Cum tratăm negii de pe uger la vaci (Papilomatoza glandei mamare)

Anastasia Oleinik
-
0
Cum tratăm negii de pe uger la vaci (Papilomatoza glandei mamare)

Papiloamele, numite și negi, pot fi întâlnite la toate speciile de animale de fermă. Cel mai frecvent însă acestea sunt observate la vaci cu vârsta de până la 2 ani.

Negii apar din cauza unei boli virotice, numite papilomatoză. Ei prezintă niște formațiuni de o consistență tare, de diferite dimensiuni, situate pe piele, local sau generalizat.

Riscul infectării este destul de mare. Boala poate fi transmisă ușor de la animalul bolnav la cel sănătos, dar și la om. 

Papilomatoza poate trece de la sine, fără niciun tratament. Dar poate fi și invers, când în ciuda tratamentului efectuat aceasta se răspândește și mai mult.

Chiar și atunci când papilomatoza apare în formă ușoară și nu prezintă o problemă majoră de sănătate, negii pot cauza disconfort în timpul mulsorii, cupele aparatului de muls devin greu sau imposibil de fixat, acest lucru afectând direct procesul de producție.

Pentru evitarea pierderilor economice, cel mai rațional este să fie anunțat medicul veterinar, care în urma examenului clinic va determina forma și stadiul bolii și va aplica un tratament adecvat.

În acest articol veți afla cum să identificați boala, ce reprezintă aceasta, dar și:

  • Cauza apariției papiloamelor mamare;
  • Ce pericol prezintă negii pe uger;
  • Simptomele și diagnosticul papilomatozei;
  • Tratamentul papiloamelor pe uger la vaci;
  • Remedii tradiționale împotriva negilor;
  • Profilaxia papilomatozei.

Cauza apariției papiloamelor mamare

Papilomatoza mamară este o boală infecțioasă, cauzată de un virus ADN din familia Papovaviridae, genul Papillomavirus.

Contaminarea animalului are loc cel mai frecvent prin contact direct cu purtătorul virusului, la întreținerea în același adăpost a vacilor bolnave cu cele sănătoase. Diferite leziuni ale pielii și ugerului vor facilita pătrunderea agentului patogen în organism.

De asemenea, infecția poate fi transmisă prin:

  • Mâinile personalului;
  • Inventarul pentru îngrijirea animalelor;
  • Insectele hematofage.  

Infectarea cu virusul papilomatozei poate avea loc și în timpul montei, când taurul prezintă afecțiunea pe organele genitale. Dar în cazul acesta și la femelă papiloamele vor fi localizate pe mucoasa genitală, nu pe uger.

Vacile cu vârsta de sub 2 ani sunt cel mai des afectate. Cele adulte dobândesc un grad de imunitate în urma infecțiilor survenite la vârsta tânără.

Un factor major în apariția bolii sunt condițiile precare de întreținere. Antisanitaria, umiditatea excesivă, nerespectarea normelor de igienă în timpul mulsului pot spori semnificativ riscul de contaminare.

La reducerea imunității și predispoziția la infecție contribuie și rația neechilibrată, calitatea joasă a nutrețurilor și lipsa de mișcare a animalelor.

Vedeți și bolile infecțioase de piele la vaci.

Ce pericol prezintă negii pe uger

În unele cazuri, neoformațiile trec de la sine. Deseori, papiloamele dispar în timpul gestației sau după fătare. 

Din acest motiv, mulți crescători nu întreprind careva măsuri în urma depistării negilor, mai ales dacă aceștia sunt de dimensiuni mici, iar vaca este tânără.

Specialiștii veterinari însă consideră că semnele papilomatozei nu pot fi ignorate, deoarece apariția bolii indică o imunitate scăzută.

Din momentul infectării până la apariția primelor semne trec de la 3 la 8 săptămâni. Iar în unele cazuri infecția naturală poate evolua o perioadă de până la 4 luni.

Primele formațiuni, de regulă, nu provoacă careva disconfort. Cu timpul însă acestea se măresc în volum. Împiedică mulsul normal, în special cel mecanic. 

La lezionarea negilor pot apărea hemoragii, ulcere, pătrunderea bacteriilor, care duc la infecții asociate.

În unele cazuri, papiloamele se formează și în interiorul mameloanelor și a cisternei mamare. Ugerul își schimbă culoarea, apare sensibilitatea dureroasă, pot apărea coaguli de sânge în lapte. 

Producția scade brusc, iar în lipsa tratamentului are loc blocarea canalelor galactofore și retenția laptelui, care ulterior duc la edem, mastită și atrofia mamelonului sau a întregii glande.

Chiar și cel mai mic papilom poate evolua într-o tumoare malignă, care poate deveni fatală pentru animal. Din acest motiv nu se recomandă măsuri de înlăturare a acestuia de sine stătător. 

Se contactează neapărat medicul veterinar, care va stabili diagnosticul în urma investigațiilor de laborator și va indica terapia adecvată.

Citiți despre bolile parazitare de piele la vaci.

Simptomele și diagnosticul papilomatozei

Semnul principal al infecției este prezența unor formațiuni tumorale pediculate sau sesile, localizate predominant pe mameloane.

Formațiunile pediculate pot fi izolate sau unite la bază în formă de tufe. Cele sesile se manifestă printr-o îngroșare a pielii, brăzdate de crăpături adânci și excrescențe cornoase în relief. Crăpăturile se pot acoperi cu un exsudat purulent, care se usucă și formează cruste groase.

