Cinci state membre UE din Europa Centrală şi de Est (CEE) vor cere împreună miercuri Uniunii Europene să extindă embargoul privind importurile de cereale din Ucraina dincolo de termenul limită care expiră în 15 septembrie, pentru a preveni perturbări majore ale pieţei, a declarat ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, pentru Reuters, scrie agrobiznes.ro.
Îndreptându-se spre o reuniune la Varşovia, Istvan Nagy a explicat la aeroport că Polonia, România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia vor cere menţinerea pentru moment a embargoului la grâul, porumbul, rapiţa şi seminţele de floarea soarelui provenite din Ucraina.
Oficialul ungar a declarat că va discuta de asemenea o opţiune prin care ţările să poată cere individual Uniunii Europene să adauge produse pe lista celor la care se aplică embargoul.
Şi ministrul polonez al Agriculturii, Robert Telus, a declarat marţi:
„Nu văd niciun argument convingător pentru ca actualul embargou să expire la mijlocul lunii septembrie. Eu sper că embargoul nu se va termina, că vom putea să obţinem prelungirea sa în interiorul coaliţiei noastre de cinci state membre UE”.
Comisia Europeană a semnalat anterior că va reduce şi elimina treptat restricţiile „excepţionale şi temporare” care afectează statele membre din Europa de Est.
De asemenea, după ce luni Rusia a pus punct unui acord internaţional privind coridorul din Marea Neagră, Bruxellesul a anunţat că nu va „precupeţi niciun efort” pentru a susţine o livrare stabilă a produselor agricole din Ucraina spre pieţele mondiale via aşa-numitele coridoare de solidaritate.
Înainte de invazia rusească, declanşată în luna februarie 2022, aproximativ trei sferturi din producţia de cereale a Ucrainei era exportată spre Europa, China şi Africa, iar marea majoritate a exporturilor se realiza prin intermediul porturilor de la Marea Neagră.
Comisia Europeană susţine că acest lucru s-a schimbat după invazia rusească, astfel că în prezent aproximativ 60% din exporturile de cereale ale Ucrainei se derulează prin intermediul coridoarelor de solidaritate puse la punct de UE.
Dar majorarea exporturilor de cereale ucrainene pe cale terestră este un subiect sensibil pentru Polonia şi alte state membre UE care sunt vecine cu Ucraina, inclusiv pentru România, în condiţiile în care fermierii din aceste ţări au început să fie supuşi la presiuni odată cu majorarea importurilor de cereale ieftine din Ucraina.
Îmbunătățirea practicilor agricole din întreaga lume ar permite terenurilor să capteze 31 de miliarde de tone de dioxid de carbon în fiecare an, potrivit unei noi cercetări, scrie noi.md.
Acest lucru ar trebui să fie suficient pentru a menține schimbările climatice în limita de 1,5 °C stipulată de Acordul de la Paris.
Potrivit Organic Farming Union, Jacqueline McGlade, fost om de știință șef al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și fost director executiv al Agenției Europene de Mediu, a evaluat perspectivele de utilizare a solului agricol.
Ea a ajuns la concluzia că schimbările relativ mici în utilizarea terenurilor ar putea avea un efect semnificativ asupra climei, relatează The Guardian.
Potrivit cercetătorului, pentru a atinge obiectivele climatice, capacitatea de carbon a jumătate din terenurile agricole din lume trebuie să crească cu doar 1%.
Acest lucru ar permite solurilor să absoarbă și să stocheze aproximativ 31 de miliarde de tone de CO2 pe an, ceea ce ar putea închide aproape complet diferența de 32 de miliarde de tone de carbon dintre absorbția planificată a emisiilor la nivel mondial și obiectivul care trebuie atins pînă în 2030 pentru a menține încălzirea globală în limita a 1,5 °C.
Jacqueline McGlade a precizat că stocarea carbonului suplimentar într-un strat fertil de până la 30 cm adâncime este deosebit de potrivită pentru regiunile cu soluri degradate.
Pentru ca solurile să înceapă să absoarbă mai mult carbon, agricultorii vor trebui să schimbe practicile agricole, renunțând la utilizarea excesivă a îngrășămintelor artificiale.
Fermierii antrenați în activități de agricultură pot capta mai mult carbon prin schimbarea rotației culturilor, prin plantarea de culturi de acoperire, cum ar fi trifoiul, și prin plantarea fără de arat câmpurile.
Crescătorii de animale își pot îmbunătăți solurile prin cultivarea mai multor ierburi native. Gardurile vii contribuie, de asemenea, la sechestrarea carbonului în sol prin intermediul unor rețele subterane mari de ciuperci micorizice și microbi care se extind la câțiva metri adâncime în câmp.
