VIDEO. Fazani ungurești în pădurile din Moldova

0

Veşti bune pentru vânătorii moldoveni. Asociaţia de profil din ţară va lăsa în libertate în acest an peste 20.000 de fazani. Păsările au fost aduse de la o crescătorie de profil din Ungaria, unde au fost ţinuţi timp de două luni.

Primii 5 mii de fazani vor fi lăsaţi în libertate peste două-trei săptămâni. Astfel, câte 2.500 de păsări îşi vor găsi adăpost pe câmpurile şi zonele din raionul Căuşeni şi Ştefan Vodă.

Deja pentru al doilea an consecutiv vânătorii din Moldova populează pădurile cu fazani crescuţi la o fermă specială de peste hotare. Dacă anul trecut fazanii au fost aduşi din România, în acest an păsările sunt transportatedin Ungaria. Acest lucru sporeşte numărul de păsări şi totodată contribuie la îmbunătăţirea speciei spun specialiţii.

Cei peste 2.500 de fazani de care va avea parte raionul Căuşeni au fost aduşi într-o stare ideală, specialiştii spun că ei sunt perfect sănătoşi şi că se vor adapta foarte uşor la condiţiile mediului natural de la noi.

Fazanii au fost repartizaţi în cinci voalere speciale din tot raionul Căuşeni. Vânătorii au avut menirea de a amenaja ţarcurile speciale cu hrană şi protecţie pentru a fi ţinuţi două trei săptămâni, transmite studio-l.md.

Sezonul de vânătoare la fazani începe în la data de 1 octombrie şi durează doar şase luni, cealaltă jumătate de an, vânătorii participă la alte evenimente, al căror scop este menţinerea şi creşterea numărului de animale şi păsări care vor deveni trofee de vânătoare.

Conform Preşedintelui Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor din raionul Căuşeni, Nicolae Andrieş, pe lângă cei 2.500 de fazani care vor fi lăsaţi în libertate, anul acesta fauna raionului Căuşeni a mai fost suplinită cu aproape 300 de rațe sălbatice mari. În aceșlași timp, vânătorii speră că toamna fazanii care au fost lăsaţi în libertate vor avea circa 1.000 de pui.

Pentru cei 20.000 de fazani s-au cheltuit peste un milion de lei. Potrivit specialiștilor, o singură pasăre se estimează la circa 3 euro.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=FKPgSVAxCHE” height=”300″]

Începe Săptămâna Europeană a Energiei Durabile în Moldova

0

În perioada 23 – 29 iunie 2014 va avea loc Săptămâna Europeană a Energiei Durabile în Moldova. Acest eveniment este organizat pentru prima dată în Republica Moldova.

Săptămâna Europeană a Energiei Durabile se desfășoară sub genericul „Un pas mic din partea ta. Un pas mare pentru Europa”.

Săptămâna Energetică își propune organizarea unor „Zilele ale Energiei”, ce vor consta în acțiuni de promovare a soluțiilor de energie regenerabilă și eficiență energetică. Scopul acestor evenimente este de a răspândi cele mai bune practici și de a inspira idei noi pentru dezvoltarea unui mediu mai durabil.

Republica Moldova lucrează activ pentru consolidarea eficienței energetice în țară și promovarea utilizării surselor regenerabile de energie și modernizarea infrastructurilor sale energetice.

Investiții de 20 de milioane de lei în trei cooperative de gospodării agricole

0

În doar trei din cele zece cooperative de gospodării agricole create anul curent, investițiile estimative de dezvoltare preconizate pentru 2014 vor fi de circa 20 mln. lei, datorită participării agricultorilor în Programul de granturi investiționale ”Acces la piețele de desfacere” realizat de proiectul Băncii Mondiale Agricultura Competitivă (MAC-P) în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și a investițiilor proprii, informează AIPA în cadrul unui comunicat.