Uneori papilomatoza tinde spre generalizare, fiind diagnosticată atât pe mameloane, cât și pe întreaga suprafață a corpului.

Negii pot să dispară fără un tratament special sau pot să se răspândească și mai mult.

Diagnosticul se stabilește în urma examenului formațiunilor tumorale și a evoluției acestora.

Prognosticul este în general favorabil, vindecările spontane fiind frecvente. Se ține cont însă de capacitatea formațiunilor de a maligniza.

Citiți și despre pododermatita bovinelor sau cum tratăm șchiopătatul la vaci.

Tratamentul papiloamelor pe uger la vaci

Tratamentul poate fi medicamentos, chirurgical sau biologic (vaccinoterapie). Acesta trebuie aplicat doar de către medicul veterinar în urma stabilirii diagnosticului.

Papiloamele se pot cauteriza cu acid azotic, nitrat de argint, acid tricloracetic 30% sau tinctură de acid salicilic 20%, până la obținerea gangrenei uscate.

Papiloamele solitare, ce au o bază de implantare largă, se prelucrează în prealabil cu soluție de novocaină 1%, 3-5 ml injectabil, la baza formațiunii.

Novocaina 1% poate fi administrată și intravenos, în doză de 30-150 ml, de 5-6 ori la interval de 3 zile.

Rășina extrasă din rizomul plantei Podophyllum peltatum poate fi folosită cu succes în terapia papilomatozei, datorită efectului său antimicotic. Se utilizează în soluție 8-10% în propilenglicol și se aplică prin badijonarea papiloamelor cu un tampon de vată.

După 4-5 zile se observă o reacție inflamatorie, dar se continuă aplicarea, de până la 5 ori, cu interval de 10-12 zile, în funcție de gradul de uscare a papiloamelor, care de regulă cad la 1-2 luni de zile, fără a lăsa cicatrici aparente.

De asemenea, se folosește cu succes și tinctura de Thuja orientalis, obținută în urma măcerării frunzelor în alcool de 90%.

Foarte eficientă este crioterapia cu azot lichid. Aceasta dă rezultate de până la 80% după primul tratament și 100% în caz de repetare la 15 zile. Crioterapia are și efect stimulator asupra sistemului imun.

O metodă mai veche constă în aplicarea unei ligaturi la baza papilomului. Poate fi utilizată în caz că formațiunile sunt rare și pediculate. Ligatura împiedică alimentarea cu sânge a formațiunii, aceasta se usucă și cade după un timp.

În cazuri mai grave papiloamele se înlătură chirurgical de către medicul veterinar sau se aplică vaccinoterapia cu vaccin inactivat sau viu, preparat din câteva papiloame triturate cu ser fiziologic.

Remedii tradiționale împotriva negilor

Crescătorii vin cu un șir de recomandări naturiste în tratarea papiloamelor, însă eficiența acestora nu este garantată:

  • Prelucrarea ugerului cu decoct din coajă de cartofi, de trei ori pe zi;
  • Aplicarea pe papiloame a masei din ceapă rasă fin, o dată pe zi sau prelucrarea cu sucul acesteia, de 2-3 ori pe zi;
  • Aplicarea amoniacului pe suprafața negilor, fără atingerea pielii adiacente;
  • Prelucrarea suprafeței afectate cu amestec din usturoi ras și untură de porc în raport 1:1, o dată pe zi;
  • Prelucrarea negilor cu amestec din rădăcină de hrean mărunțită, cu adaos de sare în raport 1:1, până la vindecarea completă;
  • Spălarea ugerului cu decoct din Pulmonaria officinalis: o lingură de plantă uscată la 2 pahare de apă fiartă, 4-6 prelucrări pe zi.

Profilaxia papilomatozei

Metodele de profilaxie sunt de ordin general:

  • Evitarea contactului dintre animalele tinere sănătoase și cele bolnave;
  • Evitarea traumatismelor;
  • Respectarea condițiilor de zooigienă;
  • Efectuarea dezinfecțiilor regulate;
  • Izolarea animalelor bolnave și prelucrarea încăperii unde acestea au fost întreținute.

Bibliografie selectivă:

  • N.Starciuc, C.Vasiu, Boli infecțioase ale animalelor agricole. Viroze și boli prionice.
  • M.Popovici, A.Budanțev, Obstetrică veterinară, ginecologie și biotehnologii în reproducția animalelor.

Controlul buruienilor în sistemul No-Till

Luminita Crivoi
-
0
Controlul buruienilor în sistemul No-Till

Obișnuiți cu arătura drept o măsură clasică de combatere a buruienilor în sistemul convențional de lucrare a solului, pentru mulți fermieri sistemele conservative înseamnă mai multă grijă necesară în acest sens, iar multora le este frică de reducerea drastică a recoltelor din cauza buruienilor.

Într-adevăr, cu lucrarea solului este mai ușor de controlat buruienile, iar fără lucrarea solului acest lucru este realizat având mult mai multe cunoștințe și utilizându-le corect. În general, în multe țări, controlul buruienilor este un factor limitativ în implementarea sistemului No-Till.

În sol se află o anumită cantitate de semințe de buruieni, iar sistemul conservativ urmărește reducerea treptată a acesteia, până când buruienile nu mai devin o amenințare pentru recolta bună a plantei de cultură.