Fermierii au petrecut zeci de ani eliminând gardurile vii pentru a facilita agricultura intensivă. Însă refacerea și menținerea gardurilor vii existente va îmbunătăți biodiversitatea, va reduce eroziunea solului și va contribui la stoparea scurgerilor agricole dăunătoare, care reprezintă un factor major de poluare a râurilor.
Jacqueline McGlade a estimat la 1 milion de dolari restaurarea a 40.000 de hectare de terenuri agricole grav degradate din Kenya, folosind metodele propuse. Potrivit cercetătorului, perioada de tranziție ar dura doi-trei ani, după care terenul va avea randamente mai bune și va deveni mai sănătos.
ADAMA România a organizat în data de 13 iulie a doua ediție ADAMA Friends in Business, un eveniment anual, adresat partenerilor din întreaga țară, care își propune să sărbătorească parteneriatul și agribusiness-ul într-un cadru festiv.
Evenimentul a cuprins o scurtă sesiune de prezentări susținute de reprezentanții ADAMA, urmată de o seară de socializare.
Cu această ocazie, Gabriela Vila, Director General ADAMA România și Republica Moldova și inițiatoarea seriei de întâlniri ADAMA Friends in Business, a reafirmat ambiția companiei de a fi prima alegere a partenerilor din România, fermieri și distribuitori, și angajamentul de a furniza acestora în mod constant produse inovatoare de protecție a plantelor, oferind totodată flexibilitate și simplitate în desfășurarea afacerilor.
„Strategia noastră de dezvoltare se uită spre contribuția pe care ADAMA o aduce partenerilor săi, spre creșterea sustenabilă și spre ambiția de a fi prima opțiune a clienților noștri. Iar ca să reușim acest lucru, am așezat strategia noastră pe 4 piloni: conexiune puternică cu fermierii și distribuitorii, excelență în logistică, portofoliu optim de produse, respectiv inovare în formulare. Depunem toate eforturile pentru a aduce către fermieri produse inovative, sustenabile și superioare”, a explicat Gabriela Vila.
Gabriela Vila a făcut o scurtă trecere în revistă a istoricului companiei, a valorilor și misiunii asumate de ADAMA, marcând principalele cifre cheie ale companiei: locul 7 în topul global al companiilor de protecția plantelor, 5,6 mld dolari vânzări de produse de protecția plantelor în 2022, vânzări în peste 100 de țări cu prezență directă în toate piețele agricole importante, peste 300 de substanțe active – bază pentru oferta diferențiată, 4 centre de excelență în cercetare și dezvoltare, 2 centre deproducțiecomplet integrate în Israel și China și 22 de facilități de sinteză și formulare.
Directorul General ADAMA România și Republica Moldova a invitat participanții să pună deoparte formalitatea și să spună „da” prieteniei în business.
„Suntem convinși că parteneriatul nostru crește atunci când dincolo de cifre sunt oameni care se respectă și se susțin”, a adăugat Gabriela Vila.
Tehnologiile de formulare, atuuri pentru crearea diferențierii pe piață
Prezent la eveniment, Renato Castagna, Head of Marketing & Product Strategy EAME ADAMA, a vorbit despre noua strategie a companiei la nivel global, care are ca fundamentexcelența în formulare și a precizat faptul că tehnologia de formulare vizează în principal optimizarea modului în care substanța activă își atinge ținta, iar aceste tehnologii pe care le lansează compania sunt atuuri pentru crearea diferențierii pe piață.
În acest context, oficialul ADAMA a prezentat tehnologia de formulare ASORBITAL®, dezvoltată de echipa de experți în formulări ADAMA din Israel, care asigură penetrarea optimă în frunzele cerealelor și permite o protecție îmbunătățită și de lungă durată. Produsele ADAMA care încorporează tehnologia ASORBITAL® vor fi disponibile în curând și pe piața din România.
„Tehnologia de formulare ASORBITAL® este un concept de formulare nou, patentat, care îmbunătățește activitatea substanței active Protioconazol, oferind o distribuție echilibrată, o mai bună absorbție în frunze și o excelentă translocare sistemică în frunze”, a explicat Renato Castagna.
Dinamica pieței mondiale, parte din proces
Adrian Sâmbotin, Director Comercial ADAMA România, a vorbit despre flexibilitate și adaptabilitate, atributele celor care reușesc în business și în viață, într-o lume aflată în continuă mișcare.
El a subliniat faptul că în ultimii 20 de ani s-au întregistrat schimbări masive în agricultură, inclusiv pe piața produselor de protecție a plantelor și înponderea celor trei tipuri de produse care o compun – produse protejate prin patente, produse cu proprietate off-patent, respectiv produse ieșite de sub patent.
Adrian Sâmbotin a arătat faptul că, în prezent, companiile investesc mai puțin în dezvoltarea de noi substanțe active și mai mult în lansarea de produse complexe și eficiente, folosind produse libere de patent. În acest fel, fermierii beneficiază de un cost pe hectar mai bun.
