Viceprim-ministrul Vladimir Bolea și directorul adjunct al AIPA Diana Coșalîc au susținut un breafing de presă. Oficialii au vorbit despre politicile de subvenționare, ce au fost îmbunătățite, în acest an, pentru a se plia necesităților fermierilor și pentru a oferi oportunități extinse.

Vicepremierul a menționat că din grija pentru situația financiară a agricultorilor afectați de consecințele crizelor din 2022, Guvernul a convenit asupra unei acțiuni prioritare, de a aloca fondului de subvenționare alte 200 milioane de lei din fondul de rezervă, bani care vor fi distribuiți pentru acordarea ajutorului către fermieri.

Astfel, fondul de subvenționare a ajuns la cifra de 1 miliard 800 de milioane de lei.

„Cele 5 forme de subvenționare au fost aprobate de Guvern și pot fi declarate deschise spre implementare. Îndemnăm fermierii să își pregătească actele și să depună cereri de solicitare a subvențiilor pentru a beneficia de: rambursarea accizei la motorină; ajutorul financiar pentru fermierii afectați de consecințele crizelor din anul 2022; subvențiile complementare; plățile directe în sectorul zootehnic; stabilirea cuantumului de motorină din ajutorul umanitar extern, destinat suportului agricultorilor afectați de seceta din 2022.

Oficialul a declarat că, în total, în ultimii 4 ani, agricultorii din Republica Moldova au primit circa 6 miliarde de lei 609 milioane de Lei. Amintim că, în anul 2020, fondul de subvenționare a constituit 1 miliard 524 milioane de lei, în 2021- 1 miliard 535 de milioane Lei; în 2022-1 miliard 750 milioane Lei.

„Ne bucură faptul că fondul de subvenționare a crescut de la an la an, însă situația din agricultură rămâne a fi extrem de complicată și din câte vedem acești bani nu au fost utilizați prea bine pentru a produce efecte economice. Problema principală este lipsa de cooperare între agricultori, ceea ce îi face să fie supraîndatorați, lucru ce nu le permite să se dezvolte și să creacsă productivitatea”, a opinat Vladimir Bolea.

La rândul său, Diana Coșalîc  a menționat că AIPA depune eforturi considerabile în oferirea asistenței tuturor fermierilor aplicanți:

„În monitorul oficial a fost publicat apelul prin care ministerul anunță deschiderea procesului de recepționare a cererilor pentru subvențiile în avans, fiind eligibili fermierii micro, mici, autoritățile publice locale, instituțiile de învățământ și de cercetare din domeniul agricol. Pentru această măsură de subvenționare, cererile vor fi recepționate de AIPA, începând cu 18 septembrie și până pe 16 noiembrie. În aceeași perioadă, vor fi recepționate cererile de subvenții post-investiții, ce pot fi depuse de toate categoriile de agricultori”, a menționat Diana Coșalîc.

Pentru a asigura o bună desfășurare a procesului, agricultorii sunt rugați să valorifice perioada de depunere a dosarelor și să verifice completitudinea setului de documente, accesând pagina web a Agenției.

Legea ar putea interzice cultivarea anumitor cereale în anumite raioane ale Republicii Moldova, dacă nu plouă suficient. Bunăoară, ar putea fi vorba despre cultivarea porumbului în sudul țării, scrie realitatea.md.

Declarația a fost făcută de ministrul Agriculturii. Conform oficialului, problema fermierilor nu sunt lipsa banilor, ci „abordarea și atitudinea”, iar oamenii de afaceri din domeniul agricol trebuie să reducă cheltuielile și să găsească modalități să devină mai buni și să facă față concurenței.

„Ministerul Agriculturii este bine ancorat în realitățile agricultorilor. Din păcate, nu rezolvă nimic abordarea cu lucrurile care sunt cerute. În toamnă o să apară sudul Republicii Moldova cu problema subsidiilor de culturi de grupa a doua, floarea soarelui, porumb. Pentru toată lumea este clar, în ultimii 2000 de ani în sudul Republicii Moldova precipitații sunt la nivel de 200-300 mm, porumbul are nevoie de 580-600 mm ca să crească.

Practic, o să urmeze la nivel de lege să stabilim că dacă în regiunea în care tu cultivi ai precipitații sub 500 mm, nu trebuie să pui porumb. O să ajungem, la nivelul ăsta, dacă nu ai agronom să-ți spună lucrul ăsta, la nivel de lege o să spunem că tu nu poți să pui porumb. Asta nu e de ieri. E de 2000 de ani”, a declarat Vladmir Bolea.