În sistemul No-Till se utilizează un complex de măsuri care au drept scop an de an să reducă condițiile bune pentru dezvoltarea buruienilor și rezerva de semințe din sol. Astfel, strategia se bazează pe:

  • utilizarea măsurilor preventive: semințe curate de buruieni la semănat; distrugerea focarelor de pe suprafețe necultivate;
  • cunoașterea exactă a speciilor de buruieni din lotul Dvs de teren;
  • controlul manual al unor buruieni (valabil pentru suprafețe mici și până în momentul în care buruienile au atins înălțimea de 10 cm);
  • întreruperea formării semințelor;
  • modificarea densitării și modelului de semănat – acest lucru modifică structura frunzișului la culturi, care la rândul său, influențează capacitatea de sufocare a buruienilor.
  • utilizarea culturilor de acoperire pentru a ocupa suprafața solului – adică pentru a ocupa locul în care se dezvoltă de obicei buruienile;
  • împrăștierea uniformă a resturilor de cultură care, la fel, vor înăbuși buruienile și vor contribui la creșterea activității biologice;
  • respectarea asolamentului, includerea în asolament a speciilor ce pot reduce buruienile problemă din câmp;
  • utilizarea erbicidelor.

Important! Utilizând aceste practici combinate, fermierii în perioada de tranziție către sistemele conservative au reușit să reducă semnificativ buruienile în circa trei ani de implementare. Respectiv, combaterea buruienilor necesită strategii pe termen lung.

Cunoașterea speciilor de buruieni

Înainte de a aplica orice măsură de control, este importantă cunoașterea speciilor de buruieni cu care urmează să ne confruntăm. În funcție de particularitățile terenului, de cultura care este cultivată, de sol, tehnologie sau asolament pe un teren agricol se pot găsi diferite specii de buruieni.

În plus, schimbarea practicilor de lucrare a solului din convenţionale în conservative provoacă schimbarea componenţei speciilor de buruieni din câmp. Din acest motiv, pentru a alege strategia de combatere sau, spre exemplu, erbicidul ce urmează a fi aplicat un fermier trebuie să:

  • cunoască și identifice buruienile care prezintă pericol pentru culturile agricole din areal;
  • deosebească grupele de buruieni după durata perioadei de vegetaţie;
  • evalueze starea semănăturilor până la aplicarea măsurilor de combatere și după;
  • poată alege corect erbicidele și stabili norma de consum a soluţiei de lucru.

Datorită prezenţei reziduurilor vegetale, despre care am menționat mai sus, poate fi influenţată temperatura solului și regimul de umiditate care afectează germinarea seminţelor de buruieni și modelele de răsărire pe parcursul perioadei de vegetaţie a culturii.

Unele specii de buruieni germinează și cresc mai abundent în condiţiile agriculturii conservative. Cele mai răspândite specii de buruieni dicotiledonate cu drajoni ce pot deveni o problemă sunt: pălămida, volbura, curcubeţica, plechiușca și susaiul.

Cele mai periculoase pentru sistemul conservativ se consideră buruienile perene monocotiledonate, deoarece se răspândesc nu doar prin semințe, ci și rizomi. Dintre buruienile perene se consideră anevoioasă combaterea pirului, costreiului, pirului-gros, etc.

Cunoscând ce buruieni exact vă invadează câmpul, puteți alege corect tipul erbicidului ce trebuie aplicat.

Alegerea culturilor în asolament pentru a reduce îmburuienarea

Alegerea culturilor în asolament trebuie să fie făcută luând în calcul și problemele care pot apărea cu buruienile perene. În general, o diversitate cât mai mare de culturi în asolament înseamnă și evitarea mai multor probleme.

De exemplu, sunt disponibile erbicide selective împotriva pirului în semănăturile culturilor cu frunza lată. În plus, este posibil de combătut buruienile perene cu frunza lată în semănăturile culturilor graminee. Alegerea corectă a culturii va însemna că veţi reuși să combateţi buruienile.

Unele culturi cresc mai viguros decât altele. Ele acoperă solul rapid și au tendința de a sufoca buruienile. Includerea acestor culturi (de exemplu soia, fasolița) în rotație, împreună cu alte metode de control ale buruienilor va reduce populațiile de buruieni și permite controlul buruienilor anuale cu ușurință.

Alternarea culturilor graminee cu culturile dicotiledonate permite de a combate eficient samurasla culturilor. Iarba de sudan, rapița, secara, ierburile perene (începând cu anul doi) pot afecta dezvoltarea buruienilor.

V-ar putea plăcea și articolul Asolamentul în agricultura conservativă (No-till) – cui oferim prioritate.

Culturile de acoperire – utile în controlul buruienilor

În general, o buruiană reprezintă o plantă care crește într-un loc nedorit, astfel devine un concurent pentru apă, nutrienți, lumină și spațiu cu planta de cultură. Ocupând spațiul unde poate să se dezvolte o buruiană cu alte culturi, creăm condiții mai puțin favorabile pentru buruieni.

Covorul viguros al culturilor de acoperire poate stopa completamente creșterea buruienilor anuale provenite din seminţe. Culturile de acoperire pot să reducă creșterea și reproducerea buruienilor perene care apar sau regenerează din rădăcini, rizomi sau tuberculi și sunt mai greu de oprimat.