„Urmând acest trend, noi, la ADAMA, suntem pregătiți să aducem pe piață și în fermele din România produse complexe, de înaltă calitate. Totul pentru a putea transforma anul care vine dintr-unul pe care îl privim cu scepticism, într-unul în care la momentul recoltatului să ne bucurăm de deciziile pe care le-am luat încă de la semănat”, a conchis directorul comercial ADAMA România.
Agricultura, printre cele mai profitabile industrii din România
Invitatul special al evenimentului a fost analistul economicIancu Guda, realizator al uneia dintre cele mai cunoscute emisiuni TV de educație financiară, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România și director general al diviziei Credit Management Services al unei reputate companii de management al riscurilor.
În calitate de ambasador al programului de fidelizare ADAMA CASH+ lansat de companie anul acesta, Iancu Guda a vorbit despre macrotrenduri economice și impactul acestora asupra afacerilor, despre cele mai profitabile industrii din România, printre care și agricultura, dar și despre viteza și importanța cash flow-ului în agribusiness.
„Agricultura are un mare avantaj: este una dintre cele 5 cele mai profitabile industrii din România, alături de sănătate, IT, gaz și energie. Pe de altă parte, se confruntă cu o mare provocare, ce ține de durata ciclurilor, în condițiile în care trebuie respectați anumiți timpi, pentru că nu poți să accelerezi natura. În acest context, fermierii pot obține bani prin programul ADAMA CASH +, pe care îi pot folosi în afacerea pe care o dețin. Este o soluție pe care ADAMA a construit-o pentru fermieri într-un moment în care este nevoie de așa ceva: bani la schimb cu valoare”, a afirmat analistul economic.
În timpul studiului organelor viţei de vie, o atenţie deosebită li se acordă strugurilor şi bobiţelor, lucru evident, deoarece bobiţa viţei de vie este unicul organ ce are importanţă economică.
Datorită conţinutului înalt de zaharuri, vitamine şi altor substanţe organice şi minerale utile, bobiţa constituie un fruct foarte valoros pentru consum în stare proaspătă. Din această cauză, calitatea producţiei de struguri de masă depinde mult de indicii calitativi ai bobiţei.
Creşterea bobiţelor are loc fenologic de la căderea ultimelor corole ale florilor pînă la intrarea bobiţelor în pârgă, calendaristic are loc în iulie-august şi durează 30-60 de zile.
Durata fazei de creştere a bobiţelor depinde de particularităţile de soi, condiţiile de mediu şi agrotehnica aplicată [1].
Viteza de creştere a unor aşa variabile ca volumul, greutatea şi diametrul fructelor este în funcţie de timpul de după înflorit, la soiurile de viţă de vie creşterea în volum a bobiţelor este caracterizată de o curbă dublă sigmoidală.
Pe durata creşterii şi dezvoltării bobiţei, se atestă două perioade de creştere rapidă, care sunt separate de o perioadă cu creştere lentă.
Pe întreaga durată de creştere a bobiţei, putem evidenţia 3 etape:
prima – etapa de diviziune a celulelor, în care ovarul creşte rapid, însă nu embrionul şi endospermul;
a doua – în care are loc creşterea rapidă a embrionului şi endospermului, lignificarea endocarpului şi o creştere lentă a peretelui ovarului;
a treia – se caracterizează prin creşterea rapidă a mezocarpului şi determină volumul final al bobiţei [2, 3, 4].
Potrivit studiilor efectuate de către Stephenson A. [5], căderea (avortarea) bobiţelor la viţa de vie are loc în faza 1 şi 2, adică până la valul doi de creştere a curbei bisigmoidale de creştere.
Căderea timpurie a fructelor induce o dezvoltare mai bună a celor rămase. Potrivit lui Weaver R. [4] după câteva zile de la finalizarea înfloritului, aproximativ 50 – 60% din bobiţe cad.
Aşadar, creşterea în dinamică a bobiţelorne poate da mai multe răspunsuri în ceea ce priveşte repartizarea corectă în timp a factorilor determinanţi pentru atingerea dimensiunilor maxime a bobiţelor:
– în prima fază de creştere activă are loc diviziunea şi creşterea celulelor – se determină mărimea potenţială a fructelor – orice factor lipsă, cum ar fi: apă, nutriţie, lumină, agenţi patogeni influenţează direct dimensiunea finală a bobiţelor şi a strugurilor;
Căderea bobițelor în prima fază.
– a doua fază – aşa-numită „lag-fază” este determinată de o pauză în creştere sau se caracterizează printr-o creştere lentă (la soiurile tardive este mai evidentă, la cele timpurii este foarte scurtă) – în această fază au loc schimbări mai mult „calitative” decât „cantitative” în fructe, de aceea lipsa unor factori nu este atât de simţită;
– a treia fază – al 2-lea val de creştere, se caracterizează printr-o creştere rapidă, şi, luând în considerare că masa organelor reproductive (struguri, bobiţe) şi a celor vegetative este mult mai mare faţă de prima fază şi cerinţele plantei în cantitate (apă, nutriţie, lumină) sunt foarte înalte.
