Puterea asocierii în Moldova: Cum cea mai mare cooperativă a producătorilor de prune exportă fructe uscate în peste zece țări

0

Inginer mecanic de profesie, Valeriu Jalobă din satul Srăisteni, raionul Strășeni, și-a pierdut locul de muncă încă prin anii ‘90, ceea ce l-a făcut să se gândească la un alt domeniu de activitate.

După mai multe încercări de a se angaja, a hotărât, într-un final, să pornească o afacere în domeniul agricol. Agricultura nu era pasiunea sa, însă avea spirit de întreprinzător, iar în sat era, de mai mulți an,i în paragină o întreprindere de colectare și uscare a prunelor, pe care s-a gândit cum s-o valorifice.

A cumpărat pe datorie întreprinderea și livada de alături și așa a pornit afacerea, care iată că mai bine de 20 de ani este viabilă. 

De la câțiva ari de livadă pentru care s-a împrumutat, astăzi a ajuns președintele celei mai mari cooperative a producătorilor de prune din Moldova.

„Fruitmol Group”, fondată cu doi ani în urmă, întrunește în prezent șapte producători de fructe, care dețin și prelucrează în total 180 de hectare de livadă.

Asocierea le-a permis producătorilor să proceseze împreună marfa și să-și croiască mai ușor calea spre piețele externe. Împreună, membrii cooperativei au construit o casă de ambalare, sortare și procesare a fructelor uscate. 

Acum doi ani, la cooperativă a aderat un producător de fructe din stânga Nistrului, Stepan Plațînda. Asociații au hotărât atunci să participe la un concurs de granturi organizat de  proiectul PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), menit să ajute fermierii să formeze parteneriate și să aplice tehnologii inovatoare pentru a spori competitivitatea și capacitățile de export. 

În acest fel, fermierii asociați au obținut, în cadrul proiectului PNUD/AdTrade, un grant în valoare de 50 de mii de dolari din partea Suediei și Marii Britanii, la care au contribuit cu 37 de mii de dolari și au achiziționat echipament performant de înlăturare a sâmburilor din prune, singurul de acest fel din Moldova.

Utilajul a fost importat din Argentina. Ceea ce îl face special este randamentul, dar și acuratețea de îndeplinire a lucrărilor. 

„Cu acest echipament, nu există riscul ca în prune să rămână rămășițe de sâmburi, care este prima și cea mai importantă cerință pentru export. De asemenea, se diminuează intervenția umană, ceea ce e un factor foarte important în condițiile în care e tot mai greu să găsești brațe de muncă. Totodată, datorită echipamentului, s-a mărit capacitatea de producere, iar asta presupune deja rentabilitate”, explică Valeriu Jalobă. 

Drept urmare, prunele corespund cerințelor și rigorilor cumpărătorilor europeni, iar pentru înlăturarea sâmburilor nu se mai pierde timpul și efortul de altădată. 

„Dacă anterior aveam nevoie de opt persoane, acum același volum de muncă este îndeplinit de acest echipament și alte două persoane care îl deservesc. Asta nu înseamnă că am disponibilizat angajații. Dimpotrivă, am mai creat cinci locuri de muncă, pentru că odată cu acest echipament au apărut noi contracte și un volum mai mare de lucru, iar sarcina muncitorilor s-a ușurat”, susține Valeriu.

Acum, la fabrică sunt prelucrate anual peste 1000 de tone de prune, iar 95 la sută dintre ele iau drumul exportului.

Valeriu declară că, fructele uscate sunt livrate în peste zece țări, printre care România, Italia, SUA, Mongolia și Arabia Saudită.

„Dacă produci marfă de calitate, cumpărătorii te găsesc și singuri. Așa s-a întâmplat în cazul nostru. Când s-au stopat vânzările în Federația Rusă pentru o perioadă, au apărut partenerii din Italia și de atunci n-am încetat să colaborăm cu ei”.   

Asistența financiară oferită de Suedia și Marea Britanie în cadrul proiectului PNUD/AdTrade a contribuit la dezvoltarea cooperativei, care a devenit inedită prin performanța sa tehnologică. Iar Valeriu și partenerii săi sunt siguri că acesta este un pas important pentru sporirea exporturilor. 

Despre acest lucru afirmă și unul dintre partenerii lui Valeriu, Stepan Plațînda, care a primit astfel undă verde pentru a-și exporta produsele în țările europene.

Stepan este unul dintre cei mai mari producători de fructe din stânga Nistrului. În 2021, antreprenorul a reușit să obțină certificatul GLOBAL G.A.P. pentru fructele sâmburoase. 

