La jumătatea lunii noiembrie, Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova a invitat agricultorii cahuleni la o sesiune de instruire cu genericul „Acţiuni de reducere a impactului deşertificării”. Școlarizarea agricultorilor în această direcţie nu este întâmplătoare, spun specialiştii. Ei confirmă că sudul ţării prezintă simptome reale de deşertificare, însă în acest context dorinţa de a iriga aceste terenuri declanşează alte probleme ecologice.
Valentin Ciubotaru şi Alexandru Coronovschi, reprezentanţi ai organizaţiei nonguvernamentale BIOS (organizaţie ce urmăreşte protejarea mediului şi dezvoltarea agriculturii durabile), au fost invitaţi de organizatori să ofere informaţii oamenilor legaţi de glie, moderând discuţiile şi răspunzând la întrebările agricultorilor. Scăderea debitului râurilor, salinizarea solului, secarea fântânilor şi a bălţilor, furtunile de praf şi extinderea râpelor sunt câteva dintre semnalele de alarmă care ar trebui să dea de gândit agricultorilor din sudul ţării, punctează cei doi specialişti. Multe dintre sfaturile celor doi traineri au dat peste cap stereotipurile cărora se conformează în prezent agricultorii din sudul ţării.
„Am invitat la întâlnire fermierii din raionul Cahul pentru a discuta despre necesitatea eficientizării sistemului de irigare. Vrem să-i învăţăm pe fermieri să facă economie la apă, pentru a creşte producţia agricolă păstrând calitatea solului. Datoria noastră este să-i şcolarizăm. Având în vedere că cantitatea apei la nivel global se micşorează, trebuie să eficientizăm folosirea acestei resurse începând cu regiunile”, a declarat Anatol Perju, preşedintele filialei regionale a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova. „Humusul se pierde la irigarea iraţională”, a precizat Valentin Ciubotaru, vorbind despre faptul că Republica Moldova nu mai are solurile bogate de odinioară, nivelul humusului în sol atingând în prezent cote minime (2,2) faţă de situaţia anilor şaptezeci (5,5). Specialiştii le-au recomandat agricultorilor să irige terenurile prin metoda picurării: „În acest mod, umiditatea solului va fi optimă şi cheltuielile reduse cu mult, iar calitatea solului nu se va deteriora”.
UE are nevoie de producţie ecologică
„În perioada în care în Republica Moldova s-a făcut agricultură intensivă, am fost primii la multe capitole şi în multe statistici, dar am distrus solurile. Dacă nu întreprindem urgent măsuri, situaţia aceasta se agravează pe an ce trece şi tot mai multe terenuri vor fi abandonate”, susţine directorul BIOS. Valentin Ciubotaru s-a declarat surprins de faptul că unii tineri agricultori au declarat că folosesc intensiv pesticide pentru a spori recolta terenurilor pe care le lucrează: „Dacă nu schimbăm abordarea, vom avea de pierdut. Noi dorim apă, dar o folosim abuziv la irigare. Mă mir că tinerii apelează la pesticide pentru a obţine recoltă înaltă şi nu caută alte alternative. Vorbim des despre de Acordul de Asociere cu UE, dar uităm că ţărilor din UE nu le trebuie producţie poluată, ci ecologică. Noi, în loc să pregătim nişa şi să lucrăm intens la aceasta, optăm pentru calea mai scurtă”.
Veaceslav Bălănel, vicepreşedinte al raionului Cahul, responsabil de sectorul agricol, confirmă că extremitatea sudică a ţării este supusă permanent riscului deşertificării. „Din acest motiv, problema irigării este atât de stringentă şi se urmăreşte extinderea suprafeţelor irigate, însă trebuie să facem acest lucru în mod corect. Şcolarizarea oamenilor din agricultură este importantă, deoarece cu cât mai mult cunoşti în domeniu, cu atât mai mari sunt şansele de a atrage şi proiecte în acest sens”. În prezent, administraţia raională din Cahul depune eforturi pentru a extinde irigarea zonelor de pantă ale raionului şi aprovizionarea cu apă potabilă a localităţilor, completează oficialul.
Cei doi specialişti au recomandat agricultorilor renunţarea la sistemele de irigare cu ţevi din azbest: „Acum, acestea se scot din circuit, deoarece s-a constatat că au fibre foarte periculoase pentru sănătate, care nimeresc în plămâni”.
În cadrul discuţiilor, Alexandru Coronovschi a propus producătorilor agricoli să urmărească restabilirea în mod natural a calităţii terenurilor pe care le lucrează, lăsând masa organică şi resturile în urma recoltării pe suprafeţele loturilor respective, ne incendiind-o, aşa cum se obişnuieşte. „Nu vă recomandăm folosirea erbicidelor şi a pesticidelor”, au accentuat moderatorii, susţinând că acestea distrug microorganismele din sol.
„Putem avea agricultură durabilă, dacă se doreşte, însă agricultură ecologică necesită, în primul rând, schimbarea mentalităţii”, au conchis cei doi specialişti în domeniul protecţiei mediului.
Comentarii