Prim-ministrul Iurie Leancă i-a solicitat ministrului agriculturii să întreprindă măsuri pentru eliminarea barierelor interne administrative la exportul de vinuri. 

Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova regim liber la exportul de vinuri pe piaţa comunitară (fără taxe şi restricţii cantitative), cu începere de la 1 ianuarie 2014. Premierul Iurie Leancă spune că producţia moldovenească nu este însă întotdeauna competitivă, în multe cazuri din cauza barierelor administrative interne.

˝Dle ministru Bumacov, noi încercăm să penetrăm și alte piețe mai puțin tradiționale, dar, în același timp, noi am constatat atunci când am discutat și la Consiliul Economic, dar și la întâlnirea cu vinificatorii moldoveni, câteva probleme – bariere administrative interne, ce fac ca exporturile noastre să fie mult mai scumpe şi mai puțin competitive. Iar așa cum am stabilit noi, cuvântul „competitiv” trebuie să fie cel mai important cuvânt-cheie pentru săptămânile și lunile care ne așteaptă.

Dumneavoastră știți foarte bine cât costă un certificat de conformitate a producţiei alcoolice. Am constatat, dle ministru, până la discuția cu vinificatorii, că costă în jur de 2.000 de lei. Asta în timp ce în Uniunea Europeană un astfel de certificat costă de la 12 la 20 de euro.

Deci, vă solicit în regim de urgență, dle ministru, nu doar să examinați, dar și să reduceți aceste costuri cel puțin în jumătate. Astfel încât atunci când în mod special e vorba de unele partide de testare a pieței, cum a fost cazul pe care l-au invocat vinificatorii, noi să putem să stimulăm exportatorii noștri și nu, prin aceste bariere existente, doar să le creăm probleme˝, a declarat premierul Leancă.

Liniile fierbinţi anticorupţie ale Autorităţilor Publice Centrale sunt ineficiente şi nefuncţionale. Din 20 de pagini web a autorităţilor monitorizate, doar 3 instituţii au respectat cele mai necesare condiţii pentru funcţionarea liniei. Monitorizarea a fost efectuată de către Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei. 

Potrivit lui Radu Jigău, expert la CAPC liniile fierbinţi cele mai funcţionale sunt ale Serviciului Vamal, Ministerului Educaţiei şi Centrului Naţional Anticorupţie. Cele mai nefuncţionale sunt liniile fierbinţi ale Ministerului Agriculturii, Ministerului Muncii şi Ministerului Afacerilor Externe, transmite IPN.

Potrivit autorului monitorizării, aceste linii fierbinţi sunt nefuncţionale deoarece sunt greu de găsit pe paginile web ale instituţiilor. Pentru a găsi un număr de telefon este necesar să fie deschise mai multe ferestre necorespunzătoare cerinţei. Un alt aspect al nefuncţionalităţii ţine de faptul că la telefonul de încredere răspund persoane nespecializate, uneori acestea sunt funcţionarii din anticamere. Iar la Ministerul Muncii la telefon răspunde un robot care nu poate oferi un răspuns la o sesizare de corupţie.

Investigaţia a constat că nicio instituţie nu a sesizat Centrul Naţional Anticorupţie cu referire la un caz de corupţie. Ceea ce înseamnă că mai degrabă că sesizările nu au fost înregistrate decât că oamenii nu au apelat. De asemenea, în rapoartele privind implementarea strategiei anticorupţie toate autorităţile au scris că nu au avut niciun apel.

Expertul spune că liniile directe sunt promovate slab. Anunţuri în acest sens sunt afişate doar pe paginile web sau în holurile instituţiei. O recomandare ar fi ca APC să elaboreze spoturi, afişe vizibile, pentru ca oamenii să poată sesiza uşor cazurile de corupţie.

Totuşi, spune Radu Jigău, faţă de anul 2012, în anul trecut autorităţile au lucrat cu liniile fierbinţi, fiind puţin mai vizibile decât erau.

