Uscătoria de fructe de la Sadova – afacerea unui tânăr gastarbeiter

0

Ion Gaber este un tînăr de 30 de ani din localitatea Sadova, raionul Călărași care după mai mulți ani petrecuți în străinătate a decis să se întoarcă acasă și să-și lanseze propria afacere.

Am decis să revin de peste hotare. Așa sunt eu – patriot de felul meu. Mie nu-mi place străinătatea, vreau să fiu gospodar la mine acasă, deși să fii gospodar este destul de greu.

Sunt la început de cale – am lansat afacerea în domeniul uscării fructelor în anul 2013, dar înainte de aceasta am studiat foarte atent piața și posibilitățile de accesare a unui credit”, povestește Ion Gaber.

Despre oportunitățile de creditare ale Programului Compact tînărul antreprenor a aflat studiind internetul. ”Mi-am dat seama că ideea mea de afacere se încadra perfect în condițiile Programului. În plus, un avantaj pe care l-am considerat enorm, a fost scutirea de TVA la importul utilajului.”

Ion Gaber a construit o uscătorie de fructe. Nu întîmplător a luat această decizie. Raioanele Călărași și Nisporeni sunt renumite prin numeroase plantații de prun, iar uscătorii sunt puține în această regiune. Pînă în prezent, producătorii au preferat să-și comercializeze producția direct din livadă.

”În satul Sadova aveam o singură uscătorie de fructe. Iată de ce, pentru început, am hotărît să prestez servicii de uscare a prunelor pentru producătorii din localitate. Admit că, inclusiv din cauza embargoului impus de Federația Rusă, am foarte multe solicitări, atît de la băștinași, cît și de la producătorii din alte localități. În anul curent, am reușit să uscăm 15 tone de prune, cred că vom mai usca 15 tone. Ulterior, cînd se vor culege merele, probabil vom usca și mere. La moment am angajate 4 persoane. Din păcate avem o problemă mare în localitate cu forța de muncă. Toată lumea caută lucrători, nimeni nu caută de muncă. Aducem oameni de peste 3 sate”, relatează tînărul.

Antreprenorul a procurat utilajul pentru uscătorie din creditul de 42 mii euro accesat prin intemediul Programului Compact. Din bani proprii a cumpărat încăperea pentru uscătorie. Investiția totală a constituit cca 1,3 mil. lei. Tunelul pentru uscarea fructelor a fost achiziționat din Serbia. Acesta funționează pe gaz și are o capacitate de 6 tone de fructe.

Prețul pentru prestarea serviciilor de uscare ajunge pînă la 8-10 lei/kg, în funcție de gradul de coacere a prunelor.

”Consider că în afacerea cu fructe uscate riscurile sunt foarte mici. Fructele uscate pot fi păstrate mai mult timp, fără a-și pierde gustul și calitățile nutritive și pot fi depozitate mai ușor, pentru că volumul lor se reduce. Nu sunt necesare condiții de păstrare foarte deosebite, doar o încăpere uscată. Iată de ce pentru viitor aș dori să achiziționez materie primă: să usuc nu doar prune și mere, dar și legume, măcieș. Intenționez să studiez piața cepei uscate”.

Tînărul antreprenor de la Sadova este pregătit să facă față tuturor provocărilor. În prezent deține o livadă de prun pe 60 de ari, dar și o plantație de căpșun pe 1,5 hectare. În ultimul an căpșunele nu i-au adus profitul scontat și planifică să planteze și pe această suprafață pruni. Totuși, tînărul consideră că activitatea în agricultură, ca și în alte domenii, trebuie să fie divizată: cel care produce trebuie să producă, iar cel care procesează – să se ocupe doar de acest domeniu.

”În agricultură trebuie să muncești foarte mult pentru a obține profit”- consideră Ion Gaber. ”Eu îmi privesc afacerea cu optimism. În viitor ași vrea să mai achiziționez 2-3 tuneluri, să pot asigura o cantitate mai mare de fructe și să pot negocia comercializarea acestora la un preț avantajos”, încheie antreprenorul.

Material editat în cadrul buletinului Compact Moldova.

Încă trei grupuri de producători agricoli vor beneficia de granturi în valoare de 10,2 mln.lei

0

Încă trei producători agricoli din sectorul horticol, vor beneficia de granturi în valoare de 10,2 mln. lei în cadrul Programului de granturi investiționale post-recoltă ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere” al proiectului Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P). Decizia a fost luată de către Comisia interministerială de evaluare a dosarelor prezidată de către vice-ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi.

