Comisia pentru Situaţii Excepţionale a decis să oblige Agenţia de Mediu să prelungească, până pe 31 decembrie 2023, termenul de valabilitate a autorizației de mediu privind gestionarea deşeurilor pentru Uzina Metalurgică Moldovenească de la Rîbniţa, notează mold-street.com.
„Agenția de Mediu va emite, în termen de o zi lucrătoare de la depunerea cererii de către Uzina Metalurgică Moldovenească, actul permisiv „Autorizația de emisie a poluanților în atmosferă de la surse fixe” cu valabilitatea până la 31 decembrie 2023”, se arată în dispoziția CSE.
De asemenea, Agenţia de Mediu a fost obligată să prelungească până pe 31 decembrie 2023 și termenul de valabilitate a Autorizației de mediu privind gestionarea deșeurilor.
Prelungirea autorizației de mediu pentru Uzina Metalurgică de la Rîbnița este o condiție a Tiraspolului la negocierile cu Chișinăul privind furnizarea energiei electrice.
Despre aceasta au recunoscut anterior mai mulţi oficiali de la Chişinău.
Fără această autorizaţie uzina nu poate exporta producţia metalurgică şi, respectiv, îşi poate sista activitatea, ceea ce poate afecta regiunea.
Amintim că, pe 26 octombrie 2023, Energocom a semnat cu Modgres un contract de achiziţie a energiei electrice pe un termen de 14 luni, până la finele anului 2024, la un preţ de 66 de dolari pentru un MWh. Astfel, Moldgres va asigura circa 80% din necesarul de curent electric al Republicii Moldova.
Uzina Metalurgică de la Rîbnița este unul dintre principalii agenţi economici din regiunea transnistreană, fiind anul trecut al treilea plătitor de taxe la bugetul regiunii după Sherif şi Moldgres şi al treilea angajator cu peste 2.400 de angajaţi (după Sherif şi Tirotex).
Anul trecut veniturile Uzinei Metalurgice de la Rîbnița au constituit circa 3,59 miliarde de așa-zise ruble transnistrene (aproximativ 220 milioane de dolari), în scădere de aproape două ori faţă de 2021. Profitul întreprinderii a constituit circa 11,5 milioane de dolari – de 2,5 ori mai puţin ca în 2021.
Vinul Moldovei va fi în atenția unui juriu specializat internațional, format din 30 de experți străini și locali, care vor evalua detaliat valențele produsului mândriei naționale.
Cea de-a doua ediție a concursului „Vinul Moldovei” își propune să aprecieze nivelul de calitate al produselor vitivinicole din țara noastră și să includă rezultatele într-un ghid specializat, care va contribui la promovarea și poziționarea pe piața locală și internațională.
Competiția va avea loc în data de 9 și 10 noiembrie și va fi organizată de Oficiul Național al Viei şi Vinului (ONVV), cu suportul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), cu suportul partenerului strategic USAID Moldova, prin Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală (RCRA).
Desfășurarea concursului se aliniază regulilor internaționale stabilite pentru competițiile de profil de către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).
Produsele vor fi evaluate, în conformitate cu regulamentul OIV, după criteriile specifice fiecăreia dintre cele 5 categorii: vinuri albe liniștite; vinuri roșii și roze liniștite; vinuri efervescente albe, roșii și roze; băuturi spirtoase de origine vitivinicolă.
În cadrul ediției a doua a concursului vor fi evaluate vinuri produse din soiuri autohtone precum Fetească Albă, Fetească Regală, Rară Neagră și Fetească Neagră, din soiuri noi de selecție moldovenească, precum Viorica, Legenda, Alb de Onițcani și Riton, dar și vinuri obținute prin asamblarea acestora cu cele din soiuri europene, de cupaj obținute din asamblarea soiurilor europene și băuturi spirtoase de origine vitivinicolă.
Calitățile organoleptice ale vinurilor vor fi apreciate de jurații naționali, alături de cei internaționali, care provin din opt țări: România, Țările de Jos, Germania, Polonia, Georgia, Coreea de Sud, Cehia și Slovacia.
În timpul concursului care va dura 2 zile, comisiile specializate formate din câte 7 membri, dintre care 4experți internaționali, vor evalua până la 50 de probe de vinuri pe zi și până la 30 de probe de băuturi spirtoase pe zi, iar rezultatele vor fi centralizate cu ajutorul unui sistem informațional automatizat.
