În acest an, se înregistrează recoltă dublă de zmeură. Agricultorii spun că, după seceta din 2012, plantaţiile de-abia acum şi-au revenit. În timp ce zmeură avem din belşug, îngheţurile de primăvara trecută au afectat grav culturile de piersici. Agricultorii spun că jumătate din roadă a fost deja compromisă, iar în prezent, pomii sunt afectaţi de boli şi dăunători, deoarece nu pot fi stropiti din cauza ploilor, scrie publika.md.

Anul trecut, Mihai Zaharia din satul Lucaşeuca, raionul Orhei, a recoltat 840 de kilograme de zmeură de pe un hectar de plantaţie. Agricultorul spune că, în acest sezon, ar fi putut obţine o recoltă de aproximativ trei ori mai mare dacă în 2012 nu era secetă.

„Butaşii din anul 2012 trebuia să fructifice. Însă din cauză că a fost secetă mare ei nu au fructificat. Anul acesta cred că o să fie la o tonă şi jumătate, o tonă şi 600 la hectar”, a declarat agricultorul.

La pieţele agro-alimentare zmeura se vinde în acest an cu 20 de lei pentru un kilogram, faţă de 35 de lei în sezonul trecut.

Piersicii, grav afectați de înghețuri

Nicolae Ivancioglo din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca, cultivă piersici pe o suprafaţă de 300 hectare. Potrivit lui, livada a fost afectată de trei ori de îngheţuri, din care cauză suportă pierderi considerabile.

„A dat îngheţul şi într-o singură zi am rămas fără 30-40 la sută din recoltă”, a spus agricultorul.

Problemele nu se termină aici. Ploile din ultima perioadă au adus cu sine diverse boli şi dăunători. Şi criza din Ucraina îi afectează direct pe producători. Aceasta le creează probleme exportatorilor ceea ce a făcut ca preţul en gros al pierscilor să scadă de la 12 până la şapte lei pentru un kilogram.

În aceste condiţii, experții prognozează anul acesta o creştere considerabilă a importului acestor fructe. În pieţele din Chişinău, au apărut deja primii piersici din acest an, iar comercianţii dau asigurări că fructele sunt de producţie moldovenească.

Agenţii economici din regiunea transnistreană vor fi scutiți de plata taxelor la efectuarea operaţiunilor de import-export: accize la import, taxe vamale şi ecologice. Prin această măsură, Guvernul îşi propune să stimuleze mediul de afaceri din stânga Nistrului.

Decizia derivă dintr-o lege aprobată în acest sens de Parlamentul Republicii Moldova la 11 aprilie 2014 şi prevede scutirea agenţilor economici din regiunea transnistreană de un şir de taxe.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov a declarat că acest subiect este în atenţia negocierilor în formatul „5+2″ şi urmează să fie pus în aplicare de autorităţile de la Chişinău.

Potrivit lui Eugen Carpov, prin acordarea acestor facilități va fi stimulată activitatea mediului de afaceri din regiune, ceea ce va contribui la dezvoltarea social-economică a localităților din stânga Nistrului.

Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat astăzi modificări și completări la Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul Vamal.

Proiectul a fost elaborat la propunerea Serviciului Vamal în vederea stabilirii unor norme transparente ce vizează aplicarea regimului vamal de perfecționare activă aplicabil companiilor producătoare, care importă materie primă și o prelucrează în Republica Moldova, ulterior produsul fiind exportat în străinătate.

De asemenea, autorizația se acordă agenților economici, indiferent de deținerea dreptului de proprietate asupra materiei prime, cu condiția ca produsele compensatoare obținute să fie reexportate de pe teritoriul Republicii Moldova. Anterior acest regim se aplica doar în baza contractului de prelucrare în lohn, iar odată cu noile modificări va fi posibilă și în baza contractului de vânzare-cumpărare.

Condițiile de autorizare a perfecționării active sunt aduse în concordanță cu legislația vamală europeană.

Proiectul a fost elaborat în parteneriat cu oameni de afaceri, investitori străini, experți europeni și se încadrează în procesul de modernizare și simplificare a procedurilor vamale.

Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va aduce beneficii enorme sectorului agricol din Republica Moldova, susţine deputatul liberal-democrat Ion Balan, care este hotărât să-şi ofere votul în Parlament pentru ratificarea documentului.

Parlamentarul a declarat pentru IPN, într-un sondaj efectuat printre deputaţi, că, odată cu ratificarea acordului, Republica Moldova va putea accesa mai uşor fonduri europene pentru modernizarea tehnologiilor în agricultură. Astfel, vor fi deschise noi locuri de muncă în domeniul agriculturii, şi anume în industria de prelucrare, de păstrare şi de export a produselor agroalimentare.

Parlamentarul a mai spus că, în cadrul vizitelor pe care le face în teritoriu, cetăţenii manifestă un interes sporit faţă de posibilitatea iniţierii unei afaceri în agricultură. „Proiectele masive ne vor da posibilitatea să mişcăm treburile în agricultură şi să dezvoltăm satul”, a subliniat deputatul.

Potrivit lui Ion Balan, timp de patru ani, guvernarea a promovat numeroase acţiuni pentru a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană. „Am 4 copii şi un nepoţel şi voi face tot posibilul pentru ca viitorul lor să fie în UE. Nu voi ezita nicio secundă, voi veni în şedinţă şi voi vota pentru ratificarea acestui acord”, a spus Ion Balan.

Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE pe 27 iunie.

Preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari a declarat, într-un interviu pentru „INFOTAG”, că guvernul nu a răspuns la cea mai mare parte a revendicărilor înaintate de agricultori la protestul din 28 mai.

Domnule Slusari, v-aţi exprimat dezideratul ca executivul să vină în întâmpinarea agricultorilor cu progrese reale în acest domeniu. Aţi putea să ne spuneţi care anume sunt aşteptările Dvs.?

A.S.: Data de 28 iunie este termenul limită pe care l-am acordat guvernului la mitingul de protest din 28 mai pentru a răspunde solicitărilor noastre. Faptul că numai cu o zi înainte Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE este o coincidenţă întâmplătoare. Noi am aprobat rezoluţia prin care i-am dat guvernului o lună pentru a face simţit un progres în materializarea revendicărilor noastre. După 28 iunie, vom analiza în ce măsură autorităţile au răspuns acestor cerinţe.

Concret, ce aţi solicitat guvernanţilor?

A.S.: Una dintre solicitări vizează piaţa produselor petroliere şi cea a produselor agricole. Aici se cere ca executivul, parlamentul, organele abilitate – ANRE, Consiliul Concurenţei şi Ministerul Economiei – să contracareze eficient acţiunile monopoliste şi acordurile de tip cartel pe pieţele produselor agroalimentare şi petroliere. La acest moment, practic nu văd vreun progres în realizarea cerinţelor noastre.

Ce măsuri intenţionaţi să luaţi în continuare?

A.S.: Este greu de spus. Dat fiind faptul că suntem mai multe organizaţii, urmează să discutăm. Cert este că, din păcate, în acest moment, nu se simte niciun progres. Avem opt solicitări şi cu excepţia revendicării de a modifica Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2020, în sensul desemnării agriculturii şi a dezvoltării rurale ca prioritate naţională, cerinţă aprobată recent de guvern, în rest, nu simţim niciun progres, nimeni nu a discutat cu noi, nu ne-a dat niciun răspuns la cerinţele înaintate, referitoare la piaţa produselor petroliere, în privinţa căreia am făcut mai multe sesizări și am venit cu o serie de propuneri.

În privinţa combaterii monopolului, constat un regres. Chiar astăzi am analizat situaţia pe piaţa produselor petroliere din ultimele două-trei săptămâni. Preţurile angro s-au majorat cu 30-40 de bani.

Cum îi afectează acest lucru pe agricultori?

A.S.: În mod direct. Dacă se majorează preţul cu 50 de bani, din buzunarul agricultorilor vor fi achitate o sută de milioane de lei. Noi avem o problemă gravă vizând competitivitatea, dar în urma cartelurilor de pe piaţa produselor petroliere şi pe piaţa produselor agricole, agricultorii simt cel mai mult pe pielea lor toate schemele monopoliste.

În ce măsură se fac simţite, în opinia Dvs., acţiunile Consiliului Concurenţei?

A.S.: Am rămas uimit când am citit, zilele trecute, că acum Consiliul Concurenţei este preocupat de situaţia de pe piaţa zahărului. Ca atare, înţeleg că în această problemă Consiliul s-a autosesizat. Întrebarea mea este: chiar piaţa zahărului reprezintă cea mai mare problemă pentru a asigura concurenţa loială în economia ţării? Eu, de exemplu, nu înţeleg logica reprezentanţilor Consiliului Concurenţei. Noi, timp de doi ani încercăm să-i conectăm la combaterea cartelurilor pe piaţa produselor petroliere, dar fără rezultat. N-am auzit să fie vreo autosesizare. Anul trecut am avut problema comercializării producţiei de grâu şi de floarea soarelui. La fel, fără rezultat. Atunci am scris chiar o plângere, dar am primit răspuns că trebuie să aducem probe, de parcă noi avem instrumente pentru aşa ceva. Consiliul Concurenţei ne-a spus că nici dânşii nu au pârghiile necesare pentru a analiza situaţia pe piaţa regională, comparativ cu România şi Ucraina.

Recent, însă, nu ştiu de ce, într-un domeniu în care nu există plângeri din partea producătorilor agricoli, preţurile sfeclei de zahăr sunt cele mai înalte în regiune – 700 de lei/tonă anul trecut, faţă de 250 de lei cu patru ani în urmă. Din punctul meu de vedere, pe această piaţă există concurenţă: trei companii se luptă pentru clienţi. De aici beneficiază producătorii de sfeclă, preţul căreia a crescut de trei ori. Chiar dacă admitem că vreuna dintre companii deţine poziţii dominante, nu văd un abuz din partea acestora. În context, recunosc că am rămas uimit că, în condiţiile în care avem atâtea probleme cu mediul concurenţial în diverse domenii, Consiliul Concurenţei se ocupă anume de aceasta.

Am văzut că în schimb s-au plâns importatorii – întreprinderile consumatoare de zahăr.

A.S.: Importatorilor de zahăr li se creează un regim special. Eu nu sunt mare specialist în domeniu, dar, din câte ştiu, la noi zahărul este mai scump doar decât în Ucraina şi în Belarus. Producătorii noştri exportă zahăr în România, în Federaţia Rusă, în alte state. Înseamnă că zahărul nostru este mai ieftin, dacă exportăm. Ştiu că la noi se importă, oficial, zahăr din Belarus, şi semioficial sau prin contrabandă, din Ucraina. Noi ştim de ce acolo zahărul este mai ieftin. Sper că nu vrem să ajungem în situaţia Ucrainei, cu pătrunderea zahărului din trestie şi să nimicim ramura sfeclei, care de bine, de rău, în ultimii patru ani se dezvoltă.