Ultimele evaluări a nivelului de pregătire a dosarelor pentru participarea în programul de granturi au fost efectuate miercuri, 18 iunie 2014, la trei cooperative din raionul Cahul, Cimișlia și Ialoveni de către grupul de consultanți ai proiectului MAC-P, condus de vicedirectorul proiectului Olga Sainciuc. Săptămâna curentă consultanții vor evalua toate cele 10 cooperative agricole. Reamintim, că pe parcursul anului curent, consultanții proiectului Băncii Mondiale au acordat suportul necesar agricultorilor din domeniul horticol în scopul creării cooperativelor de gospodării agricole și pregătirii dosarelor acestora pentru participarea la Programul de granturi investiționale, bugetul căruia este de 7 mln. dolari. Suma maximă pe care o poate obține o cooperativă agricolă este de 350 mii dolari.

Prin cooperare cele trei gospodării agricole au reușit să înființeze de la 13 până la 60 hectare de plantații de struguri de masă, prun, caise în dependență de gospodărie. Roada medie anuală a acestora este de circa 12 tone per hectar. Excepție fiind cooperativa ”Basan Agro” din Cimișlia, care datorită sistemului de irigare alimentat din două bazine de colectarea a apei construite pe teritoriul plantației, obține o roada de 20 tone/hectar.

Necesitățile investiționale ale agricultorilor din toate cele trei cooperative sunt comune – frigidere pentru păstrarea strugurilor de masă. Datorită posibilităților de stocare a produselor în frigidere și cantităților mari de struguri de masă, cooperativele agricole vor putea evita intermediarii și ieși direct pe piața de desfacere atât din țară cât și de peste hotarele ei.

Cooperativele agricole vor depune pe parcursul săptămânii viitoare dosarele la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, care gestionează partea financiară a proiectului. Termenul limită de depunere a dosarelor este 30 iunie 2014. Următoarea rundă de selectare a cooperativelor agricole pentru participarea în Programul investițional va fi in toamna anului curent. În perioada anilor 2015-2017 vor fi organizate 6 runde de selectarea a cooperativelor agricole pentru oferirea granturilor investiționale.

Directorul Rezervației „Plaiul Fagului”: „Mai nobilă ca profesia de pădurar nu există altă profesie!”

0

Boris Curoș activează în calitate de pădurar din 1979. Din martie 1992, a fost numit ca director al Rezervației Naturale „Plaiul Fagului”. Experiența a 35 de ani de muncă în acest domeniu îl face drept omul de la care poți învăța ceva. Nu în zadar afirmă că: „Silvicultorii sunt o castă bună la inimă și destul de muncitoare. Munca lor zi de zi constă în protecția, îngrijirea și cultivarea pădurilor. Au un serviciu semi-militar, pentru că poartă răspundere în orice anotimp”.

De ce silvicultura?

Am ajuns din întâmplare. Tatăl meu a dorit ca să fac Geografie. Dar soarta a făcut ca să nu fiu acceptat la această specialitate. Și iată că am ajuns la Silvicultură. Domenii înrudite, dar și foarte diferite în același timp. Mi-am continuat studiile la Colegiul Agricol din Camenca și am făcut și Academia de Silvicultură din or. Voronej, Rusia.

De când sunteți în domeniu?

Din 1979 lucrez în calitate de pădurar, adică de aproape 35 de ani. De obicei, pădurarii provin din dinastii, meserie ce se transmite din generație în generație, din tată în fiu. Și anume aceștia erau pădurarii adevărați. Eu nu am rude în acest domeniu, tatăl meu nu a fost, și nici copii nu îmi vor urma calea. Dar dinastii de pădurari avem. Localitatea Rădeni se slăvește prin aceasta.

Director al Rezervației „Plaiul Fagului” am ajuns odată cu înființarea acesteia, în 1992. Dar, nicio universitate nu te va învăța să fii director.

Cât e de ușor să fii pădurar?

Nu fiecare poate să ajungă pădurar. E o muncă nobilă. Mai nobilă ca munca pădurarului nu e nimic. Să sădești atât de mulți copaci care vor elimina oxigen pentru atât de mulți oameni. Nici un medic nu poate așa, el poate salva doar câte un om, pădurarii – cu mult mai mulți.