Vinurile care se vor califica pentru Medalia de Aur și Marea Medalie de Aur, adică peste 89 și, respectiv, peste 93 de puncte, vor fi incluse în Ghidul concursului, alături de o scurtă descriere, metoda de producere, dar și comentariile experților internaționali din juriu.
Câștigătorii concursului vor fi premiația în cadrul Vernisajului Vinului, ediția de iarnă.
Deși economia globală este într-o poziție mult mai bună decât era în anii 1970 pentru a face față unui șoc major al prețului petrolului, o escaladare a celui mai recent conflict din Orientul Mijlociu – care vine pe lângă perturbări cauzate de invazia rusă a Ucrainei – ar putea împinge piețele globale de mărfuri în ape neexplorate, estimează Banca Mondială, notează mold-street.com.
Raportul „Perspectivele pieţelor de materii prime”, publicat luni de instituţia financiară internaţională, oferă o evaluare preliminară a potențialelor implicații pe termen scurt ale conflictului asupra piețelor de mărfuri.
Dacă războiul dintre Israel şi Hamas nu se extinde, preţurile ar trebui să scadă
Studiul constată că efectele ar urma să fie limitate, dacă războiul dintre Israel şi Hamas nu se extinde. Conform previziunilor de bază ale Băncii Mondiale (BM), prețurile petrolului sunt de așteptat să ajungă în medie la 90 de dolari pe baril marca Brent în trimestrul curent, înainte de a scădea la o medie de 81 de dolari pe baril anul viitor, pe măsură ce creșterea economică globală încetinește.
Prețurile mărfurilor agricole sunt de așteptat să scadă anul viitor pe măsură ce ofertele cresc. De asemenea, se estimează că prețurile metalelor de bază vor scădea cu 5% în 2024, iar în 2025 prețurile materiilor prime se vor stabiliza.
Efectele conflictului asupra piețelor globale de mărfuri au fost limitate până acum. Prețurile generale ale petrolului au crescut cu aproximativ 6% de la începutul conflictului. Prețurile mărfurilor agricole, ale majorității metalelor și ale altor mărfuri abia au crescut.
Trei scenarii sumbre în cazul unei escaladări a conflictului
Perspectivele pentru prețurile mărfurilor devin rapid sumbre dacă conflictul va escalada. Raportul indică trei scenarii de risc, pe baza episoadelor istorice care implică conflictele din regiune din anii ’70, cu sporirea severităţii şi a consecinţelor.
Efectele depind de gradul de întrerupere a aprovizionării cu petrol. Într-un scenariu de „mică perturbare”, aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 500.000 până la 2 milioane de barili pe zi – aproximativ echivalent cu reducerea observată în timpul războiului civil din Libia din 2011.
În acest scenariu, prețul petrolului ar crește inițial între 3% și 13%, adică între 93 și 102 dolari pe baril în trimestrul IV din 2023.
Într-un scenariu de „perturbare medie” – aproximativ echivalent cu războiul din Irak din 2003 – aprovizionarea globală cu petrol se va reduce cu 3 până la 5 milioane de barili pe zi.
Acest lucru ar conduce iniţial la creșterea prețurilor petrolului cu 21%-35%, adică vor fi între 109 și 121 dolari pe baril.
„Scenariul unei perturbări masive” – comparabil cu embargoul petrolier arab din 1973 – oferta globală de petrol s-ar micșora cu 6-8 milioane de barili pe zi. Acest lucru ar duce la creșterea prețurilor cu 56-75%, petrolul ar putea ajunge să coste între 140 și 157 dolari pe baril.
„Cel mai recent conflict din Orientul Mijlociu vine în urma celui mai mare șoc asupra piețelor de mărfuri din anii 1970 – războiul Rusiei cu Ucraina. Aceasta a avut efecte perturbatoare asupra economiei globale, care persistă până în prezent. Factorii politici vor trebui să fie vigilenți. Dacă conflictul va escalada, economia globală se va confrunta cu un șoc energetic dublu – pentru prima dată în ultimele decenii – nu doar din cauza războiului din Ucraina, ci și din Orientul Mijlociu”, a declarat Indermit Gill, economistul șef al Băncii Mondiale.