Mai jos sunt redate câteva exemple de creştere în dinamică a bobiţelor pe acelaşi teren în aceleaşi condiţii, dar influenţaţi de diferiţi factori:
regimul hidric – observăm că la soiul Moldova la varianta neirigată comparativ celei irigate, viteza de creştere în prima perioadă este mai accelerată (0,53 mm/zi vs 0,51 mm/zi), însă al doilea val de creştere, unde regimul hidric a avut un rol hotărâtor se atestă o diferenţă dublă în favoarea variantei irigate: 0,12 mm/zi – irigată comparativ cu 0,06 mm/zi, ca în final să avem o diferenţă de 31,1 % în dimensiunea bobiţelor;
încărcătura cu roadă (figura 2) – s-au analizat varianta cu sarcina de 36,2 t/ha faţă de 48,9 t/ha, şi, dacă în prima fază creşterea este oarecum similară, când cerinţele factorilor nu sunt relativ înalte în ceea ce priveşte cantitatea lor, atunci în valul doi de creştere se observă un ritm mai mare de creştere la varianta cu încărcătura mai mică, obţinându-se în final bobiţe cu dimensiuni mai mari;
aplicarea giberelinei (GA3) – la soiul Codreanca, creşterea diametrului bobiţelor până la aplicarea giberelinei (GA₃) a fost identică la variantele martor şi cu GA₃–60 mg/l şi a constituit circa 0,758 mm/zi, însă din momentul aplicării giberelinei (GA₃), moment ce a coincis cu apogeul creşterii primei etape, legitatea (curba) creşterii s-a menţinut, dar cu intensitate diferită.
De la momentul aplicării giberelinei (23.06.2011) şi până la coacerea de consum (17.08.2011) creşterea diametrului bobiţei la varianta martor a decurs cu intensitatea de 0,168 mm/zi, bobiţa, atingând diametrul final de 14,95 mm, pe când la varianta GA₃–60 mg/l s-a înregistrat intensitatea de creştere a diametrului bobiţei de 0,201 mm/zi şi la recoltare bobiţa a avut 16,80 mm în diametru [6];
soiul – la soiurile timpurii, comparativ cu cele tardive, perioada de creştere este scurtă şi are loc cu o intensitate mult mai mare la toate etapele. Practic, perioadă de repaus nu se atestă, ceea ce impune o atenţie deosebită faţă de factori pe parcursul întregii perioade de creştere.
Până pe 01.08.2022 (momentul coacerii soiului Superextra) viteza de creştere: soiul Superextra – 0,37 mm/zi, soiul Moldova – 0,23 mm/zi.
Perstniov N. ş. a. Viticultură. Chişinău: Tipografia Centrală, 2000. 502 p.
Codreanu V. Anatomia comparată a viţei de vie (Vitis L.). Chişinău: Tipografia AŞM, 2006. 252 p.
Coombe B., Hale C. The hormone content of ripening grape berries and the effects of growth substance treatments. In: Plant. Physiol., N. 51, 1973. p. 629-634.
Weaver R. Grape growing. New York: John Wiley&Sons, 1976. 371 p.
Stephenson A. Flower and fruit abortion: proximate causes and ultimate functions. In: Ann. Rev. Ecol. Syst., N. 12, 1981. p. 253-279.
Mihov D. Productivitatea plantaţiilor viticole şi calitatea strugurilor în funcţie de soi, aplicarea giberelinei (GA3) şi inciziei inelare. Teză de doctor în ştiinţe agricole, Chişinău, 2015.
USAID anunță lansarea Programului de Granturi pentru Promovarea Exportului Vinului Moldovei, având drept scop susținerea vinificatorilor din țară în diversificarea piețelor de export, creșterea durabilă și consolidarea poziției Vinului Moldovei în lume.
Grantul oferit vine să susțină și să consolideze „revoluția” și progresele semnificative înregistrate de industria vitivinicolă din Moldova în ultimii 10 ani.
Programul de granturi, parte a Proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova (PCRR), are un buget total de 13,000,000 MDL. Scopul său este să stimuleze vânzările și diversificarea exporturilor de vinuri de calitate, promovând accesul către piețele netradiționale, cu valoare adăugată înaltă.
Prin sprijinirea activităților de marketing și promovare, se dorește construirea unei imagini pozitive a Vinului Moldovei pe aceste piețe.