Ca și majoritatea participanților la program, Grupurile de producători au solicitat suport investițional în construcția frigiderelor și instalarea liniilor de sortare – cooperativa „COM-FRUCTFRES” din Căușeni , vor construi un frigider cu o capacitate de  500 tone și vor instala o linie de sortare în valoare totală de 10,7 mln. lei,  dintre care grantul solicitat este de 3,8 mln. lei. Grupul de producători de la Cahul „Struguri de Colibași” vor investi 5,8 mln. lei în frigider cu o capacitate de 350 tone și cameră de prerăcire, suma grantului solicitat fiind de 2,19 mln. lei. Al treilea grup de producători intenționează să construiască un frigider cu o capacitate de 1000 tone și instala o linie de sortare, investiția totală fiind de 11,34 mln. lei, dintre care 4,2 mln. lei va fi subvenționat din cadrul Programului de granturi.

Anterior,  în august curent, cinci grupuri de producători agricoli de fructe și legume au fost selectați pentru a putea beneficia de granturi în valoare de 17,8 mln. lei, dacă asigură cofinanțarea proiectului investițional.

Conform datelor oferite de Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, la ziua de astăzi, trei grupuri de producători au primit granturile solicitate: grupul de producători de migdale și alune NOCCIOLE (Căușeni) 895,7 mii lei, grupul de producători de struguri de masă STRUGURELE AURIU (Ștefan Vodă) 4,8 mln. lei și grupului de producători de struguri de masă, piersici, prune BASAN AGRO (Cimișlia) 4,9 mln. lei.

La prima rundă a Programului de granturi al proiectului Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), lansată în aprilie 2014, au fost depuse 9 dosare, dintre care doar un grup de agricultori a fost respins deoarece nu a răspuns cerințelor solicitate.

Cea de a doua rundă de selectarea a dosarelor pentru participare la Programul de granturi investiționale destinate investițiilor în infrastructura post-recoltă ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere”  a fost lansată pe 25 august 2014. Grupurile de producători care doresc să participe, sunt așteptați să depună dosarele la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultura până pe 30 octombrie 2014.

Bugetul Programului de granturi este de $7 mln. și va fi realizat până în 2017.

Reamintim, la Programul de granturi ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere” pot participa doar grupurile de producători din sectorul horticol cu o activitate de cel puțin 3 ani, ce arendează terenuri agricole destinate plantațiilor multianuale  pentru 15 ani, fără datorii la bugetele locale și de stat și alte condiții obligatorii, ce pot fi găsite pe paginile web www.capmu.md și www.aipa.md. Plafonul maxim al grantului investițional ce reprezintă 50% din valoarea investiției eligibile,  constituie 350 mii dolari.

Piaţa produselor ecologice din Germania ar putea fi o soluţie pentru agricultorii moldoveni

0

Agricultura ecologică trebuie să devină o prioritate a omenirii, iar Republica Moldova ar putea livra produsele sale ecologice în Germania, care este cea mai mare piaţă din Europa. Sugestia vine de la doctorul în ştiinţe şi profesorul universitar Ulrich Köpke, de la Institutul pentru Agricultură Ecologică din Bonn.

„În perioada 2010-2012, pe piaţa noastră s-au vândut produse în valoare de peste 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 30% din volumul pieţei europene. Dar, Germania nu este numai un producător mare. Noi importăm foarte multe produse ecologice din întreaga lume cum ar fi, de exemplu, cartofi din Kazahstan sau mere din Argentina. Astfel, cu mare uşurinţă am putea importa şi produse bio din Moldova. Sigur, dacă ele vor corespunde cerinţelor”, a declarat pentru IPN Ulrich Köpke, care de mulţi ani face cercetări domeniul pieţei produselor ecologice.

Embargoul impus de Federaţia Rusă a afectat agricultura din Republica Moldova. În timp ce autorităţile de la Chişinău caută soluţii, piaţa de produse din Germania ar putea fi o soluţie de ieşire din criză, consideră profesorul de la Institutul pentru Agricultură Ecologică din Bonn. „Noi avem un potenţial mare deoarece consumatorii de aici înţeleg tot mai mult că produsele bio sunt naturale. Eu cred că produsele din Moldova la fel se vor bucura de succes”, spune doctorul Ulrich Köpke.