Totodată, ministrul a mai precizat că există agricultori care au semănat porumb pe terenuri unde este posibilă irigarea, dar nu au pornit sistemele de irigare. Conform lui, aceștia au cerut despăgubiri, dar nu le vor primi.

În Republica Moldova, sunt premise pentru creșterea semnificativă a prețului la materiile prime din carne, în primul rând, la carnea de porc congelată – cu aproximativ 25 de lei/kg și, respectiv, la produsele finite din carne, în viitorul cel mai apropiat, avertizează Patronatul Întreprinderilor de Prelucrare a Cărnii, scrie mold-street.com.

Potrivit lor pentru a preveni această situație, la sfârșitul lunii trecute, Patronatul, care reuneşte cei mai mari importatori şi procesatori de carne, s-a adresat Guvernului şi Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) cu o cerere de întâlnire, pentru a discuta despre prognoza foarte alarmantă a creșterii prețurilor la carnea de porc și despre adoptarea unor măsuri anticriză.

Cer scutirea de taxe vamale la import

„Cea mai importantă dintre ele pe termen scurt este scutirea de taxe vamale la materii prime (tariful actual la carnea de porc congelată importate este de 20% + 200 euro/tona, dar nu mai mult de 25% din prețul mărfurilor importate)”, susţin reprezentanţii patronatului.

De notat că astfel de avertizări însă sunt emise practic în fiecare an de către importatorii şi procesatorii de carne şi de organizaţiile lor de lobby.

Autorităţile ar fi răspuns cu un refuz, invocând necesitatea de a proteja producătorii locali, în special pe crescătorii de porcine, dar şi pentru a nu rata venituri al bugetul de stat.

Conform calculelor patronatului industriei de procesare prețul intervenției statului (în cazul în care taxa la carnea de porc congelată este anulată înainte de sfârșitul acestui an) va fi de circa 1,2 milioane de euro, adică 23-24 milioane lei.

De notat că în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană se prevede o cotă de 5.500 tone de import carne de porc congelată fără taxe vamale pentru aprovizionarea pieței moldovenești.

De obicei, până la sfârșitul verii, această cotă este consumată integral de importatori.

Subvențiile şi taxele de protecţie nu ar fi dat rezultat

Patronatul subliniază faptul că subvențiile și menținerea timp de mai mulţi ani la nivel de politici de către stat a taxelor vamale restrictive nu au dus la o creștere stabilă a producției locale de carne de porc de calitate. 

Mai mult! Din cauza pestei porcine africane (PPA), doar în prima jumătate a acestui an aproximativ 30.000 de animale ar fi fost sacrificate în fermele de porcine, ceea ce echivalează cu pierderea a circa 5.000 de tone de carne de porc proaspătă sau congelată.

Astfel pe piaţă se creează un deficit artificial de materii prime, iar costul cărnii de porc importate va deveni inaccesibil pentru majoritatea procesatorilor de carne din Moldova și, în consecință, pentru consumatorii locali, avertizează Patronatul.

Cine profită

„Profitând de această situație pe piață, marii producători locali de carne de porc (care de fapt sunt formatori de prețuri pe piața locală) vor putea din nou să ridice prețurile la aceste materii prime fără teama de concurență”, susţin procesatorii.

Conform previziunii patronatului procesatorilor de carne preţul va creşte cu circa 25%: de la 77 de lei/kg la 96 de lei/kg (inclusiv TVA) în mediu, iar acest lucru va afecta prețul produselor finite, „care pare deja inaccesibil unui număr foarte important de consumatori”.

Maxim Cazacu, de la Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc a refuzat să comenteze previziunile apocaliptice făcute de importatorii de carne, dar şi acuzaţiile aduse de procesatori. Am încercat să discutăm şi cu unii producători, dar fără vreun rezultat.

Anatolie Triteac, preşedintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Produse din Carne și Lapte din Republica Moldova a spus că de situaţia creată profită producătorii locali care ar fi majorat nejustificat costul cărnii.

„Cum poate fi explicat faptul că deşi costul cerealelor şi a hranei pentru animale este scădere semnificativă, preţul la materia primă de carne este în creştere. S-a ajuns ca purceii vii să fie vânduţi la un preţ de 80 de lei pentru un kilogram, în timp ce un an în urmă erau de două ori mai ieftin”, a declarat Triteac, care este unul dintre cei mai mari importatori de carne în Moldova, în special de pasăre.

