Într-o lume în continuă schimbare, adaptabilitatea este cheia succesului pentru afaceri. O poveste inspirațională în acest sens este cea a companiei Appiotours SRL și a administratorului său, Oleg Moscal.
Prin abordarea strategică și accesarea fondurilor din Linia de Creditare EU4Business-BERD, această companie de transport și-a asigurat un viitor luminos, făcând față provocărilor pieței.
Companiile de transport din Europa de Est au trecut prin transformări semnificative în ultimii ani, iar Appiotours SRL nu face excepție.
Ceea ce cândva era o direcție dominantă către Rusia, Belarus și Ucraina pentru transporturile de mărfuri, acum s-a schimbat radical. Administratorul Oleg Moscal remarcă că evenimentele geopolitice și conflictul militar din Ucraina au reconfigurat harta transporturilor.
Mulți operatori au ales să se redirecționeze către piețele asiatice și europene, pentru a-și menține afacerile în creștere.
Această schimbare, deși provocatoare, a adus și oportunități semnificative. Prin reorientarea către țările europene, companiile au putut accesa piețe mai stabile și diverse, însă adaptându-se la noile cerințe și standarde logistice.
Aceasta a necesitat însă investiții substanțiale pentru a-și actualiza parcurile auto și pentru a corespunde noilor exigențe.
Având experiență cu creditele din resurse BERD, alegerea unui credit din Linia de Creditare EU4Business-BERD nu a fost doar o decizie financiară înțeleaptă, ci și una strategică.
Acest tip de credit aduce cu sine beneficii semnificative, inclusiv rate mai mici și termene mai lungi de rambursare. Mai mult decât atât, grantul de 10% din suma creditului oferit de UE a adăugat un impuls important transformării afacerii.
Istoria creditară a companiei Appiotours SRL nu este una fără obstacole. Din criza financiară din 2008, până la turbulențele create de schimbările geopolitice, această companie a demonstrat reziliență și încredere în direcția sa. În cuvintele lui Oleg Moscal, „Am trecut și prin criza din 2008, însă cu siguranță situația de acum e mult mai grea.”
Cu toate acestea, abordarea sa pragmatică și angajamentul față de evoluție l-au condus pe Oleg Moscal spre soluția potrivită – accesarea creditului EU4Business-BERD în valoare de 350 000 EUR și obținerea grantului de 10%.
Aceste resurse au făcut posibilă achiziționarea noilor cap tractoare și semiremorci, actualizând parcul auto al companiei în concordanță cu noile cerințe europene.
În final, povestea companiei Appiotours SRL și a administratorului său, Oleg Moscal, este una despre adaptare, determinare și găsirea de soluții flexibile în fața provocărilor.
Accesarea creditului din linia EU4Business și obținerea grantului de 10% au deschis uși către o transformare majoră, consolidând poziția companiei într-un mediu concurențial în continuă schimbare.
Această poveste este un exemplu elocvent al modului în care o abordare inovatoare a finanțelor poate influența în mod semnificativ parcursul unei afaceri. Appiotours SRL și Oleg Moscal ne reamintesc că, în ciuda provocărilor, există întotdeauna o cale spre succes atunci când inovația și determinarea se îmbină într-un parteneriat puternic.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare lansează apelul de depunere a cererilor de stabilire a cuantumului de motorină din ajutorul umanitar extern, destinat suportului agricultorilor afectați de seceta din 2022.
Instituția responsabilă de recepționare cererilor de ajutor este Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Așadar, începând cu data de 25 august, fermierii se pot apropia la oficiile teritoriale ale Agenției, pentru a depune setul de documente. Termenul limită este 29 septembrie 2023.
Regulamentul și actele necesare pentru depunerea cererii de acordare a ajutorului financiar le găsiți pe pagina oficială web a AIPA la compartimentul „Intervenții ale Guvernului”, rubrica „Ajutor umanitar – 2023” sau accesați acest link.
O nouă ediție a proiectului „Tehnologii fără granițe în viticultură” a adunat la un loc, la Moșia Panciu – cramă tânără din Vrancea, viticultori, vinificatori și specialiști de pe ambele maluri ale Prutului.