Cea mai amuzantă întâmplare, de când sunt pădurar, a fost…

Au fost foarte, foarte multe. Îmi amintesc că odată trebuia să fac tradiționala patrulare. Aveam un cal, pentru că nu erau mașini atunci. Și care mereu se împiedica de ceva. Și iată că și în ziua respectivă s-a împiedicat și m-a răsturnat într-o baltă de noroi. Am căzut și eu și calul peste mine. M-am făcut numai noroi. Era și un coleg cu mine, căruia i-am zis că merg până acasă ca să mă schimb. Dar voi intra prin curtea din spate, ca să nu mă vadă soția. Și ce credeți? Cum încercam eu să întru așa încet, mă trezesc cu soția care stătea la vorbă cu alte 4 femei din sat și care au izbucnit într-un zâmbet pe care probabil l-a auzit tot Rădeniul.

Cum asigurați protecția Rezervației?

Teritoriul Rezervației este păzit de 12 pădurari, care au în subordinea lor parcele și subparcelele lor de protejare. Fiecare asigură buna funcționare și îngrijire a teritoriului.

Cum luptați cu tăierile ilicite?

Teritoriul este sub ocrotirea statului din 1975. Localnicii un înțeles că nu se poate de tăiat copacii de aici. Da, pot avea loc tăieri ilicite, de aproape 7-10 cuburi de lemn per an, din cele 5600 de ha pe care le are Rezervația. Au fost și timpuri, la începutul anilor 90 când se „luau” și câte 30 de cuburi. Dar persoanele găsite vinovate au fost concediate, pentru că e imposibil să aibă loc atâtea tăieri fără implicarea cuiva din interior. Dar în general, nu avem probleme cu tăierile ilicite. Oamenii din apropiere îi implicăm la muncile din cadrul rezervației, cum ar fi la strâns semințe și îi remunerăm cu lemne.

Ce trebuie să dispună un pădurar pentru a deveni un pădurar adevărat?

Un pădurar trebuie să fie bun la inimă. Sârguincios, cinstit. Nu le aduce aceasta calitate, sa-și iubească profesia, pentru că fără dragoste de profesie nu poți face un lucru care sa îți sporească.

Ați plantat din surse proprii puieți?

Nu, nu am plantat. Încă nu am avut ocazia. Dar pe teritoriul Rezervației am plantat foarte mulți, din bugetul de care dispune Rezervația.

Cum arată ziua de muncă a unui pădurar?

E o muncă asiduă care necesită o prezență de 24/24. Pentru un pădurar ziua nu se începe, și nici nu se termină. E permanentă.

Când are timp liber, ce face un pădurar?

Un pădurar adevărat nu are timp liber. Timpul său liber e patrularea sau deplasarea pe teren, întâlnirea cu natura.

Un pădurar are concediu?

Eu nu am avut un concediu deplin de 8 ani. Am în rezervă 8 concedii pe care nici nu știu când mă voi putea bucura de ele.

Sunteți căsătorit. Aveți 2 copii. De ce ei nu v-au îmbrățișat profesia?

Da, am 2 copii. Un băiat pe nume Oleg și fiica pe nume Margareta. Deși au crescut în pădure și erau mereu la curent cu tot ce se întâmplă aici, nu am insistat niciodată ca să-mi urmeze calea. Silvicultura este o chemare, iar ei nu au auzit-o. Fiul a studiat dreptul și a lucrat ca procuror, dar acum e plecat peste hotare. S-a stabilit cu traiul acolo împreună cu familia sa. Fiica a absolvit Relații Economice Internaționale și acum e peste hotare. Dar, soția mea lucrează aici la Rezervație, a absolvit și ea Silvicultura, dar activează în calitate de contabil.

Silvicultura poate fi considerată drept o afacere de succes?

Da, e o afacere de succes, dar nu la nivel material, dar mai mult spiritual. Nu poți să numeri totul doar în bani. Despre un om poți vorbi de bine doar atunci când își construiește o casă, face un copil și sădește un pom. Eu mă pot bucura de toate acestea. Mi-am construit și casă, am doi copii minunați, iar despre pomii sădiți, cred că le-am pierdut numărul.

Ce salariu aveți?

5400 lei.