Ayhan Kose, adjunctul economistului şef al Băncii Mondiale, consideră că preţurile mai mari la petrol, dacă se menţin, vor duce inevitabil la preţuri mai ridicate ale alimentelor.
„Dacă se materializează şocul sever al preţului petrolului, vor fi afectate semnificativ preţurile alimentelor, care deja sunt la un nivel ridicat în multe ţări în curs de dezvoltare şi va intensifica insecuritatea alimentară, nu numai în regiune, ci și în întreaga lume”, a afirmat Ayhan Kose.
Dependenţa de petrol s-a redus semnificativ, dar rămâne mare
Faptul că conflictul a avut până acum doar impacturi modeste asupra prețurilor mărfurilor poate reflecta capacitatea îmbunătățită a economiei globale de a absorbi șocurile prețului petrolului. De la criza energetică din anii 1970, se arată în raport, țările din întreaga lume și-au întărit apărarea împotriva unor astfel de șocuri.
Ţările și-au redus dependența de petrol – cantitatea de petrol necesară pentru a genera 1 dolar din PIB a scăzut cu mai mult de jumătate din 1970.
Ele au o bază mai diversificată de exportatori de petrol și resurse energetice extinse, inclusiv surse regenerabile, susţien BM.
Unele țări au stabilit rezerve strategice de petrol, au stabilit aranjamente pentru coordonarea aprovizionării și au dezvoltat piețe futures, pentru a atenua impactul penuriei de petrol asupra prețurilor. Aceste îmbunătățiri sugerează că o escaladare a conflictului ar putea avea efecte mai moderate decât ar fi fost cazul în trecut.
Cu toate acestea, factorii de decizie politică trebuie să rămână atenți, se arată în raport. Unele mărfuri, în special aurul, emit un avertisment cu privire la perspective.
Prețurile aurului au crescut cu aproximativ 8% de la începutul conflictului, ele având o relație unică cu preocupările geopolitice: cresc în perioadele de conflict și incertitudine, semnalând adesea o erodare a încrederii investitorilor.
Riscul unei insecurități alimentare
Dacă conflictul se intensifică, factorii de decizie din țările în curs de dezvoltare vor trebui să ia măsuri pentru a gestiona o potențială creștere a inflației totale.
Având în vedere riscul unei insecurități alimentare mai mari, guvernele ar trebui să evite restricțiile comerciale, cum ar fi interdicțiile de export pentru alimente și îngrășăminte.
Astfel de măsuri intensifică adesea volatilitatea prețurilor și sporesc insecuritatea alimentară. De asemenea, ar trebui să se abțină de la introducerea controalelor și subvențiilor prețurilor, ca răspuns la creșterea prețurilor la alimente și petrol.
Specialiştii de la Banca Mondială susţin că o opțiune mai bună este îmbunătățirea rețelelor de siguranță socială, diversificarea surselor de alimente și creșterea eficienței în producția și comerțul cu alimente.
Pe termen lung, toate țările își pot consolida securitatea energetică prin accelerarea tranziției către sursele regenerabile de energie, ceea ce va atenua efectele șocurilor prețului petrolului.
Menţionăm că Orientul Mijociu este responsabil pentru o treime din livrările mondiale de petrol şi există îngrijorări că o escaladare a războiului ar putea duce la atacuri asupra tancurilor petroliere, ameninţări la adresa strâmtorilor maritime şi o reducere a exporturilor de petrol ale Iranului.
Prima gospodărie agricolă din Moldova care produce coarne a obținut certificatele GlobalG.A.P. și GRASP, care confirmă respectarea bunelor practici agricole și responsabilitatea socială a companiei în raport cu angajații săi.
Familia Stratan din satul Crețoaia, raionul Anenii Noi, produce coarne pe o suprafață de aproape 5 hectare pe care le exportă, dar și comercializează pe piața locală.
Andrei Cumpanici, manager siguranța și calitatea alimentelor și sustenabilitate în cadrul proiectului USAID Competitivitate și Reziliență în Moldova a confirmat că:
„Gospodăria familiei Stratan a beneficiat de sprijin din partea proiectului USAID pentru implementarea standardului GlobalG.A.P. și GRASP. Cu siguranță, sunt primii producători de coarne din Moldova cu certificare europeană și nu este exclus să fie și prima companie din Europa certificată GlobalG.A.P. pentru producerea cornului”.