„Grație sprijinului oferit, am putut dezvolta colaborări durabile cu parteneri europeni. Până acum, n-am exportat niciodată în UE. În 2019 și în 2020 a fost mare secetă și a fost un an dificil financiar. Datorită acestei asistențe, am depășit mai ușor și aceste probleme”, explică Stepan Plațînda.

Valeriu Jaloba și membrii „Fruitmol Group” au planuri mari de viitor – vor să cucerească Europa cu gustul și calitatea produselor „Made in Moldova”. Primii pași sunt deja făcuți, urmează multă muncă și implicare pentru a-și atinge scopul. 

Lucrări la vița de vie după înflorit

1

Vița de vie necesită o îngrijire corespunzătoare pe tot parcursul vegetației. Unul dintre atuurile unor recolte bune și de calitate fiind realizarea lucrărilor și tratamentelor în momentul optim.

În acest articol, discutăm despre lucrările recomandate la vița de vie după perioada de înflorit. Detalii despre lucrările la vița de vie recomandate înainte de înflorit găsiți pe acest link.

Normarea definitivă a inflorescențelor

Una dintre cele mai importante lucrări ține de normarea definitivă a inflorescențelor. Normarea preventivă a inflorescențelor se realizează înainte de înflorire, acum fiind necesară normarea definitivă.

Evident, există particularități ce diferă în funcție de soi și specificul fiecărei plantații, însă drept punct de reper la stabilirea numărului necesar de struguri ar putea fi următoarea recomandare:

Pentru obținerea unui kilogram de struguri de calitate este necesară o suprafață de 1,5 m2 de frunze. În plantațiile tradiționale cu spalier vertical avem nevoie de doi lăstari la un strugure aceștia vor asigura hrana necesară pentru formarea bobițelor de calitate.

Normarea inflorescențelor se realizează în funcție și de calitatea polenizării. În acest an, în majoritatea zonelor de cultivare a viței de vie condițiile din perioada polenizării au fost bune sau chiar foarte bune.

În procesul de definitivare a inflorescențelor mai întâi înlăturăm strugurii slab dezvoltați, iar ulterior ne ghidăm după regula  „un strugure la doi lăstari”.

Copileții și frunzele amplasate mai jos de strugurele lăsat se înlătură. Se recomandă și eliminarea frunzei amplasate diametral opuse strugurelui – în primul rând, această frunză are o capacitate de fotosinteză redusă – în medie, o frunză lucrează circa 40 de zile.

După această vârstă, frunzele consumă resurse mai mari în schimbul celor pe care le produc. În plus, la recoltare frunzele sau copileții amplasați mai jos ar putea împiedica recoltarea facilă.

Totodată, creăm condiții mai bune de aerare și iluminare a strugurelui – o măsură în plus pentru prevenirea bolilor. Facilităm accesul tratamentelor la strugure – lucru important în special pentru tratamentele realizate contra făinării.

Tratamente realizate la vița de vie după înflorit

Imediat după înflorit se recomandă realizarea tratamentelor fitosanitare pentru controlul manei și făinării cu preparate sistemice.

Viticultorii care au omis tratamentul cu botriticide înainte de înflorit trebuie să-l realizeze cel puțin acum.

Când bobițele ating dimensiunile unui bob de mazăre se recomandă realizarea tratamentelor cu produse ce conțin cupru, sulf și insecticid – pentru controlul generației a doua de molii.

Detalii despre monitorizarea zborului și realizarea tratamentelor pentru controlul Lobesia botrana la vița de vie pe acest link.

După înflorire și până la intrarea în pârgă în schemele de tratament contra făinării se adaugă produse ce conțin sulf.

Experiențele din câmp arată că norma de consum recomandată de 3 kg/ha de sulf nu este eficientă. În majoritatea cazurilor, includerea a 6-8 kg sulf/ha a demonstrat eficiență.

Fertilizarea viței de vie după înflorit

Totodată, este recomandată fertilizarea foliară cu produse în care prevalează îngrășămintele cu fosfor – element necesar în această perioadă în care are loc formarea primordiilor de inflorescențe (depunerea recoltei pentru anul următor).

Irigarea viței de vie

Imediat după înflorire este recomandată irigarea viței de vie. În această perioadă are loc creșterea vegetativă bruscă, iar o udare cu norma mare va stimula această creștere și va suplini rezerva necesară de apă în sol.

Irigarea se face în funcție de umiditatea solului indicată de senzori la nivelul sistemului radicular.

V-ar putea plăcea și articolul Normarea inflorescenţelor, ciupitul şi polenizarea artificială la vița de vie.