Exportatorii de vinuri din Moldova pot solicita granturi de până la 1 milion de lei pe companie, în funcție de categoria afacerii. Criteriile de eligibilitate, selecție și evaluare a proiectelor vor fi luate în considerare într-un proces competitiv, se planifică ca aproximativ 20 de companii din domeniul vitivinicol vor beneficia de sprijin financiar nerambursabil.
Evenimentul de lansare se va desfășura pe 20 iulie 2023 în cadrul sediului Mediacor. Toți exportatorii de vinuri interesați sunt încurajați să participe și să profite de această oportunitate de a obține sprijin financiar nerambursabil pentru dezvoltarea și promovarea exportului de vinuri moldovenești.
Termenul de încheiere a Programului de granturi este 30 noiembrie anul curent, cu perioade subsecvente de depunere a cererilor la 31 iulie, 29 septembrie și, respectiv, 30 noiembrie 2023.
Această inițiativă se desfășoară în parteneriat strategic cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova și Oficiul Național al Viei și Vinului.
După cum am promis, data trecută, continuăm să studiem și să facem cunoștință cu problemele creșterii corecte a tineretului de reproducție, iar astăzi, în toiul verii și căldura ei, vorbim câte ceva despre stresul termic la viței.
Pe măsură ce temperatura vara începe să crească, ne pasă mai mult de vaci și, mai puțin, ne gândim la starea vițeilor, dar rețineți că stresul termic crește riscul acestora de deshidratare, reduce foarte mult consumul de hrană și are un efect imunosupresor.
Toți nutrienții consumați de vițel vor fi direcționați către procesele de termoreglare, așa că în astfel de condiții nu trebuie să vă așteptați la sporuri medii zilnice bune, iar un sistem imunitar slab va determina o creștere a morbidității, care afectează direct dezvoltarea, greutatea și dimensiunile vițeilor, junincilor, junincilor gestante, vacilor tinere (după prima fătare) și productivitatea lor viitoare.
Prin urmare, vă ofer câteva sfaturi sau la ce să fiți atenți atunci când vorbim de „stresul termic”:
Manifestările de stres termic la viței încep deja la o temperatură de 25°C și mai mult;
Efectul temperaturii în combinație cu umiditatea ridicată nu face decât să mărească manifestările de stres;
Principalele semne ale stresului termic la viței: activitatea scăzută, respirația rapidă (frecventă), respirație superficială, uneori vițeii respiră pe gură, scăderea bruscă a consumului de hrană (ca urmare, scăderea greutății corporale la înțărcat), consumul crescut de apă, apoi pot apărea semne de deshidratare;
Dacă vițeii sunt ținuți în boxe speciale, este necesar să se organizeze accesul maxim de aer înăuntrul căsuței;
Dacă vițeii sunt ținuți în grajduri, ventilația trebuie să înceapă să funcționeze deja la o temperatură de 23°C;
Este important de reținut că vițeii ținuți în cuști individuale până la vârsta de 2 luni au mai puține efecte negative produse de temperaturile ridicate asupra organismului lor în comparație cu vițeii ținuți în țarcuri de grup, de aceea se recomandă întreținerea vițeilor în țarcuri individuale;
Și, după cum spun fermierii americani, că paiele sunt încă standardul de aur pentru așternutul la viței, dar în canicula verii, este mai bine să înlocuiți paiele cu nisip sau rumeguș, sau nisipul amestecat cu rumeguș sau cu paie mărunțit;
În secțiile de grup în care se țin vițeii după înțărcare, zona de odihnă trebuie să fie perfect uscată;
Pe timpul caniculei, cantitatea de lapte pentru hrănire nu se reduce, ba chiar poate fi crescută cu 20 sau chiar 30%, acest lucru va oferi vițeilor mai multă energie pentru a lupta împotriva stresului și a ajuta sistemul imunitar, uneori este recomandat să treacă de la 2 alăptări la 3 ori pe zi, dar cu intervale egale între ele (lucrul acesta este important);
Apa, apa, și încă odată apa, ea trebuie să fie mereu proaspătă, curată, dar nu rece, apa va preveni deshidratarea și va reduce stresul, deosebit de critic pentru acei viței care au fost recent înțărcați. Țineți minte, apa ar trebui să fie disponibilă din primele zile de viață;
Prevenirea strictă a diareei precoce neonatale la viței, în condițiile în care stresul termic determină suprimarea sistemului imunitar, iar efectele nocive ale diareei vor fi de patru ori mai rapide și mai severe;
Toate măsurile veterinare trebuie efectuate devreme, dis-de-dimineață sau seara târziu (regula principală este ca temperatura să fie sub 23°C);
Controlul muștelor în grajduri pentru viței și efectuarea dezinfecțiilor suplimentare planificate;
Stresul termic la vaci în perioada înțărcatului poate duce la fătare prematură, greutate redusă la vițeii nou-născuți, calitatea colostrului foarte scăzută. Este necesar să se țină cont în prealabil și să se facă rezerve de colostru de calitatea bună pentru vară, iar pentru vacile în perioada înțărcatului să se creeze condiții confortabile pentru a preveni stresul termic.