Leo Palm, un mic fermier din Germania, a decis cu 25 de ani în urmă să transforme ferma familiei sale din una obişnuită în una bio. Fermierul a declarat pentru IPN că, până atunci, legumele şi fructele crescute de el erau prelucrate cu pesticide şi diferite produse chimice. Fructele creşteau mari şi frumoase, dar se vindeau la un preţ mai mic. Astăzi, legumele de la această fermă cresc doar în condiţii naturale şi, chiar dacă sunt mici şi mai puţin atrăgătoare, se vând la un preţ mai mare. „Fermele bio constituie aproximativ 5% din toată agricultura Germaniei. Cu mulţi ani în urmă, noi am înţeles că nu mai putem creşte produse injectate chimic şi pe care le vindeam ieftin, de aceea am decis să mergem pe altă cale. Trăim nu departe de oraşele mari şi oamenii sunt mereu în căutare de produse ecologice”, a spus fermierul.

Leo Palm are 50 de hectare de pământ şi şi-a conceput businessul astfel încât să poată produce şi livra produse pe parcursul întregului an. Şi-a deschis şi un magazin pe lângă fermă. „Exemplul fermei noastre poate fi un exemplu pentru Moldova. De exemplu, noi începem să plantăm foarte devreme rubarbă şi sparanghel. După aceasta, sădim broccoli, fenicul, morcov, frunze de nap. Toate aceste produse le livrăm la târgurile de weekend din Bonn şi în supermarketuri. Vara deja creştem păstăi, după care plantăm Hokkaido, care creşte până toamna târziu. Iarna deja avem diferite tipuri de varză – varza albă, roşie şi verde. Aceste produse le vindem până primăvara devreme, la fel ca şi rădăcini de sparanghel. Pe urmă începem ciclu de la început”, şi-a împărtăţit experienţa fermierul.

Potrivit unui studiul realizat de cercetătorii de la Institutul pentru Agricultură Ecologică din Bonn, Germania ocupă locul întâi din Europa la importul de produse ecologice, iar volumul vânzărilor de produse bio depăşeste 7 miliarde de euro anual.

O familie de agricultori din Orhei cere azil politic în străinătate

0

Elizaveta Istrati şi fiul ei, Aurel, agricultori din satul Susleni, raionul Orhei, au lansat astăzi, 10 octombrie, un apel către ambasadele acreditate în Moldova, cerând azil politic din cauza persecuţiei la care spun că sunt supuşi de către organele de drept corupte din Republica Moldova.

În cadrul unei conferinţe de presă la IPN, Elizaveta Istrati a relatat despre cum fiul său, Aurel, a luat în arendă mai multe pământuri lăsate în pârloagă în raionul Rezina şi le-a restabilit cu investiţii proprii. În 2013, bărbatul intenţiona să cumpere tehnică nouă după vinderea recoltei de porumb, grâu şi florea-soarelui. Cel de la care închiria anterior maşini pentru a lucra pământul, Oleg Gonţa, s-a oferit să-i împrumute bani pentru a cumpăra imediat tehnica de care avea nevoie şi a nu mai aştepta recolta. Crezându-l de bună credinţă, familia Istrati a împrumutat de două ori câte 2 milioane de lei, iar după al doilea împrumut au semnat un contract la notar, în care se stipula că vor întoarce banii în 30 de zile, fiind însă asiguraţi de Oleg Gonţa că e doar o formalitate şi că înţelegerea verbală anterioară rămâne valabilă, banii urmând a fi întorşi după vinderea roadei.

Cu banii obţinuţi, familia Istrati a cumpărat tractoare şi alte utilaje, tot de la firmele lui Oleg Gonţa, prin intermediul programului 2KR, plătind 30% din valoarea acestora, iar programul plătind restul 70%, astfel încât Oleg Gonţa a primit valoarea integrală. Conform Elizavetei Istrati, tehnica le-a fost livrată cu întârziere, iar Oleg Gonţa i-a dat judecată pentru escrocherie. Mai apoi au urmat dosare deschise simultan pentru neplata datoriilor şi insolvabilitate.