Un mesaj pentru cei ce vor să îmbrățișeze acest domeniu

Aș dori ca tot mai mulți tineri să îmbrățișeze această profesie. Să fie cât mai mulți și să fie cinstiți. Nu trebuie să se gândească doar la bani, dar la faptul cum vor rămâne în istorie. Astăzi, toți se duc peste hotare după bani grei, dar vreau să zic un lucru. Chiar dacă locuiesc în pădure, de 35 de ani, nu duc lipsă de multe. Deci se poate și aici.

S. Tataru

Bumacov vorbește despre un posibil embargou al Rusiei asupra fructelor moldovenești

0

Au mai rămas zile numărate până la semnarea Acordului de Asociere cu UE. Federația Rusă a atenționat în repetate rânduri că este contra și că va aplica măsuri economice împotriva țării noastre, dacă vom semna acest document. În contextul în care de câteva luni vinul moldovenesc nu mai ajunge pe piața rusă, aceeași soartă ar putea să o aibă și fructele.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă ministrul Vasile Bumacov a vorbit pe tema exportului de fructe în Rusia și ce măsuri a luat guvernul în acest sens.

„Noi de doi ani discutăm această problemă cu producătorii agricoli, am majorat subvenţionarea treptat la răcire, sortare, ambalarea fructelor, pentru a fi mai competitivi în alte pieţe. După cum aţi văzut, europenii au dublat cotele la ceea ce se va exporta fără taxe în UE la 40 mii tone mere şi altele: struguri, prune etc. Noi ştim de această problemă, lucrăm cu agricultorii, căutăm surse financiare ca să investim masiv în acest domeniu, ca să le uşurăm munca în caz de apariţie a problemei,” a spus Bumacov.

Întrebat dacă aceste cote de export în UE nu sunt prea mici, ministrul a declarat: „Acest lucru îl spun cei care nu au exportat nici un fruct în viaţa lor. De obicei acest gen de discuţii vin de la oameni care habar nu au ce înseamnă această cotă şi cum se poate de reuşit. Noi nu prea am exportat în UE. Vom discuta la sfârşit de an dacă aceste cote au fost îndeplinite sau nu. Dacă noi de exemplu le vom îndeplini şi vom mai avea în stoc, atunci vom discuta de această problemă. Dar la moment nu există problemă. Eu consider că europenii ne-au dat cele mai bune condiţii faţă de ce am negociat.”

Acordul de Liber Schimb cu UE va permite Moldovei să-şi diversifice exporturile

0

Diversificarea exporturilor – este primul şi unul dintre cele mai importate rezultate pe care le va aduce semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, care este parte a Acordului de Asociere cu UE, a declarat viceministrul economiei, Octavian Calmâc, la Radio Moldova. „Evoluţiile exporturilor în anul curent constituie cel mai bun exemplu în acest sens. Pe fundalul crizei regionale, avem o creştere spectaculoasă a exporturilor, cu peste 25% pe piaţa comunitară”, a declarat oficialul, citat de IPN.

Octavian Calmâc a spus că acest acord oferă oamenilor de afaceri din Moldova avantajul să livreze mărfuri pe o piaţă ghidată de reguli clare de joc, o piaţă liberă, funcţională, unde elementul politic este cu mult mai puţin prezent decât pe piaţa estică. Potrivit viceministrului, răspunsul agenţilor economici din Republica Moldova trebuie să fie livrarea unor produse competitive, atât pe piaţa ţărilor UE, pe piaţa altor ţări, cât şi pe piaţa internă. „Trebuie să demonstrăm că suntem mai buni decât alţii şi atunci vom afirma că valorificăm oportunităţile noi apărute”, a subliniat Octavian Calmâc.

Oficialul a mai spus că în următorii ani urmează să fie votat un nou cod vamal şi un nou cod fiscal, cu proceduri clare pentru mediul de afaceri. Implicarea statului în activitatea operaţională a întreprinderilor trebuie redusă. Urmează să fie eliminate barierele în cale comerţului şi îmbunătăţit sistemul de certificare a produselor. „Aceste sunt cerinţele regimului de liber schimb de mărfuri cu UE . De el, dacă vom lucra, vor beneficia nu doar agenţii economici, dar şi consumatorii. Ei vor obţine acces la produse de calitate, variate, vor putea să aleagă”, a remarcat Octavian Calmâc.