Loturile demonstrative și noii hibrizi și soiuri LIDEA – prezentate la Mărăndeni

0

Luna iunie dă tonul prezentării noilor soiuri, hibrizi și rezultatelor produselor de protecție a plantelor disponibile pe piață, astfel că tot mai des fermierii și specialiștii companiilor își dau întâlnire în câmp.

De această dată, compania LIDEA a prezentat noile soiuri de grâu, orz și triticale, dar și hibrizii de rapiță de toamnă de pe loturile demonstrative organizate la Mărăndeni, iar experții LIDEA Moldova au oferit detalii despre tehnologiile recomandate de cultură, adaptate condițiilor actuale din câmp.

„LIDEA are un portofoliu vast și bine adaptat condițiilor climatice, iar an de an venim cu noi soluții la capitolul genetică performantă, astfel încât soiurile și hibrizii pe care le promovăm să ofere rentabilitatea așteptată fermierilor”, a menționat Igor Salețchi, manager de țară LIDEA Moldova.

Hibrizi de rapiță și asigurarea culturii – un plus de siguranță marca LIDEA

Loturile demonstrative de rapiță LIDEA au inclus cei mai populari și productivi hibrizi ai companiei, ce au demonstrat performanță în condiții diferite de producție. 

Hibrizii au fost prezentați de către Alexandru Nirean, manager tehnic LIDEA, care a reamintit avantajele asigurării gratuite a culturii de rapiță LIDEA împotriva efectelor secetei din toamnă – serviciu disponibil doar în cadrul companiei LIDEA. 

Campania de comercializare a rapiței de toamnă a fost inițiată, astfel că fermierii pot deja alege hibrizii pentru noul sezon de recoltă. 

Monitorizarea evoluției culturii de rapiță asigurate se va desfășura în perioada 15.08.2023 – 30.11.2023 și va fi realizată, în câmpul respectiv, de către reprezentantul LIDEA împreună cu o persoană delegată din partea distribuitorului autorizat LIDEA.

Perioada de asigurare gratuită a rapiței de toamnă se va realiza 15.08.2023 – 30.11.2023. Oferirea gratuită a sacilor va fi realizată conform formulei: 1 sac de rapiță = 1 sac de rapiță; 1 sac de rapiță = 1 sac de porumb.

Hibrizii de rapiță LIDEA se clasează în grupele semitimpurii și semitardive de maturitate.

„Pentru tehnologica convențională, recomandăm hibrizii de maturitate semitimpurie ES Capello, Memori CS, ES Gracio, ES Navigo și hibrizii semitardivi ES Palermo, ES Momento.

Pentru tehnologia Clearfield, hibridul ES Decibel este cel care va face față cu brio provocărilor din câmp”.

Portofoliul LIDEA pentru anul 2023 poate fi consultat pe acest link. 

Noi soiuri de grâu, orz și triticale LIDEA 

Loturile demonstrative de cereale se aflau într-o stare impecabilă, iar Andrian Besarab, managerul tehnic LIDEA, a menționat încă o dată importanța:

  • Pregătirii calitative a terenului, în funcție de structura solului și formarea unui pat germinativ corespunzător;
  • Respectării termenului, adâncimii și densității optime de semănat, în funcție de condițiile din teren și particularitățile fiecărui soi/hibrid;

Este recomandată semănarea culturilor cerealiere de toamnă în perioada 15 septembrie – 15 octombrie. Semănatul se încheie în 10-15 zile, când temperatura ajunge la 8-9°C. În caz când semănatul s-a întârziat, este recomandată elegerea soiurilor mai timpurii.

În condiții de umiditate optimă și structură adecvată a solului, adâncimea de semănat e de 4-5 cm. Premergătoare uzuale pentru grâu sunt: leguminoasele, rapița, floarea-soarelui și porumbul (un compromis destul de reușit datorită suprafețelor mari cultivate).

  • Aprovizionării corespunzătoare cu elemente nutritive;
  • Monitorizării și menținerii stării fitosanitare a culturii. Toamna fiind recomandate tratamente pentru controlul dăunătorilor, buruienilor, iar primăvara la acestea se mai adaugă și tratamentele pentru controlul bolilor.

Important! Dăunătorii, bolile și buruienile pot genera pierderi de 10-70% din recoltă, nu neglijați menținerea acestora sub control.

  • Recoltării în termenul optim.