Potrivit lui Aurel Istrati, pe 24 decembrie 2013, instanţa de judecată de la Orhei a pus sechestru pe proprietăţile familiei. Administrator interimar a fost numit Marcu Griţcu, care a început vânzarea roadei şi a altor bunuri, pentru a întocmi apoi un inventar conform căruia întreprinderea lui Aurel Istrati şi gospodăria ţărănească a Elizavetei Istrati nu sunt capabile să plătească datoriile şi trebuie lichidate. Aurel Istrati spune că a fost arestat 20 de zile pentru a nu putea să împiedice aceste acţiuni.

„Această afacere a lor este bine pusă pe roate. Ei, după cum ne-am convins, au judecătorii lor, au oamenii lor în poliţie, procuratură şi noi suntem goniţi de la o instanţă la alta”, a declarat Elizaveta Istrati. Ea a mai menţionat că uneori era chemată, alături de fiul său, în mai multe instanţe în aceeaşi zi, nereuşind să fie mereu prezenţi la toate. Multe decizii au fost luate în lipsa lor. Totodată, mai multe plângeri pe care le-au depus la procuratura şi poliţia din Orhei au fost respinse, iar cele depuse la instituţiile centrale au fost redirecţionate înapoi către cele locale.

Aurel Istrati a prezentat presei un clip în care o maşină trimisă de Marcu Griţcu rupe poarta gospodăriei mamei sale cu un lanţ. Elizaveta Istrati a mai povestit cum lucrătorii au fost alungaţi de pe câmp cu automate, iar ea a fost bruscată atunci când a încercat să împiedice ridicarea bunurilor din gospodăria personală.

„Noi am suferit şi suferim în continuare, am simţit urmărirea, tortura, dar vrem să muncim şi nu vrem să umblăm cu mâna întinsă. De aceea, fac un apel public către toate ambasadele acreditate la Chişinău să ne acorde azil politic în oricare stat. Suntem gata să părăsim Moldova pentru a face agricultură şi a scăpa de urmărirea criminală. Suntem gata să dăm explicaţii oricărui ambasador care va manifesta interes”, a declarat Elizaveta Istrati.

Dosarul privind insolvabilitatea gospodăriei familiei Istrati va fi examinat pe 29 octombrie 2014 de către Curtea Supremă de Justiţie.

A crescut semnificativ exportul de prune și struguri în România

0

Importurile de vinuri din Republica Moldova în România s-au dublat, iar livrările de prune au crescut de circa patru ori, potrivit unei analize realizate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor din România (ANSVSA), informează Moldpres.

Importurile de vinuri din Republica Moldova în România au crescut de 1,9 ori în acest an, iar de pastă de mere şi seminţe de floare soarelui de trei şi 5,5 ori respectiv. Creşteri semnificative a importurilor s-au înregistrat şi la alte produse, ca melasa, mierea de albine, pasta de prune, sucul de mere, iar exporturi de struguri s-a majorat de zece ori.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor anunţă că intenţionează să iniţieze noi proiecte pentru Republica Moldova. Preşedintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, aflat pe 8 octombrie într-o vizită în raionul Cahul, a avut discuţii referitoare la situaţia fermierilor din zonă, la producţia de fructe realizată în acest an şi la modalităţile de depăşire a embargoului impus de Federaţia Rusă.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că garanţia bancară de şapte mii de euro pentru un camion de mere exportat în România, pe care o invocă producătorii, nu mai există. Această prevedere s-a anulat odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb şi în prezent nu există nici o piedică pentru exportul produselor agricole. „Dovadă este şi faptul, că pînă în prezent, peste Prut au fost exportate peste 730 de tone de mere, 190 de tone de prune şi 987 de tone de struguri”, a mai spus Bumacov.

Exporturile din Republica Moldova pe piaţa românească au crescut cu 4,3 la sută în primele şapte luni ale anului 2014, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică.

Reacția Ministerului Agriculturii: Participanții la conferința din 8 octombrie au prezentat informații false

0

Pe 8 octombrie curent, un grup de reprezentanţi ai ONG-urilor din agricultură şi doi producători agricoli au susţinut o conferinţă de presă, în cadrul căreia a fost abordată problema comercializării recoltei de fructe, problemă impusă de embargoul rusesc la exportul de mere în această ţară. Drept răspuns, Ministerul Agriculturii a publicat un comunicat de presă în care vine cu unele precizări.