În plus, culturile de acoperire au efect parţial prin efectele fizice și chimice care apar atunci când reziduurile lor sunt lăsate pe suprafaţa solului ca un „mulci mort”.

Fermierii care practică de mulți ani agricultura conservativă menționează că utilizarea culturilor de acoperire cu cantități sporite de reziduuri se dovedește a fi o tehnică foarte bună de combatere a buruienilor în agricultura conservativă.

De asemenea, culturile de acoperire pot elibera substanțe alelopatice, care pot fi în detrimentul speciilor de buruieni concurente din apropiere, în special pentru buruieni cu semințe mici.

Resturile vegetale gestionate corect – reduc îmburuienarea

Același scop, de a ocupa cât mai mult din suprafața solului unde se pot dezvolta buruienile, îl urmărește acoperirea solului cu reziduuri de plante. Odată cu creșterea cantităţii de reziduuri vegetale de la suprafaţa solului, capacitatea de germinaţie a buruienilor scade și încetinește în timp.

Răsărind mai târziu, buruienile produc mai puţine seminţe, iar plantele cultivate sunt avantajate în concurenţa cu buruienile. Un aspect important este distribuirea uniformă a resturilor vegetale.

V-ar putea fi util și articolul Sistemul No-Till: cum utilizăm corect resturile de plante.

Evident, reziduurile de plante nu pot oprima pe deplin creșterea buruienilor, motiv din care și este recomandată combinarea metodelor menționate anterior.

Capacitatea de oprimare depinde în special de speciile de buruieni prezente, cultura cultivată, condiţiile climaterice. Integrarea metodelor de combatere împreună cu aplicarea erbicidelor permite obţinerea unor rezultate bune.

Articolul a fost realizat în baza recomandărilor:

Primul grup de producători din Moldova care obține certificarea ecologică: Suntem pioneri și în UE

Luminita Crivoi
-
0
Primul grup de producători din Moldova care obține certificarea ecologică: Suntem pioneri și în UE

Acum trei ani, am scris despre o premieră pentru Republica Moldova, unde asocierea și colaborarea producătorilor încă e destul de anevoioasă, despre inițiativa unui grup de producători din țară ce doresc să obțină certificarea ecologică împreună.

Atunci, aceștia menționau că nici măcar distanța destul de mare, varietatea de produse pe care le cultivă sau poate ideile pe care le au, nu-i împiedică să colaboreze. Și uite că, au avut dreptate.

Pe data de 28 octombrie 2023, în cadrul pieței EcoLocal Farmers Market Moldova, 8 producători din țară, membri ai grupului EcoLocal CERT, au obținut mult așteptatele certificate, cu suportul Elveției și a organizației Helvetas în Moldova, prin intermediul Proiectului OPTIM.

„Asemenea grupuri nu există în Moldova, și suntem pionieri și în Uniunea Europeană, pentru că legislația cu privire la grupurile de certificare ecologică, a intrat în vigoare abia în 2022. Dar noi am anticipat-o, și acum ne putem lăuda cu prima experiență de acest fel”, menționează reprezentanții Asociației Consumatorilor și Producătorilor Eco și Artizanali.

Istoria fiecărui membru EcoLocal CERT este una deosebită, în mare parte fiind afaceri mici de familie, pornite de la dorința de a produce ceva sănătos pentru ai noștri, acasă, împreună.

De la fructe și legume de sezon, varietăți uitate și până la unele dintre cele mai deosebite specii, cât și fasole, usturoi sau struguri și vinuri, EcoLocal CERT aduce pe masa consumatorilor tot ceea de ce avem nevoie pentru o nutriție sănătoasă.

Istoriile acestora, dar și motivele ce i-au determinat pe tinerii entuziasmați, cât și pe cei care de ani buni își dedicaseră viața agriculturii să obțină certificarea ecologică, vedeți în continuare:

Familia Gori: Visul nostru este ca la noi în sat să avem o stradă a producătorilor eco.

Vasile Niculița – fermierul ce a creat micul Ecoparadis al legumelor și verdețurilor la Hâncești.

Roman Mardari – tânărul decis să producă legume eco.

Vasile Roman: Produc legume pentru a rămâne acasă.

Vinul și strugurii de la „Badea Colea” curând vor fi certificați eco: Acum, suntem mult mai motivați.

Petru Ababei – fost regizor care produce legume eco.

Vera Druță: „Moldova merită produse sănătoase. Certificăm ecologic fructele și legumele”.

Cojocaru Nicolae – producător de „Ulei viu”. Își propun în perspectivă medie să proceseze materie primă certificată ECO, în perspectivă maximă să certifice însăși procesarea\producerea de uleiuri ECO.

Sergiu Țurcanu – îndrăgostit de mirodenii, cultivă peste 100 de varietăți de ardei iute și a fost managerului grupului pe parcursul certificării.

Ștefan Iamandi a fost numit director al Oficiului Național al Viei și Vinului

Elena Balamatiuc
-
0
Ștefan Iamandi a fost numit director al Oficiului Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) are un nou director. Ieri, conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare l-a prezentat pe noul director, Ștefan Iamandi, angajaților instituției.

Vladimir Bolea a menționat că:

„Vă revine o misiune importantă – de a spori vizibilitatea țării noastre ca producător de vinuri de înaltă calitate. La fel de important este să ajutați viticultorii și vinificatorii să se dezvolte, creându-le un mediu incluziv și respectând principiul echității”.