Șeful Rosselhoznadzor Serghei Dankvert nu exclude faptul că Uniunea Vamală ar putea impune restricții de import pentru unele produse ucrainene, informează Interfax. 

˝Noi împreună cu colegii din Belarus suntem foarte îngrijorați de situația din Ucraina. Este posibil ca în viitorul apropiat să impunem restricții cu privire la importul de produse cu risc veterinar și fitosanitar ridicat din această țară. Restricțiile ar putea viza și transporturile de tranzit˝, a declarat Dankvert.

Potrivit acestuia, condițiile în care lucrează experții ucraineni sunt îngrijorătoare și există îndoieli cu privire la capacitatea lor de a supraveghea un control riguros. Mai ales datorită faptului că în Ucraina au fost raportate cazuri de pestă porcină africană.

După cum a menționat Dankvert, cooperarea veterinară și fitosanitară se bazează în mare parte pe încredere.

„Și dacă condițiile în care activează serviciul ucrainean nu se vor îmbunătăți în viitorul apropiat, sau, mai mult, se va schimba conducerea sa, aceasta va avea implicații asupra relațiilor noastre de colaborare după care lucrăm în ultimii ani˝, a mai spus șeful Rosselhoznadzor.

Rusia și Belarus au stabilit un monitoring asupra produselor ucrainene la posturile vamale din regiunile Breansk și Gomel.

Deocamdată nu se știe ce fel de produse ucrainene ar putea fi interzise pe teritoriul Uniunii Vamale. Acest lucru urmează să fie decis în baza monitoringului inițiat de Rusia și Belarus.

Embargoul rusesc asupra produselor de carne de porc din UE rămâne un subiect de interes la nivel mondial. Totuşi, dezbaterile intense nu au afectat preţurile pentru carnea de porc ce au rămas la un nivel stabil în ultima săptămână. 

Scăderea cantităţilor de carne de porc sacrificate în Spania este un semnal că mai există carne pe piaţă şi că cererea pentru livrare rapidă este în creştere. Prin urmare, şi preţurile rămân la acelaşi nivel. O creştere de preţ de un cent pe kg de carne a fost raportată în Franţa.

Preţurile stabile au fost raportate şi în Germania, Olanda şi Austria. Probleme se pare că întâmpină industria de prelucrare a cărnii. Totuşi situaţia nu este atât de gravă pentru că ei găsesc resurse pe piaţă pentru a-şi acoperi necesarul.

Totuşi, locuitorii Belgiei sunt mai puţin optimişti întrucât producătorii din această ţara trebuie să facă faţă unei scăderi de preţ cu până la 4 cenţi. După ce preţurile Danemarca nu au respectat trendul de ieftinire, în ultimele doua săptămâni s-a raportat o scădere de preţ de 7 cenţi.

Săptămâna trecută au avut loc mai multe întâlniri între reprezentanţi ai UE şi Rusia. Sergey Dankwert, directorul Autorităţii Sanitar-Veterinare din Rusia, a acuzat autorităţile UE că nu au luat suficiente măsuri pentru a preveni răspândirea virusului.

De cealaltă parte, reprezentanţi ai autorităţilor din Olanda, Danemarca şi Franţa au avut, la rândul lor, întâlniri cu oficiali ruşi. Aceste intrevederi au crescuta şansele ţărilor de a relua exporturile către Rusia. Din nefericire, acest efort de grup nu a primit aprobarea UE pentru că a slabit puterea de negociere a UE în faţa Rusiei.

//recolta.eu

În 2013 agricultura a avut o creştere fără precedent în ultimii ani, de 38,3 %, fapt ce a permis să avem o creştere economică de 8% în locul celor 4% prognozate. Potrivit ministrului Vasile Bumacov, creşterea în sectorul agricol s-a datorat nu doar condiţiilor climatice bune, dar şi datorită investiţiilor şi a tehnicii şi utilajului performant folosit, dat fiind că numărul de agricultori a rămas practic acelaşi. Agricultura a contribuit în 2013 cu 41% din volumul exporturilor, în ciuda embargoului la vinuri. 