Cu o orientare către business și inovație, evenimentul organizat pentru al doilea an consecutiv de Corteva Agriscience, a avut ca obiectiv principal explorarea celor mai noi tehnologii și tendințe în viticultură.
„Într-o industrie în constantă evoluție, precum cea a viticulturii și vinului, a fi la curent cu ultimele tendințe și tehnologii este esențial pentru succes pe termen lung. Corteva vine cu soluții adaptate și eficiente pentru fermieri, iar, pe lângă acestea, prin intermediul acestui eveniment creăm condițiile necesare pentru a asigura tranzitul eficient de cunoștințe și bune practici tuturor viticultorilor pasionați de acestea”, au menționat în debutul evenimentul reprezentanții Corteva Agriscience.
Crama Moșia Panciu nu a fost aleasă în zadar, fiind una dintre cramele orientate spre dezvoltare, care planifică să cucerească atât sectorul HoReCa, cât și este antrenată în identificarea oportunităților de export a vinului românesc.
Printre specialiștii în viticultură participanți nu au putut să nu să se numere – Sergiu Tutovan și Dmitri Mihov, care au relatat mai multe despre „Noi tendințe în producerea strugurilor de vin și de masă”.
Cu o abordare practică și tehnică, cei doi experți au discutat provocările actuale ale industriei și soluțiile emergente, oferind participanților insight-uri valoroase pentru dezvoltarea afacerilor lor.
Iar dacă să vorbim de filosofia vinului, cu o bogată experiență în spate, Cătălin Păduraru, președintele VINARIUM, a fost cel care a adus în prim-plan evaluarea senzorială a vinului.
O privire detaliată asupra modului în care produsele performante pot fi utilizate pentru a crește randamentele și calitatea strugurilor a fost oferită de către specialiștii Corteva.
Printre produsele recomandate pentru obținerea strugurilor de calitate s-au numărat:
Talendo® Extra – fungicid eficient în combaterea făinării la vița de vie, ce, aplicat în momentul optim, este eficient și în prevenirea bolilor cum ar fi antracnoza, putregaiul negru și excorioza.
Karathane™ Gold 350 EC, destinat prevenirii și combaterii fainării la viță de vie, vine să ofere un plus de siguranță în controlul făinării la vița de vie.
Pentru controlul manei, sunt recomandate includerea în programul de combatere a produselor Zorvec™ Zelavin® Bria care, testat în diferite țări, a demonstrat un control excepțional la mana viței de vie comparativ cu produsele existente în acest moment pe piață și ZorvecTM Vinabel® – o altă opțiune pentru controlul eficient al manei, cu un mod de acțiune biochimic nou asupra celulei patogenului, ce nu permite rezistența încrucișată cu fungicidele existente.
În controlul dăunătorilor, insecticidul biologicLaser™ 240 SC, omologat pentru controlul eudemisului viței de vie (Lobesia botrana), este unul dintre produsele universale de nelipsit, ce poate asigura suplimentar și controlul altor dăunători, cum ar fi alte specii de molii, cotarul, tripșii sau cicadele.
Producătorul de vin Purcari Wineries PCL a afişat o creştere a profitului net cu 22% în prima jumătate a acestui an şi un avans cu 30% al veniturilor, potrivit rezultatelor pentru primul semestru al 2023 transmise joi Bursei de la Bucureşti.
Profitul net s-a cifrat la 25,54 milioane lei iar veniturile companiei au ajuns la 161,4 milioane de lei.
„Suntem încântaţi să vedem o creştere continuă şi puternică a veniturilor de 30%, pentru al doilea trimestru consecutiv. De asemenea, vedem premise bune de îmbunătăţire a marjelor începând cu al doilea semestru.
În general, simţim că suntem într-o poziţie puternică, majorând cota de piaţa pe fondul slăbiciunii economice generale din lume. Poziţionarea noastră în segmentul de lux accesibil îşi demonstrează încă o dată rezilienţa, ceea ce este foarte încurajator”, a declarat Victor Bostan, CEO Purcari Wineries PCL.