Până în prezent, Ștefan Iamandi a fost specialist în cadrul instituției, responsabil de Sistemul informaţional automatizat „Registrul vitivinicol”.

Anterior a deținut funcția de specialist principal în cadrul Direcției elaborarea politicilor în sectorul vitivinicol, la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Pe parcursul activității, Ștefan Iamandi a fost responsabil de organizarea și coordonarea proiectelor de asistență tehnică și de investiții în sectorul vitivinicol, de colectarea, verificarea și procesarea declarațiilor vitivinicole, de elaborarea și prezentarea rapoartelor, studiilor și analizelor ale sectorului ș.a.

Totodată, conducerea MAIA a exprimat aprecierea și i-a mulțumit fostului director interimar Elizaveta Breahnă, pentru activitatea desfășurată, apreciind dedicația, rezultatele și contribuția enormă în promovarea sectorului vitivinicol.

Notă: Oficiul Național al Viei și Vinului este o instituție publică, creată în rezultatul implementării reformei legislative în sectorul vitivinicol. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei, o legendă vie”.

Guvernul a aprobat Programul de susținere a antreprenoriatului feminin

Elena Balamatiuc
-
0
Guvernul a aprobat Programul de susținere a antreprenoriatului feminin

Femeile care dezvoltă afaceri vor beneficia de un suport financiar din partea statului de până la 600 de mii de lei. Prevederile sunt incluse în noul Program de susținere a antreprenoriatului feminin, aprobat, astăzi, de Cabinetul de miniștri.

Programul prevede acordarea unui sprijin financiar nerambursabil de până la 200 de mii de lei antreprenoarelor care vor deschide afaceri noi și 600 de mii de lei – pentru afacerile în dezvoltare.

De asemenea, Programul include „pachetul e-comerț”, care prevede măsuri de sprijin pentru dezvoltarea comerțului electronic în valoare de 30 de mii de lei – pentru afacerile debutante și 50 de mii de lei – pentru întreprinderile în dezvoltare.

Totodată, beneficiarele Programului vor avea acces la un set de măsuri care prevăd îmbunătățirea abilităților manageriale ale antreprenoarelor prin facilitarea accesului la informație, instruire, consultanță și mentorat.

Programul include și acțiuni privind promovarea imaginii femeii antreprenoare în societate și consolidarea comunităților de femei-antreprenoare din țara noastră. 

„Independența și abilitarea economică a femeilor este esențială pentru realizarea drepturilor lor și asigurarea egalității de gen. Femeile trebuie să participe în mod egal pe piața muncii și în activități de antreprenoriat”, a menționat viceprim-ministrul Dumitru Alaiba.

Pentru implementarea obiectivelor Programului, a fost estimat un buget de 30 de milioane de lei, pentru o perioadă de implementare de 36 de luni, cu posibilitatea de a fi prelungit în baza mijloacelor financiare suplimentare disponibile.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, mai multe femei (90,3%) decât bărbați (82,3%) conduc întreprinderi micro și sunt prezente, în special, în domenii precum comerțul cu amănuntul, servicii și HoReCa. Totodată, femeile reușesc să dezvolte mai rapid afacerile. 

Iurie Rija: Proiectul de Lege privind efectuarea decontărilor în numerar va agrava mult activitatea antreprenorilor

Luminita Crivoi
-
0
Iurie Rija: Proiectul de Lege privind efectuarea decontărilor în numerar va agrava mult activitatea antreprenorilor

Unul dintre cele mai discutate proiecte de lege în cercurile de contabili și antreprenori este Proiectul de Lege privind efectuarea decontărilor în numerar – (nr. 695/MF).

Expertul Iurie Rija menționează că, conform proiectului de lege, modificările majore care impactează agenții economici și persoanele din domeniul agriculturii sunt:

  • limita pentru companii de a efectua plăți în numerar în suma până la 100 mii lei cumulativ lunar;
  • și limita de a face plăți în numerar către o persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător (achizitor), în sumă de până la 100 mii lei anual.

Până acum, plafonul era de 1 200 000 lei, inclusiv pentru vânzarea producţiei din fitotehnie şi horticultură şi a producţiei din zootehnie.

„Cu toate că, aceste modificări au un scop nobil – diminuarea riscurilor de comitere a încălcărilor cu utilizarea numerarului și combaterea economiei tenebre, eu, ca întreprinzător sunt contra acestei legi, cel puțin la moment, în perioada actualului declin economic”, menționează Iurie Rija.

Acesta mai adaugă că, realitatea satelor din Republica Moldova este puțin mai pesimistă, în comparație cum o văd autorii acestui proiect de lege.

„Compania în care activez are un număr de achizitori de producție de zootehnie și horticultură, care prin sate cumpără de la fermieri marfa respectivă. În unele localități, nu este acces la bancomate, iar în majoritatea satelor nu sunt bancomate ale tuturor băncilor. De exemplu, în satul Sireți, situat la 10 km de Chișinău nu este niciun bancomat, dar acolo se află una din cele mai mari companii din R. Moldova care achiziționează produse de horticultură. Este nevoie de parcurs drumuri pentru a scoate banii în numerar”.

Decontarea cu oamenii de la sate se face doar în numerar – populația este îmbătrânită, ce face imposibilă achitarea cu card bancar, cum sunt obișnuiți cetățenii din capitală prin utilizarea opțiunii „transfer P2P”.