Mai mulţi bani pentru subvenţionarea agricultorilor

Fondul de subvenţionare a ajuns în acest an la 500 de mil.lei faţă de 400 de mil. lei cu un an în urmă, astfel că au crescut accentuat cotele la subvenţionare. Agricultorii care intenţionează să înfiinţeze livezi de vişin, cireş, caişi, pruni şi piersici vor benefica de subvenţii în valoare de la 20 de mii la 30 de mii de lei pentru fiecare hectar. La înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi agricultorii vor primi subvenţii de la 50 de mii de lei la hectar.

S-a mărit subvenţia şi pentru agricultorii care vor defrişa plantaţii multianuale de la trei mii la cinci mii de lei la hectar. În ceea ce priveşte stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat: sere de iarnă, solarii, tuneluri, subvenţiile se majorează până la 70% pentru grupuri de producători şi cu 60% pentru producători agricoli individuali.

Pentru stimularea lucrărilor de irigare a terenurilor agricole se măresc subvenţiile cu până la 50 la sută, iar în vederea stimulării investiţiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, fermele de bovine vor fi subvenţionate cu până la 60%, iar cele de ovine cu până la 50%. În acest an vor beneficia de subvenţii şi piscicultorii.

Ţinând cont de prioritatea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare de a susţine dezvoltarea agriculturii post-recoltare, casele de ambalare amplasate în localităţile rurale, inclusiv în extravilanul oraşelor, reşedinţele consiliilor raionale, valoarea subvenţiei va fi de 50 %, în timp ce plafonul va fi majorat de la 2,5 milioane până la 4,5 milioane de lei.

Cei care vor consolida terenurile agricole, formând un singur imobil, vor beneficia de subvenţii adiţionale pentru costurile lucrărilor cadastrale. Tinerii agricultori vor primi cu 10% mai mult în cadrul măsurilor de subvenţionare. Ministrul agriculturii afirmă că raioanele din nordul Moldovei nu sunt acelea care iau cele mai multe subvenţii, iar acestea nu se distribuie teritorial sau după forma de organizare, ci în funcţie de potenţial.

Credite accesibile pentru agricultură

Ministrul agriculturii afirmă că în acest an vor fi suficiente surse de creditare, iar dobânda cu care se vor oferi credite va fi accesibilă pentru toţi. Vasile Bumacov doreşte ca dezvoltarea agriculturii să fie mai dinamică, iar pentru aceasta ar fi necesar să se rezolve problemele ce ţin de aplicarea unui mecanism de garantare a gajului. Astăzi lipsa gajului sau cerinţa băncilor ca acesta să constituie până la 300% din valoarea creditului este cel mai mare impediment în dezvoltarea sectorului, iar dacă vorbim de tinerii agricultori, asigurarea creditului cu gaj devine o misiune imposibilă.

„Ministerul agriculturii, în colaborare cu organizaţiile care reprezintă producătorii agricoli, trebuie să descoperim potenţialii beneficiari pentru diverse proiecte finanţate din surse interne şi externe. Fiindcă ne vom trezi cu fonduri financiare şi nu vom avea beneficiari. Dacă agricultura este prezentată ca o sperietoare atunci nimeni nu doreşte să investească în această ramură. Business-ul agricol este riscant, dar este şi unul bun. Subvenţii doreşte toată lumea, dar ea nu este o modalitate de binefacere, este un mecanism prin care statul îşi promovează politicile şi o face acolo unde crede că domeniul are viitor”, subliniază ministrul agriculturii.

