Importurile de cereale din Republica Moldova și Ucraina vor fi permise doar fermierilor și procesatorilor români și vor fi posibile doar pe bază de licență, a anunțat miercuri ministrul Agriculturii, Florin Barbu, scrie digi24.ro.

„Protejăm producția românească și munca fermierilor români”, a adăugat acesta.

„Importurile de cereale din Ucraina şi Republica Moldova vor fi permise doar fermierilor şi procesatorilor români şi vor fi posibile doar pe bază de licenţă. Aşa cum am promis, protejăm producţia românească şi munca fermierilor români”, a scris ministrul pe Facebook.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat în transparență decizională un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se stabilește cadrul legal privind importurile de produse agricole din Ucraina sau din Republica Moldova.

Mai exact, se introduce un mecanism de autorizare a operatorilor economici români pentru permiterea importului a patru produse: grâu, porumb, semințe de floarea soarelui și de rapiță.

Proiectul de act normativ prevede că pot fi autorizați pentru operațiuni de import produse agricole din Ucraina sau Republica Moldova exclusiv operatorii economici români care desfășoară activități în următoarele sectoare economice: fabricarea uleiurilor și grăsimilor, fabricarea produselor de morărit, fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă, creșterea animalelor.

Produsele agricole care pot face obiectul importului sunt următoarele: grâul, porumbul, semințele de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate și semințele de floarea-soarelui, chiar sfărâmate.

Astfel, potrivit actului normativ, operatorul economic cu sediul și punctul/punctele de lucru pe teritoriul României, care intenționează să importe produse agricole origine Ucraina sau Republica Moldova, trebuie să solicite la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale eliberarea autorizației de import, pe baza prezentării unui document din care să reiasă necesitatea de completare stocuri, precum și a altor acte necesare menționate în proiect.

MADR, pe baza raportului emis de o Comisie de autorizare, eliberează autorizația de import, după validarea de către autoritățile române a informațiilor prezentate de operatorii care solicită autorizarea.

Comisia este compusă din următorii reprezentanți:

• un reprezentant al Agenției Naționale de Administrare Fiscală;
• un reprezentant al Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranta Alimentelor;
• un reprezentant al Autorității Vamale Române;
• un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
• un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;
• doi reprezentanți ai asociațiilor reprezentative din sectorul producției / procesării și al creșterii animalelor.

Operatorul economic prezintă un certificat de conformitate al produsului ce urmează a fi importat, eliberat de Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor cu privire la respectarea normelor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor MADR emite autorizația de import prin intermediul Comisiei de autorizare.

În baza autorizației de import eliberată de MADR, operatorul economic român încheie un contract de import cu un operator economic licențiat de către Ucraina sau Republica Moldova pentru cantitatea de produs necesară și au loc operațiunile de import, sub supravegherea autorităților vamale române.

Înainte de intrarea în procesul de valorificare sau producție, produsele sunt verificate de către ANSVSA, pentru validarea respectării calității prevăzute în certificatul de conformitate inițial.

Agricultura are un rol important în asigurarea securității alimentare. Relația dintre agricultori și băncile comerciale joacă un rol deosebit în susținerea și dezvoltarea acestui sector.

În acest context, Vicepremierul Vladimir Bolea a invitat la discuție reprezentanții instituțiilor bancare pentru a analiza condițiile de creditare, evoluția provizioanelor și posibilitățile de îmbunătățire a condițiilor de creditare pentru fermieri.

În Moldova, băncile comerciale acordă credite fermierilor pentru investiții în echipamente, tehnologii și dezvoltarea afacerilor agricole.

Vladimir Bolea a solicitat că:

„Băncile să examineze fiecare caz în parte împreună cu fermierii, să identifice măsuri individuale pentru fiecare și în funcție de situația concretă a acestuia să ia o decizie, de asemenea, să se îmbunătățească comunicarea cu ei. Cu toții trebuie să ne pătrundem de importanța dezvoltării sectorului agricol, deoarece ei sunt cei care crează locuri de muncă la sate. Localitățile rurale vor exista atât timp, cât fermierii din teritoriu vor fi viabili. Este necesar de dezvoltat produse  financiare specializate pentru agricultori, cu termene de rambursare adaptate ciclurilor agricole și dobânzi competitive”, a subliniat oficialul.

În cadrul întervederii s-a menționat că, dobânzile și termenii de rambursare sunt critice pentru fermieri, deoarece acestea afectează capacitatea lor de a-și gestiona afacerile în mod sustenabil.

Relația dintre agricultori și băncile comerciale din Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, ceea ce poate contribui la creșterea durabilă a sectorului agricol și, implicit, la bunăstarea agricultorilor.

Asociația Băncilor din Moldova au promis că vor discuta situația create și vor propune soluții, care să-i ajute pe agricultori să depășească situația existentă și să asigure dezvoltarea în continuare a sectorului agroalimentar.

Varşovia şi Kievul au anunţat marţi o decizie care implică Lituania şi care va permite accelerarea tranzitului cerealelor ucrainene către alte ţări, primul acord între cele două ţări de la anunţarea la jumătatea lunii septembrie a embargoului polonez asupra importurilor, potrivit AFP, scrie agrobiznes.ro.

„Am convenit asupra unei chestiuni importante”, a declarat presei ministrul polonez al agriculturii, Robert Telus, după o întâlnire tripartită online.

„Începând de mâine (miercuri – n.r.), controalele (care urmau să fie efectuate – n.r.) la frontiera ucraineano-poloneză pentru cerealele care tranzitează Lituania vor fi efectuate pe teritoriul lituanian, într-un port lituanian”, a precizat el.