„Mai mult ca atât, acei vârstnici, și aici mă refer nu doar la cei care vând, dar și la achizitorii care cumpără, nu știu să se folosească cu cardul, iar cu cardurile lor se pot face diverse escrocherii din lipsă de informare. Aici se resimte o nuanță antisocială a proiectului, pentru că are loc impactarea directă a păturii sărace și vulnerabile a societății. Pentru acești cetățeni, se creează noi obstacole și costuri adiționale ca deschiderea conturilor în bancă, deplasări spre filiale, etc”.

Totodată, pentru agenții economici, care lucrează oficial, apare riscul să piardă potențiali furnizori de producție de fitotehnie și zootehnie, pentru că există cazuri când persoanele fizice nu sunt cointeresate în oficializarea tranzacției, important să primească banii.

„Și aici, la sigur, vor apărea agenți economici mai aventurieri, care vor veni cu propuneri de modalități de plată în numerar, fără declararea oficială a mărfii. Prin urmare, se va accentua concurența neloială între cei care respectă și nu respectă legea, iar economia tenebră va continua să persiste. Totodată, rămâne neclar, la ce bun servesc aparatele de casă în care s-a investit, dacă achitările în numerar se limitează?”, spune Iurie Rija.

Un alt efect nedorit, pe care la sigur îl vom obține, este creșterea birocrației pentru obținerea documentelor persoanelor juridice și fizice cu banii în bancă și prelungirea timpului pentru efectuarea operațiunilor.

„În plus, trecerea banilor prin bancă nu este gratuită, dar presupune anumite comisioane, care vor fi achitate de agenții economici. Aceste comisioane, la rândul lor, vor fi incluse în costul produsului autohton, care și așa deseori e necompetitiv la capitolul preț cu marfa din Ucraina. Altfel zis, vom intra într-o epocă nouă, când băncile vor obține un control deplin al activității antreprenoriale prin stabilirea diferitor comisioane, deseori fără acordul părții, și prin impunerea de condiții noi în vederea prezentării unor informații suplimentare la împărțirea dividendelor sau rambursarea împrumuturilor. În așa mod, agenții economici vor obține un organ nou de control”. 

Analizând sinteza obiecțiilor și propunerilor la acest proiect de lege, se resimte, că în mare parte au fost acceptate propunerile instituțiilor de stat, precum ministere, BNM, CNA, SFS, ANC a AEÎ, pe când propunerile reprezentanților din mediul privat – mai puțin.

Nu s-a consultat cu agenții economici antrenați în domeniul real, agricultură, colectarea florii spontane, nucilor.

În conluzie, încălcările cu utilizarea numerarului nu se combat prin limitarea activității antreprenoriale.

„O modalitate mai bună ar fi implementarea unei strategii de stimulare a plăților prin transfer, dar nu lege cu caracter de restricționare. Efectul asupra economiei va fi unul de descurajare a potențialilor investitori și inhibarea spiritului antreprenorial”. 

ODA lansează Garanții de Portofoliu. Accesul la credite a întreprinderilor mici și mijlocii va fi mai facil și mai rapid 

Elena Balamatiuc
-
0
ODA lansează Garanții de Portofoliu. Accesul la credite a întreprinderilor mici și mijlocii va fi mai facil și mai rapid 

Fondul de Garantare a Creditelor (FGC)  din gestiunea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) a lansat, astăzi, 27 octombrie, cu sprijinul Băncii Mondiale, un nou mecanism de garantare a creditelor – GARANȚII DE PORTOFOLIU – care oferă mai multe beneficii atât instituțiilor financiare, cât și beneficiarilor de credite.

Implementarea garanțiilor de portofolii și capitalizarea suplimentară a Fondului de Garantare a Creditelor cu 187 milioane lei va dubla capacitatea de garantare a ODA, va spori accesul la finanțare pentru încă cel puțin 900 de întreprinderi, contribuind în mod direct la dezvoltarea economică a țării și la creșterea veniturilor în Bugetul Public Național. 

Lansarea noului mecanism de garantare a fost făcută în cadrul evenimentului „Acces la finanțare prin garanții de portofoliu – evoluție și inovații”.

Evenimentul a reunit la aceeași masă de discuții demnitari, lideri din sectorul financiar și experți în domeniu, pentru a discuta viitoarele tendințe în domeniul garanțiilor financiare și promovarea antreprenoriatului prin implementarea acestora.

În același timp, oaspeții de onoare și experții din domeniu au analizat avantajele noului sistem de garanții financiare de portofoliu, finanțat de sursele Băncii Mondiale. 

Prezent la eveniment, Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a evidențiat că Fondul de Garantare a Creditelor este un instrument cu potențial enorm pentru stimularea creșterii economiei naționale.

„Fondul de Garantare a Creditelor este un factor-cheie în susținerea întreprinderilor locale și a inițiativelor antreprenoriale. Prin intermediul garanțiilor acordate, contribuim la reducerea riscului asociat creditării și, implicit, la facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinzători. Astfel, putem să susținem inovația, investițiile și crearea de locuri de muncă. Fondul de Garantare a Creditelor ODA reprezintă un partener de încredere pentru mediul de afaceri și un catalizator pentru dezvoltarea economică și digitalizarea societății noastre în secolul 21”.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu a menționat că BNM a recunoscut garanțiile financiare individuale emise de FGC drept diminuatoare a riscului de credit.