Agricultura Conservativă reprezintă o schimbare completă a filosofiei de producere. Pe lângă evitarea lucrării solului, agricultura conservativă include în sine un sistem întreg de principii necesare de implementat și necesită mai mulți ani de tranziție pentru a obține succes.
Principalele principii în agricultura conservativă țin de:
1. Perturbarea mecanică minimă a solului sau lipsa perturbării prin aplicarea practicii No-tillage
Chiar dacă acesta e primul principiu al agriculturii conservative, trebuie să înțelegem, precum am menționat, că fără celelalte sistemul pur și simplu nu va funcționa.
De fapt, aici e importantă nu doar evitarea lucrării solului, ci un management corect care ar permite dezvoltarea vieții solului, astfel încât mai multe procese să lucreze de la sine.
Principiul „perturbarea minimă a solului” nu trebuie confundat cu termenul „minimalizarea lucrării solului” și nici cu termenul „mini-till”. Semănatul în condiții de no-tillage (sau semănatul direct), utilizat ca procedeu singular, fără respectarea tuturor principiilor, nu este considerat Agricultură Conservativă.
Acest principiul, care în practică este realizat cu semănători special construite, pentru a plasa semințele și îngrășămintele, asigură o perturbare minimă a solului.
Semănatul în condiții de no-tillage poate fi precedat de mărunțirea resturilor sau terminarea prin cosire, tăvălugire, erbicidarea culturilor de acoperire.
De obicei, semănatul se realizează concomitent cu aplicarea îngrășămintelor. Alte perturbări ale solului nu se realizează. Minimizarea pierderilor de materie organică din sol în rezultatul mineralizării sunt asigurate de perturbarea mecanică minimă.
2. Menținerea permanentă a suprafeței solurilor acoperite cu resturi vegetale și /sau culturi de acoperire
Menținerea suprafeței solului acoperite cu reziduuri vegetale și culturi de acoperire este un principiu fundamental al Agriculturii Conservative.
Aproape toate avantajele acestui sistem reies din acoperirea permanentă a solului și doar câteva, de la nelucrarea solului și utilizarea altor practici.
Agricultura Conservativă, cu cantități insuficiente de resturi vegetale, nu ne va permite să beneficiem pe deplin de acest sistem.
Beneficiile acoperirii suprafeței solului cu resturi vegetale și cu culturi de acoperire sunt mai pronunțate odată cu creșterea cantității de materie vegetală prezentă la suprafața solului, precum ar fi:
Sporirea infiltrației, micșorarea evaporării și mărirea cantității de apă accesibile pentru plante.
Micșorarea eroziunii de apă și de vânt.
Sporirea activității biologice.
Sporirea cantității de materie organică și de nutrienți în sol.
Moderează temperatura solului.
Micșorează îmburuienarea.
Culturile de acoperire contribuie la reducerea pierderilor și la reciclarea elementelor nutritive: unele elemente nutritive sunt spălate cu apa din orizontul arabil, iar culturile de acoperire cu rădăcini viguroase contribuie la readucerea acestor elemente. Hrișca și lupinul contribuie la dizolvarea P, iar după terminarea acestor culturi, fosforul devine accesibil pentru cultura de bază.
Reducerea infestării cu dăunători, boli și nematozi.
O componentă de bază a sistemului agricol conservativ este structura culturilor și organizarea asolamentului. Selectarea culturilor la nivel de unitate economică reprezintă obiective principale pentru folosirea rațională a solului, menținerea pe termen lung a fertilității și creșterea biodiversității.
La construirea asolamentelor trebuie de respectat următoarele principii de bază:
Numărul de sole trebuie să fi e anual, de cel puțin 4 culturi.
Stabilirea la începutul rotației a unei culturi cu efect ameliorator asupra întregului ciclu de rotație (leguminoase anuale și perene) și/sau a unei culturi la care să se aplice cantități mari de îngrășăminte organice și care să valorifice bine acest îngrășământ, iar totodată, se ameliorează pe timp îndelungat însușirile solului.
Optimizarea folosirii rezervelor de substanțe nutritive în sol.
Optimizarea consumului de apă din sol. În funcție de consumul de apă, plantele cultivate se divizează în: plante mari consumatoare de apă (lucernă, porumb, sfeclă, fl oarea-soarelui etc.) și plante cu un consum redus de apă (cereale păioase) și plante care consumă apa din straturile profunde de sol datorită sistemului radicular puternic dezvoltat (lucerna, trifoiul, fl oarea soarelui, sfecla), sau plante care consumă apa din stratul arabil (cereale, cartof etc.).