„Lituania îşi asumă întreaga responsabilitate pentru aceste inspecţii”, a spus ministrul polonez.

Telus a dat asigurări, de asemenea, că Polonia va continua să creeze coridoare de tranzit, „pentru că este bine pentru fermierii polonezi, pentru Ucraina, pentru Uniunea Europeană şi pentru întreaga lume, deoarece cerealele din Ucraina ar trebui transportate în regiunile care au nevoie de ele”.

Acesta este primul acord între Polonia şi Ucraina de la începutul unei crize diplomatice între cele două ţări, cauzată de embargoul polonez asupra importurilor de cereale ucrainene. Varşovia a indicat că doreşte să-şi protejeze piaţa şi fermierii împotriva prăbuşirii preţurilor acestor produse.

Tranzitul cerealelor ucrainene prin Polonia către alte ţări a rămas permis.

Conform Ministerului ucrainean al Agriculturii, decizia de marţi „va accelera tranzitul prin Polonia”.

Într-o declaraţie, ministerul a mai precizat că Varşovia şi Vilnius „susţin un astfel de mecanism de control şi îl consideră un pas constructiv”.

De la lansarea, în februarie 2022, a ofensivei ruse în Ucraina, care împiedică accesul la Marea Neagră, ţările vecine Ucrainei au devenit esenţiale pentru tranzitul cerealelor ucrainene către Africa şi Orientul Mijlociu.

Vecinii Ucrainei s-au confruntat cu un aflux de cereale după ridicarea tarifelor Uniunii Europene în mai 2022. În loc să ajungă la destinaţiile dorite, cerealele au rămas în Europa Centrală din cauza problemelor logistice, a fraudelor masive şi a lipsei de supraveghere.

În urma saturării silozurilor şi a prăbuşirii preţurilor locale, mai multe ţări în cauză au decretat, prin urmare, un embargo unilateral în primăvară.

Bruxelles-ul a aprobat oficial aceste restricţii, temporar şi sub rezerva menţinerii trecerii cerealelor către alte destinaţii.

Dar acordul a expirat la jumătatea lunii septembrie, iar Comisia Europeană a decis să nu-l reînnoiască. În schimb, Kievul a promis măsuri pentru a-şi controla mai bine fluxurile de export.

Ungaria, Polonia şi Slovacia au răspuns prin extinderea embargoului, determinând Ucraina să depună o plângere la OMC.

Embargoul a provocat o criză în relaţiile dintre Kiev şi Varşovia. Negocierile privind posibilitatea autorizării importurilor de cereale ucrainene în Polonia au fost iniţiate, dar avansează lent.

La sfârşitul lunii septembrie, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că nici Ucraina, nici Polonia „nu au nevoie de acest război al cerealelor”, considerând că tensiunile sunt alimentate de campania electorală pentru alegerile generale din 15 octombrie din ţara vecină şi aliatul său.

Cotaţia petrolului Brent a scăzut luni cu aproximativ 2%, până la 90,78 dolari, un minim al ultimelor trei săptămâni, iar marţi dimineaţa a coborât şi sub nivelul de 90 de dolari pe baril, notează mold-street.com.

În prima zi de tranzacţionare a contractelor futures pentru petrolul Brent cu livrarea în decembrie, acestea au scăzut cu 1,42 dolari sau cu 1,5%, la 90,78 dolari pe baril faţă de închiderea de vineri şi, de asemenea, cu aproximativ 4% faţă de nivelul de închiderea de vineri a contractelor pentru noiembrie.

Acesta a fost cel mai mare declin procentual zilnic al petrolului Brent pe termen de o lună de la sfârşitul lunii mai, scrie Reuters. Ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 1,90 dolari sau cu 2,1%, la 88,89 dolari pe baril.

Ambele valori de referinţă au consemnat a treia scădere zilnică şi cele mai reduse niveluri de închidere de la jumătatea lunii septembrie. 

Analiştii din domeniul energiei s-au referit la marcările de profit ale investitorilor, după ce preţurile ţiţeiului au crescut cu aproape 30% în trimestrul al treilea, până la maximele ultimelor 10 luni.

Până la sfârşitul săptămânii trecute, speculatorii americani şi-au sporit poziţia netă pe contracte futures lungi şi opţiuni la Bursele de mărfuri şi Intercontinentale din New York, până la cel mai mare nivel din mai 2022, potrivit Comisiei de tranzacţionare a mărfurilor din SUA.

De notat că Brent a înregistrat, acum şase zile, nivelul maxim din 2023 de 97,69 dolari pentru un baril, dar vânzările masive de resurse energetice au dus preţul mai jos de 90 de dolari.

Pe 4 octombrie 2023 se întruneşte comitetul OPEC+ JMCC și, deși grupul a lăsat ușa deschisă pentru revizuirile lunare, există puține perspective de a se recomanda creșterea producției de petrol cel puțin până anul viitor, în timp ce reducerile actuale ar putea fi, de asemenea, extinse la un moment dat și astfel menținut deficitul ofertei.

Între timp, încetinirea inflației din zona euro în cursul lunii septembrie a fost compensată de încrederea economică slabă continuă, indicând tendințe de creștere mai scăzute.

Totodată, dolarul american a urcat la maximul ultimelor 10 luni în raport cu un coş de alte valute, susţinut de opinia că ratele dobânzilor americane ar putea rămâne mai ridicate pentru mai mult timp, ceea ce ar putea încetini creşterea economică şi ar putea reduce cererea de petrol.

De exemplu, dacă la începutul lunii septembrie un euro costa 1,08 dolari, apoi marţi dimineaţa – 1,045 dolari. Un dolar mai puternic face petrolul mai scump pentru deţinătorii altor valute.