În România, compania a afişat o creştere cu 40% a veniturilor în S1 faţă de perioada precedentă a anului trecut iar în Moldova avansul a fost de 11% an la an.
Purcari Wineries Public Company Limited, cu brandurile Purcari, Crama Ceptura, Bostavan, Bardar, Domeniile Cuza şi Angel’s Estate, este unul dintre cele mai mari grupuri de vinuri şi brandy din regiunea Europei Centrale şi de Est. Grupul gestionează aproximativ 1.450 de hectare de podgorii şi operează şapte platforme de producţie în România, Moldova şi Bulgaria.
Din februarie 2018, Grupul este listat la Bursa de Valori Bucureşti cu simbolul WINE.
Boala petelor de bronz la ardei (Tomato spotted wilt virus on peppers) și (tomate Tomato spotted wilt virus – TSWV) este una gravă, răspândită în întreaga lume în țările producătoare de tomate.
Boala petelor de bronz este o viroză (produsă de virusuri) considerată un generalist prin excelență printre alte virusuri, cu o gamă de plante gazdă descrisă ce ajunge la peste 1000 de specii, distribuite în peste 90 de familii de angiosperme.
Răspândirea virusului boala petelor de bronz la nivel mondial:
Gazde importante ale TSWV includ culturile Solanaceae precum tomatele, ardeiul și tutunul, pentru care TSWV este o constrângere majoră a producției la nivel mondial.
Boala petelor de bronz este transmisă de la o plantă la alta de tripsul californian (Frankliniella occidentalis) – insectă foarte mică galbenă/maronie, care măsoară mai puțin de 1 milimetru. TSWV poate fi răspândit și prin tripsul tutunului (Thrips tabaci).
Pe frunze, de cele mai multe ori, apare un mozaic, inele concentrice maronii, pete clorotice, brune, frunzele devin fragilela atingere. La baza frunzelor petelor tind să se împreuneze, frunzulițele se ofilesc.
Pețiolul și tulpina pot prezenta leziuni necrotice alungite închise la culoare. La rândul lor, fructele au pete caracteristice, datorită cărora și denumirea în limba română, formându-se pete circulare de culoarea bronzului.
Calitatea fructelor este puternic depreciată, acestea, chiar dacă ajung la maturitate, nu se colorează uniform, în interior se observă pete închise.
Comparativ cu celelalte plante sănătoase, cele atacate de virus au creșterea afectată, sunt mai mici, pipernicite. Dacă infecția se produce înainte de formarea primului etaj, planta nu produce fructe.
Precum am menționat, boala petelor de bronz este răspândită cu ajutorul tripșilor, în special tripsul californian. Tripșii dobândesc virusul în timpul hrănirii (injectează saliva infectată în plantă, apoi consumă sucul celular) atunci când se află în stadiul larvar și îl pot transmite pentru tot restul vieții.
Larvele de stadiul I și II, consumând plante infectate de către tripsul adult infectat, îl preiau din acestea.
Dacă un trips adult intră în contact cu virusul, îl poate dobândi, dar nu îl poate transmite.
Virusul nu se transmite la urmași, respectiv, următoarele generații nu vor fi infectate. În schimb, un trips infectat de virus în stadiul larvar îl va putea transmite toată viața.
Odată ce tripsul s-a hrănit cu o plantă sănătoasă, simptomele vor începe să apară 7-10 zile mai târziu, fiind necesare minim 4 zile. De obicei, virusul se răspândește în întreaga plantă până când aceasta este infectată cu TSWV.
Boala petelor de bronz – există tratament?
Odată ce tripsul a înțepat frunza și introdus saliva infectată, nu există un remediu pentru plantele infectate și acestea trebuie îndepărtate pentru a preveni răspândirea la plantele vecine neinfectate. Respectiv, nicio substanță chimică sau tratament nu poate combate virusul.
Chiar și în cazul ingerării de către trips a sucului celular tratat cu insecticid sistemic, acesta deja a reușit să transmită virusul plantei, în condițiile în care pentru aceasta sunt necesare doar câteva secunde după înțepare.