Rotația rădăcinilor – după plantele cu înrădăcinare profundă (lucernă, trifoi, sfecla, fl oarea-soarelui) să urmeze plante cu înrădăcinare mai superfi cială (fasole, cartof, mazăre, grâu).
Bilanțul humusului în sol. La întocmirea asolamentelor se ține cont de bilanțul humusului din sol, de diferența dintre humusul nou format și cel mineralizat. Se vor alterna plantele care lasă în sol cantități mai mari de resturi organice (ierburi perene, cereale, leguminoasele anuale, etc.) cu cele care lasă în sol cantități mici de resturi organice (culturi tehnice).
Combaterea buruienilor. Asolamentele trebuie să conducă la evitarea, sau cel puțin, diminuarea pericolului îmburuienării.
Combaterea bolilor și dăunătorilor.
Evitarea fenomenului de oboseală a solului care se poate datora acțiunii concomitente a mai multor cauze, ca urmare a netoleranții anumitor plante de cultură
Dacă sunteți interesat să aflați mai multe detalii despre agricultura conservativă, vă recomandăm să accesați acest link pentru a vizualiza Ghidul practic în domeniul agriculturii conservative elaborat cu suportul UCIP IFAD.
Cele două ţări vecine cu Ucraina, împreună cu Bulgaria, România şi Ucraina, aplică în prezent restricţii cu privire la achiziţionarea de cereale din Ucraina până la mijlocul lunii septembrie, după ce afluxul de cereale ucrainene ieftine a declanşat proteste în rândul fermierilor din cele cinci ţări. Acordul convenit de Uniunea Europeană permite în continuare tranzitul cerealelor din Ucraina spre alte ţări.
„Nu văd niciun argument convingător pentru ca actualul embargou să expire la mijlocul lunii septembrie. Eu sper că embargoul nu se va termina, că vom putea să obţinem prelungirea sa în interiorul coaliţiei noastre de cinci state membre UE”, a declarat marţi ministrul polonez al Agriculturii, Robert Telus, într-un interviu pentru un post de radio.
Comisia Europeană a semnalat anterior că va reduce şi elimina treptat restricţiile „excepţionale şi temporare” care afectează statele membre din Europa de Est.
De asemenea, după ce luni Rusia a pus punct unui acord internaţional privind coridorul din Marea Neagră, Bruxelles-ul a anunţat că nu va „precupeţi niciun efort” pentru a susţine o livrare stabilă a produselor agricole din Ucraina spre pieţele mondiale via aşa-numitele coridoare de solidaritate.
Oficiali din cele cinci state membre din Europa de Est urmează să se reunească miercuri la Varşovia pentru a „pregăti o declaraţie către Comisia Europeană, pentru ca aceasta să ia în considerare situaţia noastră particulară” şi să prelungească embargoul precum şi să îl extindă şi la alte produse, a declarat la rândul său ministrul Agriculturii din Slovacia, Jozef Bires, la o conferinţă de presă organizată luni.
Potrivit acestuia, este clar că impactul pe partea de preţuri, de pe urma unor intrări suplimentare, afectează o gamă largă de produse alimentare, precum căpşunele şi zmeura în Polonia.
Cu toate acestea, cel mai probabil Comisia Europeană nu va fi în favoarea prelungirii embargoului, a estimat oficialul slovac.
„Susţinem Ucraina în toate felurile, dar cu condiţia ca importurile de alimente să nu perturbe piaţa internă. Suntem în plină campanie de recoltare şi unele din depozitele noastre sunt pline din cauza importurilor anterioare de cereale”, a spus Jozef Bires.
Ana Gavriluța este o tânără din satul Copanca, raionul Căușeni, care alături de soțul său Viorel dezvoltă o frumoasă afacere cu căpșune. Femeia povestește că totul a pornit de la hobby-ul soțului, ce s-a transmis cu succes și către ea.
„Ne ocupăm cu creșterea căpșunelor atât în câmp deschis, cât și pe teren protejat, începând cu anul 2014, când am plantat primii 30 de ari de căpșun. Treptat, ne-am dezvoltat și am construit cinci sere, cu o suprafață totală de 12 ari. În anul 2020, am câștigat un proiect și am mai construit 10 ari de sere, astfel că, la moment, avem 22 de ari de sere și 5 ha cu căpșune în câmp deschis. Soiurile pe care le cultivăm sunt Marmolada și Clery”, a povestit într-un interviu pentru Agrobiznes, Ana Gavriluța.
Dacă inițierea afacerii a venit din partea soțului, atunci dorința de dezvoltare și extindere a venit odată cu implicarea Anei.
„La început a fost doar un hobby, ce a pornit de la faptul că părinții soțului creșteau căpșune, iar soțul a moștenit dragostea față de această cultură. În timp, hobby-ul s-a transformat în afacere de familie, unde muncim alături de alți trei angajați permanenți, iar în momentul recoltării mai apelăm și la 7-8 zilieri”.