Livada de corn a fost plantată în anul 2000 pe o suprafață de 4,75 ha, testând producerea a 23 de soiuri de corn. O mare parte a producției este destinată pieței interne, dar, de asemenea, este exportată și pe alte piețe.
„Am fost pionierii în Moldova cu livada de corn și suntem doar câțiva producători în Europa. Pe piața europeană, fructele sunt livrate în formă uscată, iar în Statele Unite ale Americii fructele sunt exportate congelate sau în amestec cu alte fructe. În 2022 am obținut o recoltă totală de 25 de tone, din care 70% au fost exportate. În anul curent, recolta este mult mai mică, deoarece plantația a fost afectată de secetele din 2022 și 2023”, spune Iurie Stratan.
Iurie Stratan afirmă că:
„Am decis să obținem certificarea GlobalG.A.P. deoarece ne deschide noi oportunități, atestând calitatea și inofensivitatea produsului nostru. Mai mult, vom putea accesa piețe cu prețuri mai bune și oportunități mai numeroase, deoarece oamenii sunt din ce în ce mai interesați să consume produse ecologice și sigure”.
Notă: În Republica Moldova sunt aproximativ 20 de hectare de livezi de corn. Republica Moldova se numără printre liderii regionali în implementarea standardelor GlobalG.A.P. și GRASP. Numărul producătorilor agricoli certificați este de circa 100, inclusiv din regiunea Transnistreană și UTA Găgăuzia.
Până în prezent au fost obținute GlobalG.A.P. și GRASP pentru producerea merelor, prunelor, strugurilor, cireșelor, caiselor, iar în anul curent, în premieră, a fost certificată producerea căpșunului și cornului și este în proces de certificarea producerea de coacăze negre.
Zeci de crescători de ovine și caprine şi-au dat întâlnire la Cimișlia, în perioada 28-29 octombrie curent, pentru a promova ramura și cultura de creștere a acestor specii de animale.
La cea de-a VII-a ediție la Festivalului „Mioriță Laie Bucălaie”, participanții și-au expus animalele de rasă, produsele procesate obținute din materia primă, au realizat schimburi de idei și practici, precum și au stabilit relații de colaborare atât cu agenți economici din țară, cât și de peste hotare.
Secretarul de Stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Iurie Scripnic, prezent la eveniment, a accentuat importanța Festivalului pentru sectorul zootehnic și a reconfirmat sprijinul statului pentru dezvoltarea în continuare a unor afaceri prospere în creșterea ovinelor și caprinelor.
Oficialul a oferit premii bănești fermierilor care reușesc să facă performanță în această ramură. Premianții au fost selectați de o Comisia formată din specialiști de la MAIA și de la Institutul Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară.
La festival au fost prezenți oaspeți din România, Georgia, Armenia, Austria, Turcia, Uzbekistan, Kyrghystan, cu obiceiuri și bucătării tradiționale.
Succesul noului coridor de export al Ucrainei de la Marea Neagră a dus la o majorare semnificativă a numărului de vagoane încărcate cu cereale care se îndreaptă spre porturile din regiunea Odesa, a anunţat luni Valeri Tkachov, adjunctul directorului departamentului comercial de la Căile Ferate Ucrainene, într-o postare pe Facebook, transmite Reuters, notează agrobiznes.ro.
Săptămâna trecută, numărul de vagoane încărcate cu cereale care se îndreaptă spre porturile din regiunea Odesa a crescut cu peste 50%, la 4.032, de la 2.676, a declarat Tkachov.
După ce Rusia s-a retras în iulie din înţelegerea care permitea exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor maritim sigur, Ucraina a organizat un „coridor umanitar” pentru a ocoli blocada rusească de facto asupra porturilor sale din Marea Neagră.
Guvernul de la Kiev a notificat atunci Organizaţia Maritimă Internaţională asupra stabilirii unei rute temporare de transport maritim, care trece şi prin apele teritoriale ale României.
Ulterior, un oficial din Ministerul Agriculturii din Ucraina a declarat că ruta va fi folosită şi pentru livrările de cereale spre ţări din Africa şi Asia.