Ținând cont de faptul că nu există tratament pentru boala petelor de bronz, este recomandată prevenirea acesteia prin:
Controlul eficient al tripșilor în culturi
Utilizarea benzilor albastre cu adeziv pentru monitorizarea tripșilor, realizarea tratamentelor.
Utilizarea foliei de mulcire pentru evitarea transformării celor două stadii ale tripsului din sol.
Realizarea controlului buruienilor – mai multe specii pot fi gazdă pentru tripși sau virus. În special, oferiți o atenție deosebită în combaterea buruienilor cum ar fi știrul (Amaranthus retroflexus), loboda (Chenopodium album), susai (Sonchus asper), laptucă (Lactuca serriola), iarbă grasă (Portulaca oleracea).
Utilizarea plaselor anti-insecte (gurile de ventilație și ușile structurilor de protecție trebuie protejate cu plasă, orificiile plasei trebuie să fie de maxim 215 micrometri sau mai mici).
Tăierea și arderea vârfurilor de plante puternic infestate cu tripși.
Evitarea aplicării excesive de îngrășăminte cu azot, care pot promova populații mai mari de trips.
Optați pentru prădători naturali ai tripșilor pentru a evita dezvoltarea rezistenței la insecticide.
Alegeți varietăți tolerante.
Realizați controlul tripșilor și în alte culturi, nu doar tomate și ardei.
Luați în considerare utilizarea unei culturi capcane pentru trips și a unei plante indicator pentru TSWV. Culturile-capcană, cum ar fi fasolea și petunia, sunt atractive pentru trips și vă vor anunța despre prezența lor. Soiurile de Petunia „Calypso”, „Summer Madness” și „Super Blue Magic” au fost raportate a fi deosebit de atractive. Plantele indicator pot prezenta simptome TSWV mai devreme decât alte culturi susceptibile, anunțându-vă că există un focar al virusului. S-a raportat că atât petunia cât și gloxinia dezvoltă leziuni la 2-3 zile după infectare. Adăugarea de plăci galbene neadezive în spatele petuniei (la înălțimea plantei) poate crește atractivitatea acestora pentru trips.
Sfat! Îndepărtați tot materialul vegetal la sfârșitul sezonului din sere. Apoi, opriți încălzirea, ventilați structurile și lăsați-le să înghețe pentru o perioadă. Apoi, închideți sera, porniți căldura pentru a „păcăli” dăunătorii să apară, apoi opriți căldura și deschideți-le și lăsați-le să înghețe din nou. Faceți acest lucru de trei ori. Prevenirea iernării este dificilă în sere cu producții pe tot parcursul anului (în special în cele încălzite) și în structurile tunel înalt, unde nu există pauză în producție.
Realizarea tratamentelor cu insecticide contra tripșilor cu produse omologate, de exemplu cele ce conțin: acetamiprid (Mospilan 20 SP tomate – 0,04%), abamectin (Vertimec 1,8% EC spații protejate 1,0-1,2 l/ha), acibenzolar-s-metil (Minecto Alpha 1,0 l/ha prin irigare picurare), azadiractina A (NeemAzal-T/S 2-3 l/ha, Azatin EC 1,0 – 1,5 l/ha), oxamil (Vydate 10 L 10 l/ha) și altele.
Important! Tripsul obține rezistență la insecticide foarte rapid. Utilizați produse ce conțin substanțe active diferite, respectați doza indicată de producător și termenul de așteptare.
Tripsii pot scăpa, de asemenea, de aplicațiile de insecticide datorită dimensiunilor lor mici. Se pot ascunde în muguri sau în alte părți ale plantelor. Ouăle sunt introduse în frunză și este posibil să nu fie accesibile insecticidelor.
Un grup numeros de fermieri, amelioratori, autorități publice, dar și oaspeți din Kazahstan s-au adunat azi pe platforma demonstrativă a ICCC „Selecția” din Bălți pentru a se familiariza cu rezultatele activității experimentale pe soiurile de soia fără OMG și a promova cultura soiei.