Preşedintele Asociaţiei Patronale a Întreprinderilor din Industria Uşoară , Alexandra Can, a menţionat că agenţii economic din industria uşoară nu se tem de noul regim economic cu UE. „Noi am demonstrat că articolele noastre sunt competitive pe piaţa comunitară. Peste 20% din exporturile moldoveneşti pe piaţa UE sunt produse ale industrie uşoare. Vom avea beneficii chiar din momentul aplicării noului regim economic. Materia primă de care avem nevoie pentru organizarea producerii se importă din ţările UE şi nu se vor mai aplica taxe la aceste importuri. Una cu alta, putem speră că va scădea costul produselor noastre, în medie cu 4% Este foarte mult. Iar aceasta înseamnă că mărfurile vor deveni mai competitive ca preţ”, a spus Alexandra Can.

Liderul patronatelor din Industria Uşoară a mai spus că unele întreprinderi, care nu prezintă interes din punct de vedere al capacităţilor de producţie, vor dispărea. Dar vor apărea altele. Conducătorii acestor întreprinderi trebuie să înţeleagă că este necesară o asociere. Există modele europene, care pot şi este necesar să fie preluate.

VIDEO. După 8 ani munciți în Italia, acum visează să-și exporte căpșunile în UE

0

După ce a muncit timp de opt ani în Italia, Alexandra Ungureanu din satul Tocuz, raionul Căușeni a decis să se întoarcă acasă și să se ocupe de creșterea căpșunilor.

Totul a început acum un an, când Alexandra Ungureanu a cumpărat câteva tufe de căpșuni și le-a plantat în grădină. Când a văzut că plantele rodesc până toamna târziu, iar fructele sunt atât de gustoase, femeia a decis să facă din asta o afacere.

Se gândește la export. Alexandra crede că fructele pot ajunge în siguranță în Europa. Și asta pentru că căpșunile sunt mai tari, ceea ce face ca ele să ajungă în stare bună.

Alexandra spune că aceste căpșuni rodesc tot anul, doar că trebuie îngrijite corespunzător într-o seră.

La moment, producătorul agricol spune că în acest an plantația sa de căpșuni a rodit deja a doua oară, iar căpșuni va mai culege chiar până la sfârșitul toamnei. Și asta pentru că acest soi de fructe sunt multianuale.

Urmăriți mai jos un reportaj realizat de echipa postului local de televiziune din Căușeni.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=WmOQiZXQC5Q” height=”300″]

Vă încurajăm să aplicați pentru premiile Galei de Excelență în Agricultură în regiunea de Nord-Est

0

Au început înscrierile la Gala Premiilor de Excelență în Agricultură în Regiunea de Nord-Est, unicul eveniment de recunoaștere a excelenței în agricultură și de evidențiere a activităților fermierilor din regiunea de Nord-Est.

Depunerea candidaturilor fermierilor la una sau mai multe dintre cele 12 categorii de premiere ale galei se realizează prin completarea de către aceștia a formularelor-tip disponibile pe site-ul www.gala.clubulagralim.ro. În competiția pentru premiul acordat la fiecare categorie vor intra câte trei nominalizați, câștigătorii fiind selectați în urma vizitei în teren a juriului.

Fermieri din întreaga Moldovă au ocazia de a se înscrie în competiția pentru premiile de excelență în agricultură în regiunea de Nord-Est. Numele celor 12 câștigători din acest an, fermieri de succes din regiunea de Nord-Est, vor fi făcute publice în 18 septembrie 2014, la Gala Premiilor de Excelență în Agricultură.

Gala Premiilor de Excelență în Agricultură în regiunea de Nord-Est este unicul eveniment public de recunoaștere și de evidențiere a activităților fermierilor din regiunea de Nord-Est. La acest eveniment anual de elită care se bucură de participarea unor invitați de onoare și personalități din sectorul agricol sunt premiați fermieri, producători agricoli, antreprenori în agricultură, specialiști și consultanți agricoli, nume cunoscute în domeniul agricol.