Peste 700.000 tone metrice de cereale au părăsit porturile ucrainene prin noua rută, din august. Înainte de invazia rusească, Ucraina exporta lunar până la şase milioane tone de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră.
Un oficial din Ministerul Agriculturii din Ucraina a declarat săptămâna trecută că livrările de cereale prin noul coridor ar putea depăşi în octombrie un milion de tone metrice.
Totuşi, datele publicate luni de Ministerul Agriculturii de la Kiev arată că exporturile totale de cereale au scăzut cu aproximativ 50% în octombrie, din cauza problemelor logistice.
Oficialii ucraineni au anunţat că din august peste 50 de nave au intrat în coridor.
Guvernul de la Kiev se aşteaptă ca recolta de cereale şi seminţe oleaginoase să se situeze la 79 milioane tone în 2023, iar excedentul exportabil în 2023/2024 să fie de aproximativ 50 milioane tone.
Piața europeană încă suferă din cauza creșterii stocurilor pentru grâu anunțate de Comisia Europeană joi, rezultatul unei scăderi a exporturilor în condițiile unei concurențe puternice din partea surselor din Marea Neagră.
În plus, prețul grâului a fost revizuit în jos vineri pe Euronext, motivul principal fiind reluarea activității coridorului temporar de export.
Potrivit Agritel, în portul Odesa din Ucraina activitatea a fost reluată vineri, oferind asigurări comercianților, dar exercitând o presiune sporită asupra prețurilor grâului.
Prețul rapiței a reușit să-și revină, în ciuda unei revizuiri în sus a producției UE27 de către Comisia Europeană la 19,8 milioane de tone, comparativ cu 19,6 milioane de tone anterior. Prețurile cresc ca răspuns la creșterea accentuată a prețurilor șrotului de soia în Chicago.
Europa are probleme la export
Comisia Europeană și-a redus obiectivul de export pentru grâu de la aproape 33 mil. t la 31 mil. t. Motivul este că buna competitivitate a produselor de origine rusă duce la faptul că exporturile țărilor europene rămân sub nivelul așteptat, notează analistul Agrarheute Olaf Zinke.
Până la 22 octombrie, cantitatea exportată a fost de aproape 9,6 milioane de tone, cu 23% mai puțin decât la aceeași dată anul trecut (12,4 milioane de tone).
Pe de altă parte, cantitatea importată este de 3,8 milioane de tone, cu aproximativ 69% mai mare decât anul trecut (2,3 milioane de tone).
Din aceasta, 1,7 milioane de tone, sau 63%, provin din Ucraina – alte 11,5% din Canada, iar restul din Moldova, Rusia și Serbia. Principalii beneficiari sunt, cu o mare diferență, Spania și Italia.
Rusia cu o recoltă foarte mare – reduce cota de export
Fermierii ruși ar putea recolta aproximativ 140 de milioane de tone de cereale în 2023, a declarat vicepremierul Victoria Abramchenko pentru TASS.
„Până acum, au fost recoltate aproximativ 137 de milioane de tone de cereale și aproximativ 90 de milioane de tone de grâu. Aceasta va fi a doua cea mai mare recoltă, de aproximativ 140 de milioane de tone, după 158 de milioane de tone anul trecutю În ceea ce privește exportul – ar trebui să fie de aproximativ 60 de milioane de tone. Per total, vom fi cu încredere cel mai mare exportator de grâu din lume”, a spus Abramchenko.
Tariful vamal al Rusiei pentru exporturile de grâu fost redus de la 5.734,7 ruble (59,91 dolari SUA) pe tonă la 5.297,7 ruble (55,36 dolari SUA) pe tonă în perioada 25-31 octombrie 2023.
Franța prezintă rezultatele privind campania de semănat
În cel mai recent raport Céréobs, FranceAgriMer a raportat că semănatul grâului moale în Franța a avansat cu 54% la 23 octombrie, comparativ cu 53% – media pe cinci ani și 61% în aceeași perioadă a anului trecut.
În ceea ce privește orzul, 69% fusese semănat, exact conform mediei pe cinci ani, comparativ cu 78% până la această dată anul trecut.