Participanților le-au fost prezentate caracteristicile de bază a 30 de soiuri, inclusiv 11 autohtone și 19 străine, care în urma testărilor efectuate au demonstrat că sunt bine adaptate la schimbările climatice și pot asigura recolte bogate și o calitate înaltă a producției.
Fermierii autohtoni manifestă un interes în creștere față de cultura soiei, în virtutea avantajelor considerabile economice și de mediu oferite de această cultură.
Condițiile naturale de sol și climă, regimurile de căldură și lumină din țara noastră sunt favorabile, iar savanții autohtoni propun aplicarea unor tehnologii agricole eficiente şi complexe pentru diminuarea costurilor și obținerea unei productivități înalte.
Un deziderat important pentru țara noastră este și creșterea animalelor, ceea ce ar fi greu de conceput fără a asigura o bază furajeră bogată în proteine. Drept urmare, la un conținut de 40% proteină și de 20% ulei în medie, soia merită pe deplin să obțină un loc de frunte în structura semănăturilor.
Ultimul weekend al lunii august ne îmbie cu un nou târg „Cămara Fest” ce se va desfășura pe esplanada Parcului „Alunelul” din strada Calea Ieșilor din sectorul Buiucani.
Pentru că e sezonul strugurilor dulci și parfumați, a prunelor mustoase, dar și pentru că în plantațiile producătorilor autohtoni se mai găsesc mure și zmeură, toate acestea vor putea fi găsite la târg.
Nelipsită va fi mierea de albine din roada acestui an, vinurile mari de la cramele mici asezonate cu cașcavalurile tinere, dar și maturate.
Ceaiurile din plantele autohtone, uleiurile din semințe, sucurile din fructe toate își vor găsi loc în cadrul târgului. Evenimentul își propune să sprijine micii producători autohtoni care au nevoie să își expună și să își vândă produsele, direct, fără intermediere, dar și să aducă pe masa consumatorului local produse de cea mai înaltă calitate de pe lanțul scurt de aprovizionare.
Locuitorii capitalei, dar și oaspeții ei sunt așteptați cu drag în zilele de 26 și 27 august de la ora 9.00 până la ora 18.00.
Din 1 ianuarie 2023, toți agenții economici din țară care plasează pe piață produse ambalate sunt responsabili pentru colectarea, transportarea, depozitarea și valorificarea deșeurilor din ambalaje pe care le comercializează prin aplicarea mecanismului de Responsabilitate Extinsă a Producătorului, conform prevederilor H.G.nr.561/2020.
Totodată, începând cu 1 ianuarie 2023 au dreptul să plaseze pe piață produse doar acei producători care s-au înregistrat în Sistemul Informațional Automatizat Managementul Deșeurilor (SIAMD).
În așa mod, autoritățile din Republica Moldova își propun să asigure reciclarea a 45% din deșeuri din ambalaje, până în anul 2029. Momentan, acest indicator nu poate fi estimat cu precizie, iar datele Biroului Național de Statistică sugerează că 90% din deșeuri sunt depozitate în poligoane neautorizate. Totodată, potrivit Studiului privind deșeurile din plastic în Republica Moldova, doar 3% din deșeurile din plastic sunt valorificate prin reciclare în Moldova.
Detalii despre aceste aspecte importante au fost prezentate în cadrul instruirii privind Implementarea Responsabilității Extinse a Producătorilor (REP), la care au participat peste 20 de procesatori, producători, traderi și distribuitori de fructe și legume, dar și apicultori, organizată recent de Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurala în Moldova, finanțat de USAID.
Un distribuitor de fructe cu rulaj de 120 tone de mere în Chișinău, timp de un an, generează peste 12 tone de deșeu din lăzi și caserole din carton.
În același an, o companie producătoare de miere de albini, care pune pe raft 40,000 borcane, generează circa 23 tone de deșeu din ambalaje de sticlă, și încă jumătate de tonă de capace din metal, care ajung la tomberon. Însă doar o parte infimă din aceste deșeuri ajung să fie valorificate prin reciclare, iar majoritatea sunt depozitate la gropile de gunoi din Moldova.