Prin intermediul acestei manifestări este încurajată excelența în agribusiness, inițiativa și profesionalismul în agricultură, fiind promovate experiențe de succes în agricultură în regiunea de Nord-Est, fermieri și specialiști în agricultură care creează plus valoare în domeniile în care activează.

gala.clubulagralim.ro
gala.clubulagralim.ro

Lideri din sectorul agricol în regiunea de Nord-Est, premiați la Gala de Excelență

Înscrierea în competiție se realizează prin transmiterea aplicației de către fermieri în nume propriu, la una sau mai multe din cele 12 categorii de premii:

  1. Fermierul anului în regiunea Nord-Est;
  2. Ferma vegetală a anului;
  3. Ferma de bovine a anului;
  4. Ferma de porcine a anului;
  5. Ferma de ovine a anului;
  6. Ferma de păsări a anului;
  7. Managerul anului;
  8. Producătorul local al anului;
  9. Tânărul fermier al anului;
  10. Angajatorul anului;
  11. Angajatul anului;
  12. Consultantul anului în domeniu agricol.

Înscrierile se realizează până la data limită de 26 iunie 2014, în baza regulamentului de participare disponibil pe site-ul www.gala.clubulagralim.ro, aplicațiile putând fi depuse online sau transmise organizatorului ABplus Events prin poștă sau curier, la următoarea adresă: strada Ungheni, nr.2, Municipiul Iași, județul Iași, cod 700382.

Evaluarea va fi făcută din perspectiva a cinci aspecte ale activității unei ferme: rezultatele afacerii, marketing și piață, tehnic, leadership, măsuri de protecție a mediului. Criteriile diferă ușor de la o categorie la alta, în funcție de specificul fiecărui domeniu evaluat.

În perioada 15 iulie – 15 august 2014 va fi realizată de către juriu evaluarea aplicațiilor și a documentelor însoțitoare depuse în mod opțional de fermierii înscriși, pentru susținerea și argumentarea candidaturii, în urma acestei etape fiind selectați dintre candidați câte trei nominalizați pentru fiecare dintre cele 12 categorii de premii. Pentru deliberare și desemnarea dintre nominalizați a câștigătorilor celor 12 premii, membrii juriului vor realiza vizita în teren a fermelor/persoanelor vizate pentru premii, vizitele fiind programate a se desfășura în perioada 15 august – 1 septembrie 2014.

Câștigătorii Premiilor de Excelență în Agricultură în Regiunea de Nord-Est vor fi anunțați în cadrul unei recepții oficiale ce va avea loc în deschiderea Galei de Excelență în Agricultură, pe 18 septembrie 2014. La eveniment sunt așteptați peste 400 de participanți și invitați speciali, fermieri, antreprenori și specialiști în domeniul agricol din regiunea de Nord-Est și Republica Moldova, companii care oferă produse suport pentru aceștia, reprezentanți ai consiliilor județene și ai direcțiilor agricole pentru dezvoltare rurală din cele șase județe ale Moldovei.

Regulamentul și detaliile înscrierii în competiție, componența juriului și modalitățile de evaluare pot fi consultate pe site-ul www.gala.clubulagralim.ro.

Bălțata cu Negru de tip moldovenesc, o rasă ignorată de fermieri

0

În Republica Moldova sunt omologate patru rase de vaci pentru producția de lapte. Majoritatea lor sunt de import, însă oamenii de știință au reușit să creeze și o rasă locală – Bălțata cu Negru de tip moldovenesc. Din păcate, în țara noastră există o singură fermă de prăsilă care obține lapte de la asemenea vaci. De obicei, fermierii aleg să cumpere vite în țările europene, scrie jurnalistul Ion Macovei de la publicația Timpul.