Până la 23 octombrie 2023, 85% din culturile de porumb fuseseră recoltate, comparativ cu 74% pentru media pe cinci ani și 96% pentru anul trecut.
Pe frontul macroeconomic, operatorii vor urmări îndeaproape întâlnirea de mijloc de săptămână a Fed și publicarea PMI-ului manufacturier al Chinei, în timp ce pe frontul geopolitic atenția va continua să se concentreze asupra evoluțiilor din Orientul Mijlociu.
Până la ziua de astăzi, 30 octombrie 2023, AIPA a recepționat 581 de cereri pentru subvențiile post-investiție și 8 cereri în sumă de 13,6 milioane pentru plăți în avans.
Aceste date au fost prezentate în cadrul briefing-ului de presă susținut de vicepremierul Vladimir Bolea și directorul adjunct al AIPA Diana Coșalîc.
Agricultorilor li se reamintește că, apelul I de depunere a cererilor de subvenționare pentru forma de subvenționare în avans și post investiție se desfășoară până la 16 noiembrie 2023.
Astfel, producătorii micro și mici, persoanele juridice sau fizice (altele decât fermierul), care desfășoară activități în mediul rural sau activități agricole, unitățile administrativ-teritoriale, organizațiile din domeniul cercetării și inovării, precum și instituțiile de învățământ cu profil agroindustrial pot apele pentru următoarele măsuri de subvenționare:
Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale;
Dezvoltarea infrastructurii exploatației agricole;
Diversificarea activităților economice rurale;
Stimularea producerii pe teren protejat;
Înființarea plantațiilor de arbuști fructiferi, aromatice, medicinale și condimentare;
Modernizarea exploatațiilor zootehnice;
Transferul de cunoștințe, inovare și formare.
În cadrul acestei forme de subvenționare plafonul anual pentru un solicitant nu va depăși valoarea de 4,0 milioane lei, iar tinerii fermieri, femeile-fermiere și migranții reveniți sau fermieri-gospodării țărănești vor beneficia de subvenții majorate cu 10-15%
De asemenea, în perioada 18 septembrie – 16 noiembrie 2023 se desfășoară apelul I de depunere cererilor de subvenționare pentru forma de subvenționare plați post investiție pentru următoarele masuri de subvenționare:
Investiții în producere pe teren protejat;
Investiții în sisteme și echipamente pentru irigare;
Investiții în bazine de acumulare a apei pentru irigare;
Investiții în exploatații din sectorul vegetal;
Investiții în exploatații din sectorul viticol;
Investiții în exploatații zootehnice;
Investiții în infrastructura de producere, prelucrare sau comercializare în sectorul vitivinicol;
Investiții în infrastructura de producere, prelucrare sau comercializare în sectorul vegetal;
Investiții în infrastructura de producere, prelucrare sau comercializare a produselor de origine animală;
Investiții în tehnologii de lucrare a solului;
Dezvoltarea infrastructurii aferente exploatației;
Stimularea dezvoltării turismului în mediul rural.
Eligibili pentru acest tip de plăți sunt fermierii și Asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigare.
Plafonul anual per beneficiar nu va depăși valoarea de 7 milioane lei.
Totodată, 10 milioane lei se oferă pentru fermierii din sectorul zootehnic, 12,5 milioane lei pentru fermierii din sectorul zootehnic producători de lapte și 15 milioane lei pentru grupurile de producători agricoli, cooperativele de întreprinzător sau asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigare.
De asemenea, de subvenții majorate vor beneficia tinerii fermieri, migranții reveniți și femeile fermiere cu 10% din valoarea subvenției autorizate și 20% din valoarea subvenției autorizate se oferă pentru utilaje sau echipamente fabricate în Republica Moldova.
Cererile de solicitare a sprijinului financiar se pot depune la cele 10 direcții teritoriale ale AIPA. În scopul simplificării procedurii de accesare a subvențiilor pentru investițiile cu o valoare de până la 100 mii lei, MAIA a aprobat modelul simplificat al Proiectului investițional care este obligatoriu pentru toate proiectele, începând cu anul 2023.
Totodată, fermierii care nu reușesc să obțină toate documentele necesare care confirmă dezvoltarea proiectului investițional, AIPA sugerează fermierilor să depună, totuși, documentele la Agenție pentru a solicita un termen adițional, până la obținerea actului confirmativ, astfel ca proiectul investițional să fie realizat.
