolina”, ”Prodcoop”, ”Veselie” și ”Vioniservice”.
În cadrul manifestării, agenții economici vor organiza degustări de produse și vor avea întrevederi bilaterale de afaceri.
Referindu-se la așteptările pe care le are de la participarea la ”INTERFOOD&DRINKS”, Eduard Cotuna, director al SRL ”Ecofruct”, a spus că, speră să-și găsească parteneri pentru a exporta fructe uscate – prune, mere, vișine, cireșe, măceșe. Totodată, întreprinzătorul dorește să procure echipament pentru prelucrarea produselor agricole.
Ana Perstneva,reprezentant al companiei ”Delikat”,vrea să inițieze contacte pentru importul materiei prime, să cerceteze piața și să afle preferințele consumatorilor. ”Producem biscuiți, checuri, tarte etc. Dorim să vedem care este oferta producătorilor de peste hotare, ce tendințe și noutăți apar în domeniu. Sper că produsele noastre vor fi pe gustul vizitatorilor”, a spus sursa citată.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, în perioada ianuarie-august 2014 volumul schimburilor comerciale dintre Republica Moldova şi Bulgaria a constituit 75,4 milioane dolari SUA, fiind cu 5,4% mai mic faţă de perioada similară a anului 2013.
În 8 luni ale anului curent exportul de mărfuri din Republica Moldova în Bulgaria a constituit 26,8 milioane dolari SUA, crescând cu 33,3% comparativ cu aceeaşi perioada a anului precedent.
În ianuarie-august 2014 importul de mărfuri din Bulgaria în Moldova a înregistrat valoarea de 48,6 milioane dolari SUA, ceea ce este cu 18,4% mai puţin decât în perioada de referință a anului 2013.
Cu sprijinul financiar al Programului UE-PNUD „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, de la începutul anului curent încă 47 de agenţi economici de pe ambele maluri ale Nistrului au participat cu standuri comune la expoziţii specializate din Germania, Cehia, Polonia, Franța și România.
© 2012–2025. Agrobiznes – marcă premiată cu Mercuriul și Medalia de Aur. Desemnat de FAO printre cele mai de succes proiecte media din Europa de Est.
Dezvoltat de Jaman Tech.