Ce înseamnă REP pentru ambalaje?
Potrivit Aureliei Bahnaru, expertă în economie circulară și managementul deșeurilor, Responsabilitatea Extinsă a Producătorului presupune că persoanele fizice sau juridice care, la nivel profesional, proiectează, produc, prelucrează, tratează, vând şi/sau importă ambalaje sau produse ambalate sunt supuse regimului REP și au nemijlocita obligație de implementare a acestui principiu.
„Agenții economici vizați pot implementa principiul REP prin întreprinderea măsurilor de acceptare a produselor returnate şi a deșeurilor care rămân după utilizarea respectivelor produse, precum şi gestionarea ulterioară a deșeurilor şi asigurarea financiară pentru aceste activități” a precizat expertul.
În mod practic, orice companie care plasează produse ambalate, precum fructe sau legume în caserole sau lăzi, miere de albini în borcane sau recipiente din plastic, vin în sticle din sticlă și mii de alte produse de origine animală și vegetală, este obligată, conform legislației, să raporteze anual către Agenția de Mediu date despre volumul de ambalaje folosite, dar și modul în care acestea au fost colectate, transportate, și valorificate.
Sistem individual și sistem colectiv
Fiecare agent economic care cade sub incidența actelor normative ce reglementează implementarea REP, este în drept să decidă de sine stătător modalitatea prin care va opta pentru implementarea principului REP. Astfel, agentul economic poate opta pentru un sistem individual sau un sistem colectiv.
„Sistemele individuale presupun organizarea sistemului de gestionare a deșeurilor generate în urma consumului de produse plasate pe piață de către agentul economic care le plasează, prin dezvoltarea unei infrastructuri proprii de colectare și/sau stabilirea relațiilor contractuale cu operatori economici autorizați pentru tratarea deșeurilor”, explică Aurelia Bahnaru.
Potrivit expertului, deosebirea față de sistemul colectiv constă în faptul că într-un sistem colectiv cel puțin trei producători se asociază într-o organizație non-profit, și decid să asigure aceleași funcții, însă, în comun, împărțind costurile și determinând și alte companii să adere la organizația nou-creată.
Totodată doar sistemele colective în mod obligatoriu trebuie să își autorizeze la Agenția de Mediu activitatea privind implementarea REP.
Costurile aferente implementării principiului REP și obiectivele de reciclare ale autorităților
În funcție de alegerea modalității implementării principiului REP, companiile vor avea costuri diferite, susțin reprezentanții sistemelor colective A.O. Reciclare, A.P. Moldcontrol și Fundația EcoSave, prezenți la eveniment.
Astfel, în cazul alegerii de a adera la un sistem colectiv, agentului economic îi revine obligațiunea de a raporta sistemului colectiv cantitatea de deșeuri din ambalaje pe care acesta planifică să o plaseze pe piață. În funcție de această cantitate, sistemul colectiv calculează obiectivul în % care urmează a fi colectat și valorificat. În funcție de tipul ambalajului, obiectivele diferă.
*Procentajul minim din masa totală a materialelor de ambalaj din care sunt compuse deșeurile de ambalaje care reprezintă cantitatea minimă a tipului de material de ambalaj (hârtie și carton, plastic, sticlă, metale, lemn) valorificat din cantitatea de ambalaje fabricate din materialul respectiv plasate pe piață.
**Procentajul minim din masa deșeurilor de ambalaje, care reprezintă cantitatea de deșeuri de ambalaje valorificate împărțită la cantitatea de deșeuri de ambalaje plasate pe piață.
Un producător, membru al sistemului colectiv, va trebui să achite de la 500 lei per tonă de sticlă, 4,000 lei/tonă de plastic, 750 lei /tonă de hârtie și carton, 1,400 lei/tonă de metal și 1,000 lei pentru o tonă de deșeuri de ambalaje din lemn.