„În prezent economia noastră traversează o perioadă deloc simplă. Efectele războiului din Ucraina se fac simțite și la noi și pe acest fundal economia își revine greu după șocurile din anii precedenți. Ea are nevoie de susținere prin politici monetare și fiscale, iar antreprenorii au nevoie de sprijinul și de încurajarea autorităților, ODA având un rol esențial în special în privința întreprinderilor mici și mijlocii. Am ferma convingere că IMM-urile sunt cele care cel mai bine răspund la susținere și încurajare, contribuind astfel la relansarea economiei.”

Noul mecanism de garantare a portofoliilor de credite este finanțat din sursele Băncii Mondiale prin intermediul Proiectului de competitivitate a întreprinderilor micro, mici și mijlocii.

Carolina Odobescu, Ofițer senior operațiuni a declarat:

„Moldova mai are încă un drum lung de parcurs pentru a culege beneficiile unei culturi antreprenoriale. Studiul Băncii Mondiale privind întreprinderile arată că doar aproximativ 8% din firmele moldovenești sunt întreprinderi individuale, comparativ cu 17% în regiune și 40% la nivel global. Asistența publică este necesară pentru a-i încuraja pe cei care doresc să fie antreprenori pentru a crea noi întreprinderi și genera locuri de muncă. ODA este o instituție  puternică în această privință pentru promovarea unei culturi antreprenoriale în multiple moduri.”

Oxana Bînzaru, directorul regional al Finance in Motion, a reconfirmat sprijinul pentru mediul antreprenorial din Republica Moldova, în dezvoltarea economiei și crearea de noi oportunități pentru antreprenorii din Republica Moldova. 

„Finance in Motion, prin fondurile EFSE și GGF, colaborează cu ODA pentru a aborda provocările actuale și a construi un viitor sustenabil, prosper și sigur. EFSE a susținut în mod hotărât echipa Fondului de Garantare a Creditelor, oferind sprijin financiar și expertiză în elaborarea mecanismului de garantare a portofoliilor de credite menit să susțină antreprenorii și să promoveze dezvoltarea economică a țării. Aceste și alte inițiative ambițioase demonstrează prosperitatea pe care o putem crea împreună.”

Guy Selbherr, președintele Asociației Instituțiilor de Garantare Europene (AECM) a dat asigurări că va oferi Republicii Moldova experiența necesară cu privire la politica europeană privind schemele de garantare.

„AECM este cel mai important organism de promovare a instrumentelor şi a programelor de garantare la nivel european, format din 48 de organizații, din 31 de ţări europene şi învecinate continentului. Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, ca membră a asociației noastre din 2022, va beneficia de expertiză internațională și bune practici pentru îmbunătățirea proceselor de garantare și obținerea accesului la instrumentele financiare ale UE, și altele.”

În cadrul evenimentului, ODA a prezentat noul mecanism de garantare a portofoliilor de credite – o inițiativă inovatoare pentru sistemul financiar autohton, dezvoltată cu suportul Băncii Mondiale.

„Noul mecanism de garantare a portofoliilor de credite este o inițiativă inovatoare pentru Republica Moldova și benefică atât pentru sistemul financiar autohton, cât și pentru beneficiarii de credite. Rezultatul așteptat ca urmare a implementării acestui mecanism constă în garantarea unui portofoliu de credite în valoare de aproximativ 2,0 miliarde lei. Acest lucru va facilita accesul la finanțare pentru cel puțin 900 de întreprinderi și ar menține/crea cel puțin 3 000 de locuri de muncă. Avantajul garanțiilor de portofoliu constă în capacitatea lor de a acoperi multiple credite sub o singură umbrelă, oferind astfel o mai mare flexibilitate și eficiență atât pentru instituțiile financiare, cât și pentru întreprinderi, iar procesul de finanțare devine mai facil și mai rapid”, a menționat directorul ODA, Dumitru Pîntea.

Dorel Noroc, președintele Asociației Băncilor din Moldova a menționat că parteneriatul dintre sectorul financiar și instituțiile guvernamentale, inclusiv ODA, este orientat pentru a susține dezvoltarea economică.

„Fondul de Garantare a Creditelor ne ajută să direcționăm peste 1 mlrd de lei anual din resursele financiare acumulate de sistemului bancar către IMM-uri, reușind, astfel, să punem în practică ideile de afaceri ale cetățenilor noștri, să creăm locuri de muncă și să contribuim la creșterea economiei naționale”.

În cadrul discuțiilor a fost făcută o retrospectivă a activității FGC și aportul acestuia la partajarea riscului de credit prin emiterea de garanții financiare pentru creditele solicitate de antreprenori.

Oaspeții de onoare și experții naționali și internaționali din România, Germania și Polonia și-au împărtășit experiența în domeniul administrării mecanismelor de garantare a creditelor și a portofoliilor de credite, tendințele internaționale privind creditarea responsabilă și durabilă, etc.

Fondul de Garantare a Creditelor, cu o experiență de 30 ani, a trecut prin mai multe transformări și reorganizări, eficiența și importanța acestuia fiind cu adevărat recunoscută abia începând cu anul 2020, atunci când Banca Națională a Moldovei a acceptat garanțiile financiare individuale, emise de Fond, drept diminuatoare a riscului de credit. 