„Portofoliul LIDEA este unul solid, iar datele din loturile demonstrative și comerciale demonstrează productivitatea soiurilor noastre. Condițiile climatice au influențat, în funcție de zonă, producția totală de cereale, obținând boabe maturizate forțat, în faza de umplere a boabelor, vremea uscată și călduroasă a determinat un dezechilibru între pierderea apei prin procesul de transpirație și absorbția acesteia din sol, adică apariția fenomenului de șiștăvire”, specifică Andrian Besarab.

Diferențele de producție au fost provocate:

  • tehnologie
  • planta premergătoare
  • atacul masiv de afide în primăvara
  • lipsa tratamentelor făcute la timp.

Portofoliul LIDEA pentru culturi cerealiere include soiurile:

SOSTHENE – soi semitimpuriu

  • Soi de grâu nearistat
  • Profil fitosanitar foarte bun
  • Toleranță bună la bolile specifice, în special Fuzarioză
  • Soi rustic adaptat pentru toate condițiile pedoclimatice, recomandat pentru tehnologie intensivă, dar și medie
  • Toleranță bună la iernare
  • Capacitate foarte bună de înfrățire, în special în primăvară.

LID IRUN  – soi semitimpuriu

  • Soi de grâu nearistat
  • Semitipuriu/Semitardiv la înspicat
  • Grâu pentru pâine de înaltă calitate
  • Rezistență bună împotriva bolilor (Rugina Galbenă / Septoria / Mucegai). Rezistență bună la Fusarium
  • Rezistență bună la îngheț
  • Rezistență bună la germinarea boabelor în spic
  • Înfrățire foarte bună – multe spice
  • IRUN este adaptat pentru semănat timpuriu
  • IRUN are un potențial mare în condiții normale. Atenție la condițiile calde și uscate dintre înspicat și coacere!

LID BALSATIC – soi timpuriu

  • Soi de grâu aristat
  • Foarte timpuriu la înspicat
  • Rezistență foarte bună la îngheț
  • Nivel ridicat de proteină 13-16 %
  • Greutate specifică mare;
  • Rezistență bună împotriva bolilor (Rugini/Septoria/Mucegai)
  • Rezistență bună la Fusarium
  • Rezistență bună la cădere (paie foarte scurte)
  • Rezistență foarte bună împotriva germinației boabelor in spic
  • BASALTIC este adaptat atat pentru semănatul timpuriu cat si pentru cel târziu.

Alte soiuri menționate de companie au fost LID NOVIC, Sofru, Solindo CS, Izalco CS – soiuri timpurii, Sorrial (cel mai vândut soi) – soi semitimpuriu.

Totodată, în condițiile Moldovei pentru al doilea an la rând a fost testat soiul semitardiv de triticale Trismart, caracterizat prin:

  • Varietate rustică
  • Conținut ridicat de proteină
  • Risc scăzut de încolțire a bobului în spic
  • Rezistență bună la cădere 
  • Potențial de producție excelent
  • Talie medie a plantelor.

Pentru orz, soiul recomandat de compania LIDEA este Melia – denumit campionul producțiilor, ce se pretează a fi cultivat în toate zonele de cultură ale orzului din țară.

Pentru mai multe detalii, apelați reprezentanții LIDEA Moldova

VIDEO. Timac Agro East – 10 ani de activitate în Republica Moldova

0

Timac Agro East este filiala grupului francez TIMAC AGRO, care, de mai bine de 60 de ani, cercetează constant modalităţile de inovare şi de furnizare a soluţiilor agricole ce optimizează performanţa agricolă, protejând mediul înconjurător.

Prezentă pe piaţa din Republica Moldova din anul 2013, compania Timac Agro East a crescut an de an oferind produse eficiente şi soluţii personalizate fiecărei ferme.

„Ceea ce ne diferențiază astăzi în piața este inovația, cercetarea și unicitatea soluțiilor de fertilizare, nivelul serviciilor oferite și proximitatea față de fermieri prin intermediul echipei de specialiști în nutriție vegetală Timac Agro. An după an am reușit să creștem, astfel încât să devenim unul dintre liderii pieței de fertilizanți din Republica Moldova.

Este în ADN-ul nostru să susținem productivitatea fermierilor și să dezvoltăm tehnologii agricole performante și sustenabile pentru un viitor mai bun. Direcțiile de dezvoltare continuă să crească la Timac Agro, la fel și ambițiile noastre, pasiunea și orientarea către performanță fiind ceea ce ne ghidează zi de zi. Mulțumim fermierilor și partenerilor noștri, să ne revedem cu bine în fermă”, a spus Adrian Drăgan, CEO TIMAC AGRO România, Moldova și Ucraina.