În funcție de sistemul colectiv la care va prefera să adere, aceste costuri pot fi diferite și sunt achitate doar pentru cantitatea de deșeuri ce urmează a fi colectate și valorificate, conform obiectivelor autorităților naționale.
Reprezentanții sistemelor colective prezenți la instruire susțin că aderarea la REP colectiv pe ambalaje sau înființarea unui sistem colectiv este mai eficientă decât implementarea sistemului individual.
„Producătorii trebuie să se concentreze pe producere, iar noi vom prelua în numele lor responsabilitatea ce ține de managementul eficient al deșeurilor din ambalaje” susține reprezentantul A.O. Reciclare, Vadim Axenti.
„Din experiența noastră, companiile care devin membrii REP colectiv nu trebuie să aloce resurse suplimentare pentru comunicarea și raportarea către autorități. Aceste procese sunt deseori destul de complexe, iar noi avem experiența de a asigura o calitate bună a acestui proces, pentru membrii noștri”, adaugă Dumitru Sobolev, reprezentantul AP Moldcontrol.
Ambii sunt de acord că un element important este pentru început ca fiecare producător a să monitorizeze cantității de ambalaje folosite în activitatea sa, adică a greutății fiecărei caserole, borcan, cutii, lăzi și sticle.
Cât ține de sistemul individual, acesta poate fi implementat de acei agenți economici care își cunosc cumpărătorii. Potrivit lui Mihai Cojocaru, Administratorul AO „EcoSave”, în cazul producătorilor mici care pot comunica direct cu consumatorii, un sistem individual ar reduce din cheltuieli și ar permite optimizarea acestora.
„În cazul unor companii mici, cu volum relativ mic al deșeurilor din ambalaje, crearea unui sistem individual din punctul meu de vedere este soluția optimală. Producătorul va cheltui mai mult timp și resurse la setarea și organizarea inițială a acestui sistem, însă ulterior va cheltui mai puțin pentru întreținea lui” consideră Mihai Cojocaru.
Ambalajele de sticlă, lemn, carton, plastic, metal și material compozit (tetra pac) au o pondere considerabilă în structura deșeurilor menajere eliminate zilnic în Republica Moldova. Mecanismul REP s-a dovedit a fi un instrument absolut necesar și funcțional pentru tranziția la o economie verde și circulară axat pe principiul „POLUATORUL PLĂTEȘTE”, conform căruia oricine introduce ambalajele sau mărfuri ambalate pe piața unei țări rămâne responsabil pentru aceasta până la finele ciclului de viață al ambalajului, inclusiv perioada de timp după eliminare.
Crearea diferitor soiuri de căpșun are loc continuu, iar pe piață, an de an, apar noi varietăți menite să corespundă cerințelor acesteia. De la o singură fructificare pe sezon și până la soiuri care pot oferi mai multe recolte (popular numite soiuri de căpșun care rodesc tot anul) piața oferă multiple varietăți.
În acest articol, vorbim despre cum se clasifică soiurile de căpșun, cele mai populare și „bune” soiuri de căpșun și soiuri de perspectivă.
În funcție de perioada de fructificare, soiurile de căpşun se împart în trei tipuri:
soiuri de căpșun de zi scurtă, neremontante (au nevoie de o durată zilnică de circa 12 ore) – produc căpșune de dimensiuni mari, rodesc o dată pe an, oferind recolte bogate, de obicei în perioada mai-iunie.
soiuri de căpșun remontante, de zi lungă, ce,de obicei, au două fructificări pe an(necesită pentru diferentierea mugurilor 14 -16 ore zilnic), înregistrându-se o pauză de fructificare, atunci când temperaturile nu sunt favorabile.
soiuri de căpșun indiferente la lungimea zilei (neutre/ Day neutral) – înfloresc o perioadă mai lungă a anului, mai multe valuri de fructificare, de obicei au fructe mai mici.
De cele mai multe ori, soiurile neutre și cele de zi lungă sunt numite de către cultivatori remontante.
Căpșunii sunt fotoperiodici în inducția florilor, adică răspund la ciclurile zi/noapte ca stimuli pentru a iniția dezvoltarea florii. Răspunsul plantelor de căpșuni la înflorire, în special interacțiunea temperatură-fotoperioadă, este unul complex și relativ necunoscut.