Datele oficiale arată că în primele şapte luni ale acestui an preţul la carne, preparate şi conserve din carne a crescut cu doar 0,78%, mult sub nivelul mediu al preţurilor de consum. 

Importurile de carne depăşesc de 20 de ori exporturile

Totodată datele statistice relevă că deşi în prima jumătate a acestui an importurile de carne şi preparate din carne s-au redus cu 13,34% şi au constituit circa 36,1 milioane de dolari, acestea sunt de 20 de ori mai mari decât exporturile de astfel de produse. Cinci ani în urmă importul depăşea doar de trei ori exportul.

Doar la carnea de pasăre Republica Moldova poate asigura din producţia locală aproape 90% din necesităţi.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat a anunţat Cod portocaliu de caniculă pentru perioada 27-29 august, în mare parte din teritoriul ţării.

Potrivit meteorologilor, în următoarele zile, pe întreg teritoriul ţării temperatura maximă a aerului va atinge valori cuprinse între 35-38 grade Celsius. Doar câteva raioane de nordul ţării vor fi sub Cod galben de caniculă, cu maxime până la 35 grade Celsius.

La rândul lor, medicii avertizează populaţia, în special bolnavii cu boli cronice, persoanele în vârstă, femeile însărcinate şi copiii să evite expunerea la soare în orele cu temperaturi toride. Este recomandat să nu fie neglijată hidratarea, fiind exclusă consumarea băuturilor alcoolice.

De asemenea, inspectorii sanitar-veterinari amintesc despre riscul toxinfecţiilor alimentare care este mai sporit în zilele caniculare şi avertizează să fie respectate condiţiile de păstrare a produselor alimentare, mai ales a celor uşor alterabile.

În caz de Cod Portocaliu, condiţiile meteorologice prezintă pericol real, fiind prognozate fenomene periculoase de intensitate mare (vijelie, averse, descărcări electrice, grindină, caniculă, risc de inundaţii etc.), care pot influenţa negativ activităţile socio-economice şi pot cauza daune materiale substanţiale şi victime omeneşti. 

Eco-startup-ul ucrainean Releaf Paper, care a dezvoltat o tehnologie unică pentru fabricarea ambalajelor din frunze căzute, intenționează să lanseze o fabrică în Franța cu o capacitate de procesare de 10 000 de tone de materii prime pe an până la sfârșitul anului 2024.

„Releaf Paper este primul producător din lume de hârtie realizată din frunze căzute. Procesăm frunze și alte deșeuri verzi colectate de serviciile urbane de pe străzi pentru industria ambalajelor. Făcând asta, înlocuim hârtia din materie primă virgină cu o alternativă sustenabilă, prevenind defrișările, reducând emisiile de carbon și ajutând orașele să elimine deșeurile verzi sezoniere”, menționează Alexander Sobolenko, CEO și co-fondator al Foodbev media.

La început, exista o tehnologie pentru extragerea fibrelor din frunze, inventată de actualul co-fondator al Releaf, Valentin Frechka.

La finele anului 2020, în regiunea Jîtomîr, Ucraina a fost deschisă o linie de producere a hârtiei din frunze.

„Cu cinci ani în urmă – fiind un student de 16 ani – el a inventat această metodă unică și revoluționară de producere a ambalajelor. După doi ani de testări, tehnologia a fost în sfârșit finalizată. Dar conducerea unei afaceri este puțin diferită de coordonarea unui proiect științific la școală!

Așadar, am creat compania Releaf Paper, unde sunt responsabil pentru administrarea și dezvoltarea afacerii, iar Valentin este concentrat pe partea tehnică. În prezent, singurul nostru investitor este Comisia Europeană, dar mai târziu în acest an vom atrage mai mulți investitori de top”.

Startup-ul are deja clienți puternici, printre care L’Oréal, Chanel, Weleda, Kiehl’s, Schneider Electric și Samsung. De asemenea, ambalajul frunzelor căzute respectă pe deplin standardele industriei alimentare, poate împacheta alimente și băuturi.

În 2022, Releaf Paper a devenit câștigătorul programului EIC Accelerator 2022 al Comisiei Europene și a primit un grant de 2,5 milioane de euro pentru a construi o linie de producție.

Costul total al construcției fabricii a fost de 3,5 milioane de euro, așa că a fost accesat încă un milion de euro de la o bancă franceză. Implementarea proiectului a început în 2023.

În plus, startup-ul a primit recomandări de investiții suplimentare din partea Comisiei Europene pentru încă două fabrici în valoare totală de cel puțin 8 milioane de euro, care trebuie aprobate separat.