Conținutul comunicatului îl publicăm integral mai jos:

˝Întru susţinerea pomicultorilor au fost alocate compensaţii de 138 mln de lei, care urmează a fi repartizaţi începând cu 15 octombrie, curent. Prin eforturile Guvernului s-au identificat pieţe de desfacere a fructelor în Uniunea Europeană, Belarus, Kazahstan, Turcia şi alte ţări. Această activitate continuă prin tratative şi întrevederi, care se vor solda cu alte, noi direcţii de export a fructelor. Menţionăm, că mulţi producători agricoli au deja relaţii şi conlucrează eficient cu importatorii de fructe din alte ţări.

Cu părere de rău, participanţii la conferinţă au preferat o altă abordare a problemelor, operând cu date eronate, făcând şi nişte concluzii departe de a fi reale.

Astfel, un producător de fructe din nordul ţării, afirma că până în prezent n-a fost comercializată, decât o cantitate de 1-2% din recolta de mere. De fapt, conform datelor statistice, în perioada dintre 26 august-29 septembrie au fost vândute numai pe pieţele din afara ţării aproape 20 de mii de tone de mere. Aceiaşi persoană afirma la conferinţa de presă, că în România este imposibil de exportat fructe din cauza că ar exista, chipurile, o condiţie din partea română, o garanţie bancară de 7 mii de euro pentru un camion de mere. Această prevedere s-a anulat odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb şi în prezent nu există nici o piedică pentru exportul produselor agricole. Dovadă-i şi faptul, că până în prezent, peste Prut au fost exportate peste 730 de tone de mere, 190 de tone de prune şi 987 de tone de struguri.

Un alt producător din raionul Orhei, se frăsuia la conferinţa de presă, că întreprinderile de procesare achiziţionează merele cu doar 50 de bani pentru un kilogram şi că e mai convenabil să hrănească animalele cu mere, uitând să mai precizeze că din bugetul statului, pentru fiecare kilogram de mere livrate la procesare, producătorilor li se mai achită câte 1,5 lei. Adică, în total, un kilogram de mere vândut la întreprinderile de procesare va fi plătit cu aproximativ 2 lei, în timp ce în anul trecut, de la un kilogram de mere la procesare producătorii au avut un venit de doar 82 de bani, dar nu 2 lei cum eronat afirma acelaşi producător.

În altă ordine de idei, menţionăm, că Guvernul a alocat mai bine de 20 mln de lei pentru achiziţionarea merelor pentru grădiniţe, şcoli şi unităţi militare. Ministerul Agriculturii a anunţat licitaţii publice pentru achiziţionarea fructelor, dar la aceste licitaţii s-au prezentat doar agenţii economici din 8 raioane, care au încheiat contracte de livrare a merelor în medie cu 5 lei pentru un kilogram.  Ceilalţi pomicultori, din mai mult de 25 de raioane, inclusiv şi din raioanele de nord, unde-s mai multe livezi, nu s-au prezentat la licitaţii, preferând să se frăsuiască că n-au pieţe de desfacere, în loc să depună un efort pentru a căuta soluţii.

Ministerul Agriculturii, împărtăşeşte îngrijorarea organizaţiilor non guvernamentale expuse în cadrul conferinţei de presă, privind finanţarea nesatisfăcătoare a agriculturii, demonopolizarea pieţei produselor petroliere şi adoptarea legii cu privire la impozitul consolidat, proiect elaborat de altfel de minister. Ne exprimăm siguranţa că în comun vom reuşi să transpunem în fapt transformările spre care tindem, dar cu condiţia, să excludem din activităţile pe care le desfăşurăm, învinuirile neîntemeiate şi acţiunile nejustificate de promovare în scop electoral.˝

VIDEO. A schimbat macaraua pe vaci

0

Decenii la rând, a muncit în calitate de macarajiu. Era apreciat și solicitat. Dar și-a schimbat profesia și de ceva timp crește bovine. Este vorba de Petru Luca, din satul Samașcani, raionul Șoldănești, scrie impulstv.com.

De mic copil, Petru Luca visa să devină macaragiu, să construiască case mari. Vroia să fie de ajutor comunității. Spera să agonisească și bani mulți. Asta după ce auzise în sat, dar și la școală, că macaragiii câștigă bine. Visul i s-a realizat. Dânsul devenise chiar unul din cei mai cunoscuți macaragii din regiune. Îi reușea și în viața personală. S-a căsătorit și și-a construit casă. A crescut și educat trei copii. Peste familie însă s-au abătut mai multe nenorociri. După un accident, îi era greu să mai muncească pe macara. S-a văzut nevoit să renunțe. Însă familia oricum trebuia întreținută. A decis să se ocupe de creșterea vitelor.