Eroina își amintește că soțul avea nevoie de un ajutor în cadrul afacerii și atunci s-a gândit că ar fi bine să se implice și ea.
„Ambii avem responsabilități. El se implică pe partea ce ține de lucru în câmp, iar eu mă ocup de partea administrativă, realizarea producției, participarea la diverse proiecte și programe”.
La moment, principala piață de desfacere este cea angro și livrările online, care au fost dezvoltate odată cu începerea pandemiei.
„De mai mult timp doream să procurăm un tractor deoarece am extins suprafețele și eram nevoiți să apelăm la prestări servicii, care erau destul de costisitoare. În plus, nu întotdeauna le puteam face la momentul necesar, depindeam de disponibilitatea prestatorilor.
În momentul în care eram în căutarea soluțiilor pentru a achiziționa tractorul, am aflat despre oportunitatea de a beneficia de un credit cu porțiune de grant de la IFAD. Pot spune că nu am întâmpinat dificultăți în pregătirea dosarului, mai mult, am avut tot suportul din partea colaboratorilor Unității de Implementare. Unica mică problemă a fost faptul că, a trebuit să așteptăm o perioadă de patru luni, cererea am depus-o la începutul lunii noiembrie 2022, iar creditul l-am primit în februarie 2023”.
Tânăra spune că, acum pot să efectueze lucrările atunci când au nevoie și, adițional, costurile sunt mai mici.
„Putem realiza toate lucrările necesare pentru că am mai procurat un cultivator și grape cu discuri. Pentru noi a fost important că am putut beneficia de un grant în valoare de 40%, iar 60% din valoarea proiectului a fost credit”.
Pentru viitor, și-au propus să majoreze suprafețele de căpșun cultivat în teren protejat și să reducă pe cât de mult posibil suprafețele din câmp deschis pentru că acestea presupun foarte multe riscuri.
„În plus, concurența pe piață la producția din câmp deschis este foarte mare, iar prețul este foarte mic. Mai ales în ultimul an, de când a început conflictul din Ucraina, tot mai puțină marfă este exportată, pentru că este bine cunoscut că piața de desfacere pentru căpșunele din Moldova era Federația Rusă.
Sperăm că, în următoarea perioadă, vor apărea și alte piețe de desfacere și din acest motiv căpșunele din câmp deschis vor fi și mai greu de comercializat. Dar și lipsa brațelor de muncă este o problemă ce ne determină să revizuim modalitatea de cultivarea a căpșunelor. Respectiv, scopul nostru principal este de a mări suprafețele de sere”.
Întrebată care sunt motivele că femeile se implică mai puțin în dezvoltarea propriilor afaceri, eroina a menționat că acestea au mai multe responsabilități acasă și este mai complicat să se dedice în totalitate unei afaceri.
„Cunoaștem că o afacere necesită foarte multă implicare, timp și dedicație. Un alt motiv ar fi și faptul că nu sunt susținute, pentru că încă se mai cred că femeile trebuie să stea acasă cu copiii. Dar nu pot să nu menționez că, totuși, în ultima perioadă, văd tot mai multe femei care prind la curaj și se lansează în afaceri”.
În ceea ce ține de cultura pe care o cresc, Ana spune că chiar dacă este o cultură mai sensibilă la boli, se străduie să facă toate lucrările la timp și astfel reușesc să facă față tuturor provocărilor.
„Și da, am trecut prin multe, am făcut multe experiențe care ne-au învățat și călit”.
Ana susține că este important ca fiecare care se gândește la o afacere să încerce să o realizeze, să nu le fie frică pentru că atunci când muncești mult și te dedici obții rezultatele dorite.
Această inițiativă este menită să sprijine antreprenorii din zona rurală, oferindu-le resurse financiare, valoarea maximă a pachetului financiar – 1 000 000 MDL și suport necesar pentru a-și crește afacerile în domeniul agricol, să își crească capacitatea de producție, rezistența la riscurile economice, de mediu și climatice și de a asigura accesul antreprenorilor la piețe de desfacere.
Prin acest produs, Proiectul TRTP dorește să evidențieze potențialul extraordinar al tinerilor și femeilor, care sunt dornici să aducă inovație, sustenabilitate și prosperitate în comunitățile lor. Creditul cu porțiune de grant reprezintă recunoașterea meritelor lor și a contribuției pe care o pot aduce la dezvoltarea sectorului agricol.
Beneficiarii vor putea utiliza aceste resurse financiare pentru a-și îmbunătăți și diversifica afacerile agricole, pentru a investi în tehnologii inovatoare, pentru a accesa piețe mai mari și pentru a-și consolida capacitățile antreprenoriale.
În plus, ei vor beneficia și de asistență și consultanță specializată, care îi va ghida în procesul de dezvoltare și le va oferi sprijin în luarea deciziilor importante.