Evident, atunci când se urmărește producția de căpșuni în afara sezonului, înțelegerea răspunsurilor soiurilor la înflorire este critică. Soiurile neremontante, precum și de zi neutră, pot înflori și forma recolte în condiții de zi scurtă, iar soiurile de zi lungă au nevoie de o durată mai mare a iluminării.
În cazul soiurilor de zi lungă, acestea au două valuri de fructificare. Primul val are loc aproape în perioada de coacere a căpșunilor obișnuite, iar al doilea în august-octombrie.
În general, căpșunul remontant este reprezentat de soiuri ce produc fructe în intervalul de temperatură 18 – 32°C (la începutul verii şi apoi la sfârşitul verii, când temperaturile se reduc, cu un interval de câteva săptămâni generat de temperaturile ce depăşesc 32°C).
Multe soiuri remontante nu tolerează înghețurile pe termen scurt. Iarna, plantele trebuie acoperite. În plus, soiurile de căpșuni remontante au nevoie de umiditate ridicată, udarea trebuie să fie regulată și destul de abundentă. Este recomandată mulcirea pentru a reduce evaporarea umidității.
Aceste soiuri, precum am menționat, au nevoie de zile lungi – până la 17 ore de lumină și produc puțini stoloni.
Soiurile de căpșun neutre au o plasticitate mai mare față de condițiile de mediu, vor rodi atât timp, cât le permit condițiile de creștere. Acesta este un grup separat care poate avea mai multe valuri de fructificare.
În câmp deschis, soiurile neutre încep să crească atunci când temperatura aerului atinge +15 grade. Dar o sarcină mare asupra plantelor le epuizează rapid și, prin urmare, plantele trebuie înlocuite în mod regulat, de obicei o dată la doi ani.
Soiurile indiferente la lumina zilei înfloresc în cicluri, la fiecare circa 6 săptămâni. Principalul avantaj al cultivării lor este că, pentru astfel de soiuri durata de iluminare nu este importantă. Pe de altă parte, pentru asigurarea recoltelor este foarte importantă fertilizarea regulată și întreținerea adecvată, altfel plantele se vor istovi rapid.
De regulă, astfel de soiuri fructifică timp de trei până la patru ani, iar după acest ciclu, trebuie reînnoite. În medie, randamentul căpșunilor de zi scurtă este de aproximativ 350-370 g per plantă, însă poate varia în funcție de caracteristicile soiului.
Printre cele mai populare soiuri de căpșun de zi scurtă pentru care optează fermierii pentru cultivare în sistem comercial se numără:
Soiuri timpurii de căpșun de zi scurtă populare la nivel internațional: Rendezvous, Francesca, Lambada, Alba, Cory® „P241102”, Gariguette, Daroyal, Honeoye, Romina.
Soiuri târzii de căpșun de zi scurtă populare la nivel internațional: Symphony, Fenella, Vima® Tarda, Florence, Fernando, Vima® Xima, Destiny® „P061105”, Malwina.
Soiurile de zi lungă oferă două recolte pe sezon, al doilea val de fructificare fiind mult mai abundent. Adesea, după o astfel de încărcare, rozetele sunt istovite.
Fructele au, în medie, aproximativ 50 g în greutate, dar unele soiuri produc fructe și mai mari, iar o plantă poate produce până la 1,5 kg de fructe pe parcursul sezonului.
Soiuri de căpșun de zi lungă: Red Gauntlet, Capry, Elsinore, Charlotte, Murano, Furore, Hademar, Bravura, Florentina, Favori.
În spații protejate cu încălzire (sere) produc recolte aproape continuu. Aceste soiuri formează mai puțini stoloni, astfel că înmulțirea este mai anevoioasă.
Printre cele mai populare soiuri de căpșun de zi neutră, cu fructificare continuă se numără: Albion, Malga, Portola, San Andreas, Aromas, Selva, Mara des Bois, Ostara, Monterey.