Acum, împreună cu soția sa Veronica, Petru îngrijește opt vaci. Se trezesc de la cinci dimineața ca să reușească să mulgă bovinele și să le ducă la cireadă. Pe la chindii, încep pregătirile pentru seară: hrănirea și mulsul vacilor. Petru Luca a insuflat și consătenilor dragostea de vite. El cu mândrie le spune că o vacă îți poate aduce un venit de până la 2 mii lei lunar. În foarte puțin timp, în localitate numărul vacilor a crescut până la aproximativ 200 de capete. Soții Luca recunosc, că ocupația lor necesită efort. Dar munca grea este răsplătită. Important, în opina lor, e să pui suflet în ocupație. Deși par a fi mulțumiți că și-au găsit o sursă de venit, aici acasă, fără a pleca peste hotare, totuși, soții Luca sunt indignați de politica de prețuri. În special, îi deranjează prețurile de achiziție a laptelui.

La agenția ACSA din orașul Șoldănești s-a spus că crescătorii de vite sunt susținuți de stat. Petru Luca este de altă părere. Pe timpuri contabil în cârmuirea gospodăriei colective din sat, Veronica Luca se implică activ în afacerea lansată de soț. Are și un sfat pentru cei care se grăbesc să-și părăsească casa, plecând peste hotare. Muncesc de cu zori pînă în noapte. În speranța că vor veni vremuri, când gospodăriile țărănești vor prospera, așa cum se întmâplă în țările din Occident. Oricum, și în condițiile actuale, soții Luca sunt gata să mărească numărul bovinelor. Nu așteaptă pomană și nici nu vor să bată în ușile demnitarilor să cerșească. Se biziue pe propriile puteri și se roagă de sănătate.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=syYxyu6b2TI&list=UUX_jnXl7P3N_OBNRSfqenWQ” height=”300″]

Anul acesta avem cea mai mare recoltă de sfeclă de zahăr din istorie

0

Recolta de sfeclă de zahăr din acest an va fi de peste 1,2 milioane de tone, cu circa 200 de mii de tone mai mult decât în anul precedent, chiar dacă suprafaţa semănată în 2014 a fost mai mică. Anunţul a fost făcut ieri de ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, în raionul Floreşti, informează Moldpres.

Potrivit lui Bumacov, această roadă-record a fost posibilă datorită investitorilor care au aplicat tehnologii moderne de recoltare.

“Anul acesta am ajuns la o roadă record – în mediu de 45 de tone la hectar. În unele gospodării s-au recoltat chiar şi 70 de tone la hectar. În aceste condiţii, putem vorbi şi despre o cantitate record de zahăr, de peste 160 mii de tone, jumătate dintre care va trebui comercializată pe piaţa externă”, a declarat Bumacov.

Chiar dacă în anul curent cantitatea de zahăr produsă va fi mai mare decât în alţi ani, producătorii de zahăr nu pot da asigurări şi despre o micşorare a preţului acestuia.

„Preţul la zahăr este stabilit prin diferite înţelegeri dinainte de a-l produce. Totodată, e greu de vorbit despre o ieftinire a zahărului, în condiţiile în care anul acesta a crescut cu mult euro şi dolarul faţă de leul moldovenesc, iar noi procurăm îngrăşământ din Europa, plătim pentru gaz etc.”, a afirmat Wojciech Kolignan, director general al Î.C.S. „Moldova Zahăr”.

În anul curent, suprafaţa pe care a fost semănată sfecla de zahăr este de 17,5 mii de hectare, cu o mie mai puţin decât în anul precedent. În prezent, preţul pentru un kilogram de zahăr în magazine variază între 10 şi 14 lei.

Producătorilor de fructe le este mai convenabil să hrănească animalele cu mere decât să le vândă procesatorilor

0

Producătorii de fructe din Republica Moldova sunt disperați că nu-și pot realiza producția nici pe piața internă, nici pe cea externă, iar în condițile în care procesatorii le achită doar 0,5 lei pentru un kg de mere, acestora le este mai convenabil să hrănească animalele cu mere, decât să le dea la procesare.