Contrar unor zvonuri, Vasile Bumacov afirmă că în prezent nu există o luptă pentru finanţareBumacov afirmă că în prezent nu există o luptă pentru finanţare. „În unele ramuri trebuia să fie calculat procentul pentru subvenţii, fiindcă erau mai mulţi doritori decât suma oferită pentru acea măsură de subvenţionare, pe când alte resurse nu au fost asimilate în totalitate, fiindcă nu există suficiente dosare depuse. Procedurile de subvenţionare au fost simplificate la maximum. Dar mai întâi trebuie să existe dorinţa să faci un business şi mai apoi să fie ajutorul. Altfel Ministerul agriculturii ar trebui să meargă prin sat şi să întrebe oamenii dacă nu doresc nişte bani”, spune Bumacov.

Vom avea o reţea de pieţe de produse agroalimentare

Întreaga reţea va fi concentrată, în primul rând, în punctele strategice, pieţe angro, vamă. Finanţarea se va face din partea Băncii Europene de Investiţii, în cadrul proiectului „Republica Moldova grădina de fructe a Europei”. Acesta este al doilea proiect al Băncii Europene de Investiţii şi reprezintă filiera horticolă. În cadrul proiectului care are un buget de 100 de milioane de euro, este prevăzută construcţia Centrului agroalimentar Chișinău pe o suprafaţă de 33 ha, în regiunea şoselei Balcani, două pieţe regionale şi 4-5 la nivel de sat. 

„Proiectarea Centrului agroalimentar Chișinău a fost finalizată şi iniţial aici se vor vinde fructe, legume iar mai apoi peşte, flori etc. Vor fi sortate şi ambalate diverse produse agricole, care vor fi mai apoi vândute”, a adăugat ministrul agriculturii.

Până la sfârşitul acestui an va fi lansată construcția Centrului agroalimentar Chișinău şi a reţelei de pieţe de comercializare şi acumulare a acestor produse.

Iniţial se propunea ca Centrul agroalimentar Chişinău să fie construit în apropiere de Universitatea Agrară încă în 2010. Contribuţia statului ar fi fost terenul, iar investitorilor le revenea sarcina de a construi depozitele frigorifice de diferite capacităţi, dotate cu echipamente pentru operaţiuni post-recoltare. Scopul centrului era asigurarea pentru piaţa internă şi pentru export a unor produse agroalimentare calitative, sortate, spălate, împachetate şi păstrate în frigidere speciale. Totuşi, proiectul a fost tărăgănat din lipsă de bani şi din cauza disputelor judiciare legate de terenul pe care urma să fie amplasată această piaţă.

Autor: Vlad Vasilcov//Sursa: Eco.md

Astronauţii ruşi au reuşit să recolteze legume din mini-grădina aflată la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), oamenii de ştiinţă susţinând că legumele sunt perfect comestibile. 

Astronauţii au cultivat legume japoneze şi grâu pitic, ale cărui grăunţe sunt de o calitate excelentă, arată Margarita Levinskih, cercetătoare la Institutul pentru probleme biomedicale al Academiei de Ştiinţe din Moscova. Ei vor să cultive anul viitor orez, roşii şi ardei în sera de pe ISS, care trebuie însă să fie reparată pentru a fi operaţională, potrivit agenţiei RIA Novosti.

Aceste culturi vor completa alimentaţia astronauţilor în timpul misiunilor, dar se va şi verifica, prin ele, dacă plantele astfel obţinute suferă modificări de ordin genetic în spaţiu. În prezent, ISS este aprovizionată regulat cu hrană de pe Pământ. La începutul anului 2014, o navă comercială a zburat în spaţiu cu o încărcătură de 1.300 kg spre ISS. La bordul ei s-au aflat hrană, îmbrăcăminte, cadouri de Crăciun trimise de familiile astronauţilor şi furnici, destinate unui studiu.

NASA a anunţat la începutul acestui an că durata de viaţă a ISS va fi prelungită cu patru ani datorită garanţiilor financiare ale guvernului american, aşa încât laboratorul din spaţiu va rămâne operaţional cel puţin până în 2024.