Pe parcursul activității Fondului, a fost facilitată deja acordarea a cca 1900 de credite, însumând o valoare cumulativă de peste 3,8 miliarde lei. Aceste credite au fost asigurate cu garanții financiare individuale în valoare totală de cca 1,6 miliarde lei, contribuind la mobilizarea directă în economie a unui capital de aproximativ 4,6 miliarde lei.

Agricultorii vor putea accesa mai ușor subvențiile. MAIA a simplificat modelul Proiectului investițional

Elena Balamatiuc
-
0
Agricultorii vor putea accesa mai ușor subvențiile. MAIA a simplificat modelul Proiectului investițional

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) informează că, în scopul simplificării procedurii de accesare a subvențiilor pentru investițiile cu o valoare de până la 100 mii lei, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a aprobat modelul simplificat al Proiectului investițional (Hotărârea Guvernului nr. 491/2023).

Reamintim solicitanților de subvenții că, termenul-limită de depunere a dosarelor de subvenționare post-investiție este 16 noiembrie 2023.

Totodată, informăm că, Direcțiile Teritoriale AIPA vor activa în regim normal conform programului de lucru, în intervalul orelor 8:00-17:00, cu pauză de prânz: 12:00 – 13:00.

În acest context, îndemnăm solicitanții de subvenții să urgenteze pregătirea și depunerea dosarelor pentru solicitarea subvențiilor.

Regulamentul și actele necesare pentru depunerea cererii de solicitare a subvențiilor post-investiție le găsiți pe pagina oficială web AIPA la compartimentul: „Ghidul solicitantului pentru accesarea subvențiilor investiționale” sau accesați acest link.

Rândul de camioane de la vamă nu dispare: Blocaje administrative şi soluţii

Elena Balamatiuc
-
0
Rândul de camioane de la vamă nu dispare: Blocaje administrative şi soluţii

Autorităţile de la Chişinău, în colaborare cu cele din România şi Ucraina, dar şi cu mediul de afaceri caută diverse modalităţi pentru fluidizarea traficului la toate punctele de trecere a frontierei, notează mold-street.com.

Una dintre soluţiile examinate în marja ședinței trilaterale Moldova-Ucraina-România din 25 octombrie, este conceptul de rând electronic implementat în Ucraina, care va servi drept model și pentru dezvoltarea acestui concept în Republica Moldova, susţine Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Instaurarea unui control vamal comun pe segmentul Moldova-Ucraina 

Totodată, părțile (Moldova-Ucraina-România) au convenit asupra optimizării proceselor de trecere a frontierei prin instaurarea unui control vamal comun pe segmentul Moldova-Ucraina și instaurarea unui punct de coordonare a frontierei pe segmentul Moldova-România. 

În acest fel va fi fluidizat exportul, importul și tranzitul de mărfuri pe teritoriul celor trei state, susţine conducerea MIDR.

Acelaşi subiect a fost discutat şi în cadrul mesei rotunde „Cooperarea vamală în scopul fluidizării traficului prin punctele de trecere a frontierei de stat România și Republica Moldova”, desfășurată pe 26 octombrie, de Serviciului Vamal al Republicii Moldova și Autoritatea Vamală din România.

„Dialogul a inclus și subiectul ce ține de implementarea măsurilor comune privind îmbunătățirea capacității infrastructurii, a interoperabilității și eficienței serviciilor în punctele de trecere a frontierei, în scopul asigurării accesibilității către rețeaua trans-europeană de transport”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

Ce măsuri concrete au fost propuse şi discutate pentru fluidizarea traficului de mărfuri și mijloace de transport la frontieră, Ministerul Finanţelor şi Vama nu au menţionat însă.

Cine blochează investiţiile în infrastructura de la frontieră

În acelaşi timp Asociația Internațională a Transportatorilor Auto din Moldova (AITA), susţine că situația creată la frontieră „reprezintă un impediment grav în contextul efectuării eficiente și în termen a curselor de transport rutier de mărfuri în trafic internațional, impune cheltuieli suplimentare majore pentru operatorii de transport rutier, precum și pune în dificultate activitatea economică externă a țării”.

Într-o adresare premierului Dorin Recean, AITA atrage atenția şi „la lipsa condițiilor de staționare a vehiculelor rutiere în preajma posturilor vamale, care duce la nerespectarea unor condiții elementare de igienă, precum și la imposibilitatea respectării timpului de muncă și odihnă a conducătorilor auto”.

Astfel AITA consideră necesară identificarea „în cel mai scurt timp posibil a unor soluții imediate de fluidizare a traficului și îmbunătățire a condițiilor de traversare a frontierei moldo-române pentru operatorii de transport rutier de marfă, în special edificarea unor parcări speciale destinate staționării vehiculelor rutiere de mare tonaj în preajma punctelor de traversare a frontierei”.

„În prezent, în lipsa unor investiții publice în astfel de proiecte și lipsa unui cadru normativ ce ar reglementa gestionarea parcărilor speciale și interacțiunea acestora cu funcționarea rândului electronic, concept care urmează a fi operaționalizat cu suportul donatorilor străini, se creează blocaje și pentru atragerea investițiilor private în domeniu”, susţine AITA în scrisoarea către premier.

Asociația reiterea că este dispusă să contribuie la atragerea investițiilor în vederea identificării unei soluții de amenajare a unei parcări speciale, amplasate în zona punctului de traversare a frontierei Leușeni-Albița, fapt ce poate constitui un proiect pilot important și pentru testarea conceptului de rând electronic.

1...230231232...1.988Pagina 231 din 1.988