Producătorul de fructe din raionul Orhei, Alexei Ivanov, a menționat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la agenţia „INFOTAG”, că situația este alarmantă, iar în nordul și centrul republicii, unde sunt livezi bogate de mere, fructele stau pe jos.

„Anul trecut am comercializat merele la întreprinderile de procesare cu 2 lei, iar în acest an cu 0,5%, adică la un preț de patru ori mai ieftin. Acum apare întrebarea logică – sucul în magazinele noastre s-a micșorat tot de patru ori? Sau este o înțelegere dintre Guvern și întreprinderile procesatoare, sau este altceva la mijloc, dar nu este posibil ca merele pentru procesare să fie comercializate cu 0,5 bani, în condițiile în care prețul de cost este de 1,5-2 lei. Am fost într-o deplasare la Ocnița și oamenii spun sincer că mai bine hrănesc vitele cu mere decât să le dea la procesare. Eu înțeleg că suntem în economia de piață, dar este și o limită a bunului simț”, a spus Ivanov.

Directorul întreprinderii „Agro-product” din r-n Briceni, Vlad Gamureac, a menționat că în pofida tuturor promisiunilor autorităților, în prezent nu este comercializată nici 1-2% din toată producția de mere.

„Ni s-a spus frumos că de la 1 septembrie vom exporta liber în UE. În practică, situația este diametral opusă. Am încercat să vindem mere pe piața din România, care ne este mai aproape. Am exportat câteva camioane în România, dar regulile UE cer importatorului de acolo să prezinte o garanție bancară de 7 mii de euro pentru un camion de mere care costă 5 mii de euro. Ni s-a spus foarte clar „frate, frate, dar brânza e cu bani”. Nu se exportă nimic în România, am fost duși în eroare. O piață a fost închisă, iar acces la alte piețe nu avem”, a spus indignat Vlad Gamureac, precizând că producătorii de fructe sunt disperați și în prag de faliment.

El consideră că agricultorii nu au meritat o astfel de atitudine iresponsabilă din partea Guvernului.

„Am răbdat, am prezentat argumente, iar autoritățile au crezut că vom rezista. Poți răbda atunci când ai pierderi de 50%-70%, dar când ai pierderi de 100% nu mai poți răbda. Am încercat să avem o întrevedere cu Premierul pentru a discuta despre dezastrul din agricultură. Nu ne dorim proteste, dorim să rezolvăm problemele civilizat”, a spus producătorul de fructe. Directorul adjunct al Federației Naționale a Agricultorilor din Moldova AGROinform, Iurie Hurmuzachi, a menționat că în acest an roada de mere a fost foarte bogată, iar producătorii au reușit să sporească substanțial competitivitatea producției.

„Am sporit competitivitatea, dar deja nu avem piață. Este un cerc vicios din care nu vom putea ieși fără ajutorul autorităților. S-ar părea că agricultorii doar cer de la autorități, dar noi suntem cei care asigurăm locuri de muncă și venituri la buget, respectiv, avem nevoie de susținere”, a spus Hurmuzachi.

Președintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a menționat că în prezent cantitatea de mere livrată la întreprinderile de procesare, depășește de două ori cantitatea care urmează să fie subvenționată de Guvern, care a alocat în acest sens 138 mil. de lei.

„Acest lucru creează o stare de incertitudine în rândul agricultorilor și pune la îndoială corectitudinea procesului de alocare a compensațiilor”, a spus Slusari.

Președintele Federației Naționale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, a menționat că agricultorii se află într-o situație extrem de dificilă, iar o soluție pentru ieșirea din impas ar fi posibilitatea ca agricultorii să acceseze credite ieftine.

„Am discutat cu guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, posibilitatea ca BNM să aloce băncilor comerciale 2 mlrd. de lei, care să fie oferite agricultorilor în calitate de credite cu o dobândă de 1-2%. Soluții sunt, ele doar trebuie căutate”, consideră Cosarciuc.

Asociațiile producătorilor agricoli și-au exprimat îngrijorarea că până în prezent autoritățile nu au rezolvat mai multe probleme care vizează îmbunătățirea situației din agricultură, printre care suplinirea Fondului de subvenționare în agricultură cu 150 mil. de lei, demonopolizarea pieței produselor petroliere, adoptarea legii cu privire la impozitul consolidat.

Agricultorii au mai oferit răgaz autorităților două săptămâni pentru rezolvarea acestor probleme, în caz contrar amenință cu proteste în masă.