Oamenii de știință au început să creeze Bălțata cu Negru de tip moldovenesc încă prin 1974, dar au recunoscut-o ca rasă de sine stătătoare la sfârșitul anilor 2000. A fost obținută în baza raselor Simmental, răspândită în nordul republicii și Roșie de Stepă din regiunea de sud. Dacă se respectă tehnologia de creștere, o vacă Bălțata cu Negru de tip moldovenesc poate să dea circa 7 mii litri de lapte pe an. Din păcate, în afara instituțiilor de cercetare, câteva sute de capete de Bălțata cu Negru pot fi văzute doar la o singură fermă privată producătoare de lapte, în satul Rujnița, raionul Ocnița. Specialiștii explică situația prin faptul că cererea de vaci de rasă este mai mare decât oferta locală. „Capacitățile fermelor de prăsilă sunt reduse, iar cererea producătorilor este mare, de aceea ei preferă să importe vite de lapte de peste hotare”, explică Valentin Focșa, directorul Institutului Științifico-Practic de Biotehnologie în Zootehnie și Medicină Veterinară.

Același motiv este invocat de Gheorghe Țurcanu, directorul unei ferme performante SRL „Strapit” din satul Nișcani, raionul Călărași. Întreprinderea a cumpărat șeptelul de bovine de rasă Simmental din Austria. „De unde puteam să cumpăr junci de rasă locală, dacă la noi în țară nu era marfă?”, se întreabă fermierul. „Dacă ne raportăm la cele 140 mii de capete de vite care există astăzi, atunci 25% ar trebui să fie animale de prăsilă. La noi, în schimb, ele constituie aproximativ un procent, ceea ce înseamnă că anumite rase sunt pe cale de dispariție”, susține unul din profesorii Catedrei de zootehnie din cadrul Universității Agrare. Cu toate acestea, cei care doresc să crească junci de rasă pot apela la Centrul Republican de Ameliorare și Reproducție a Animalelor, care are 840 de oficii în teritoriu. Acestea pot acorda material seminal pentru obținerea unor vaci mai productive. În baza genetică a Centrului se păstrează șapte milioane de doze de material seminal de Bălțata cu Negru de tip moldovenesc, Holstein și rase de carne. Crescătorii de animale pot miza pe subvenții din partea statului. „Dacă noi cumpărăm material seminal cu 3-10 euro, atunci vindem o doză cu 2,16 lei. Se simte diferența. Sectorul creșterii taurinelor e pe brânci, de aceea statul acordă subvenții ”, ne-au comunicat la centrul de ameliorare.

liviudanila.blogspot.com
liviudanila.blogspot.com

Statul acordă subvenții pentru cumpărarea bovinelor

Tendința de a cumpăra bovine de rasă de peste hotare de către producătorii de lapte este aproape generală. Fermierii optează în special pentru rasa Holstein și Semmental. Prima este și cea mai productivă, o vacă Holstein având capacitatea genetică de a da până la 10 mii litri de lapte pe an. Experții în zootehnie atenționează însă că vitele de import nu rezistă, dacă nu sunt întreținute în condițiile în care au crescut. Prețul unei vite de lapte procurate peste hotare se ridică la peste 2000 de euro (peste 37 mii de lei). Potrivit specialiștilor în zootehnie, o juncă de Bălțata cu Negru de tip moldovenesc, în a patra lună de gestație, de 450 kg, ar costa circa 30 mii de lei. Statul subvenționează cu 65 lei/kg de masă vie achiziționarea animalelor de prăsilă, ceea ce constituie 70 – 75% din prețul total. În general, circa 38% din subvențiile acordate pentru crearea fermelor revin celor de bovine. Conform prevederilor art. 2 a Bugetului de Stat pentru anul 2014 sunt prevăzute 500 milioane de lei plus 114 milioane de lei acordate de țările UE pentru dezvoltarea agriculturii. Antreprenorii pot miza pe compensarea a 60% din costul lucrărilor de utilare și renovare fermelor de zootehnie, iar investițiile în ramura de procesare a laptelui vor fi acoperite de stat în proporție de 30%.

Notă: Cele patru rase de vite cornute mari pentru producția laptelui omologate în Republica Moldova sunt Holstein, Semmental, Bălțata cu Negru de tip moldovenesc și Roșie de Stepă.