Vicepremierul Vladimir Bolea a informat agricultorii despre prevederile Codului administrativ al Republicii Moldova care permit acest lucru. Toate cele 10 subdiviziuni teritoriale AIPA sunt informate despre aceste măsuri.
Oficialul a venit cu îndemnul de a nu pierde șansa de a obține subvenția pe care o merită pe deplin.
Începând cu 01 noiembrie 2023, se interzice ieșirea prin postul vamal Giurgiulești 1 (PVFI, rutier, 3020) a mijloacelor de transport fără marfă implicate în transportul internațional, inclusiv remorci, semiremorci, cisterne, containere, cu excepția mijloacelor de transport de tip termos/refrigeratoare fără marfă.
Acțiunile sunt condiționate de necesitatea stabilirii unor măsuri de gestionare a fluxului de mijloace de transport, inclusiv stabilirea unor itinerare de tranzit, ținând cont de infrastructura posturilor vamale, drumurilor de acces structurate pe două benzi de circulație, inclusiv lucrările de reconstrucție și extindere a postului vamal Sculeni din Republica Moldova și biroului vamal Sculeni din România, având în vedere blocajele operaționale formate și necesitatea întreprinderii măsurilor urgente în vederea decongestionării posturilor vamale de frontieră.
Pentru transportul mărfurilor de la pozițiile tarifare: 1001 – grâu, 1005 – porumb, 1206 – semințe de floarea soarelui, cu excepția celor ambalate pentru vânzarea cu amănuntul, aflate în regim de tranzit internațional, se stabilește în perioada de 01 – 30 noiembrie 2023, următoarele itinerare de tranzit prin teritoriul Republicii Moldova: de la postul vamal Criva 1 ( PVFI, rutier, cod 1030) spre postul vamal Costești (PVFI, rutier, cod 1010); de la posturile vamale Tudora (PVFI, rutier, 2050) și postul vamal Giurgiulești 2 (PVFI, rutier, 3030) spre Postul vamal Giurgiulești 1 (PVFI, rutier, cod 3020).
În cazul supraîncărcării posturilor vamale deschise traficului internațional pe segmentul moldo-român, șeful postului vamal respectiv sau în absența acestuia, responsabilul de tură, va informa posturile vamale de frontieră prin intermediul mesageriei din Sistemul Informațional al Serviciului Vamal ”ASYCUDA WORLD” despre suspendarea temporară a deschiderii operațiunilor de tranzit internațional (procedura T1, procedura TIR) către postul respectiv.
După comunicarea suspendării temporare a deschiderii operațiunilor de tranzit în posturile vamale de frontieră, vor informa brokerii vamali/transportatorii despre necesitatea selectării unui alt itinerariu decât posturile vamale suprasolicitate, iar în cazul înregistrării declarațiilor vamale de tranzit sau deschiderii carnetului TIR vor selecta un alt post vamal de destinație.
Astfel, în cazul prezentării mijloacelor de transport la alt post vamal de destinație decât postul vamal indicat în declarația vamală de tranzit T1/Carnet TIR, cu excepția unor incidente în cadrul procedurii de tranzit, cererea de modificare a postului vamal de destinație (redirecționare) spre alt post vamal nu va fi acceptată, titularul regimului fiind informat despre obligativitatea prezentării mărfurilor la postul vamal de destinație indicat în declarația vamală/carnet TIR.
În același timp, funcționarii din cadrul postului vamal vor depune o sesizare privind examinarea cazului privind posibila încălcare a regulilor vamale sau după caz, și vor întocmi procesul verbal cu privire la contravenție în modul stabilit.
Totodată, în cazul neconformării de către transportator a obligațiunii de prezentare a mijloacelor de transport către postul vamal de destinație, funcționarul vamal va sesiza suportul secției echipe mobile în vederea însoțirii mijloacelor de transport la postul vamal de destinație indicat în declarația de tranzit/Carnet TIR.
Menționăm, că acțiunile expuse supra sunt stabilite în scopul repartizării conforme a volumului de camioane și reducerii rândurilor în cele mai solicitate posturi actualmente, pornind de la dialogul cu partea română și de la analiza circumstanțelor per moment.