Ilia Guzic: Creștem larve de muște pentru transformarea tuturor deșeurilor organice în produse valoroase

0

Sectoarele agroalimentare, pe lângă valoarea directă pe care o produc, generează și multe deșeuri care, în lipsa unor tehnologii și metode de prelucrare prietenoase, ajung să polueze mediul.

Fermierul Ilia Guzic, având o fermă de prepelițe, acum câțiva ani a decis să investească în identificarea și implementarea unor tehnologii de reducere a deșeurilor. Astfel, a aflat despre utilitatea larvelor de muște Hermetia illucens.

„Citisem informații despre această specie de muște și mi-a plăcut mult ceea ce pot oferi. Astfel, am mers în China într-o vizită de studiu pentru a afla mai multe. Am absolvit un curs în care am învățat despre viața și modul în care pot fi utilizate larvele Hermetia illucens. Acum, deja promovăm tehnologia în Moldova și România”.

Hermetia illucens sau musca soldat negru este una dintre cele mai productive specii de insecte crescute la scară largă pentru a transforma subprodusele agroindustriale sau deșeurile în biomasă bogată în proteină.

Eficiența larvelor Hermetia illucens a fost testată pe parcursul mai multor ani în diferite țări ale lumii. În SUA, deoarece s-a demonstrat că larvele sunt eficiente în reciclarea gunoiului animal, s-a propus un „Sistem de Gestionare a Gunoiului cu ajutorul muștelor soldat negru” pentru a reduce nu numai deșeurile provenite de la animalele de fermă, ci și pentru a genera o sursă de hrană pentru pești și alte animale.

Aproximativ 45.000 de larve consumă 24 kg de gunoi de grajd de porc în 14 zile. Pe măsură ce larvele se maturizează, ele ies din bazin, recoltându-se singure, și apoi pot fi folosite ca hrană pentru animale.

Fiind o practică nouă pentru țara noastră, mai întâi, Ilia Guzic a testat eficiența acestor larve în propria fermă – devenind primii producători din Moldova care gestionează o fermă de prepelițe cu ciclu închis.

Oferind larvelor Hermetia illucens o mie de kilograme de deșeuri organice obținem în schimb aproximativ 350 de kilograme de proteină de origine animală și circa 500 kg de zoo humus – îngrășământ util în agricultură.

Făina obținută din larve poate înlocui făina de pește reducând cheltuielile pentru hrană. Aceasta este utilizată inclusiv la păstrăvii sau la fermele de animale, fiind cu mult mai puțin costisitoare, însă oferind proteina valoroasă. Totodată, în procesul descompunerii nu avem mirosuri neplăcute, ceea ce este foarte important. Fermele care au testat metoda sunt surprinse de lipsa mirosului neplăcut de la gunoiul de grajd, relatează antreprenorul.

Tehnologia este eficientă, Ilia Guzic menționând că, spre exemplu, pentru prelucrarea dejecțiilor de la fermele de păsări ce de obicei ajung să polueze mediul în lipsa unor platforme de colectare, stocare și maturizare a gunoiului de păsări, sunt necesare doar două săptămâni.

„Toate produsele organice, inclusiv produsele de pe rafturile magazinelor ale căror termen de valabilitate și urmează a fi aruncate la gunoi pot fi corect valorificate utilizând aceste larve”.

Pentru a promova tehnologia pe scară largă, însă, la moment există multiple bariere legislative.

„Acum câțiva ani am fondat o Asociație a Crescătorilor de Prepeliță și Păsări Exotice din Moldova (ECOOU) în scopul soluționării problemelor existente. Însă, nu avem o lege pentru această specie de păsări – prepelițele, ceea ce creează impedimente majore. Inițial, nu puteam înființa nici abatorul pentru ferma de prepelițe, deoarece nu aveam cadru legislativ. Ulterior, nu este posibilă nici valorificarea produselor obținute după activitatea larvelor. Sperăm că aceste probleme se vor soluționa, cu toate că deja de cinci ani batem pe loc”.

A organizat și un laborator de școlarizare unde se prelucrează mai multe tipuri de deșeuri alimentare. Ilia Guzic spune că fiecare producător care reușește să înțeleagă până la capăt tehnologia rămâne atras de această și îi dedică tot mai mult timp.

„Compania noastră nu are capacitatea de a prelucra toate deșeurile de origine organică, cu atât mai mult de a asigura piața internă cu proteină de origine animală ce, de obicei, este importată. În schimb, putem implica mai multe persoane în acest proiect și să evităm deșeurile care ajung tot mai mult să polueze. Ne axăm mult pe fermele organice pentru că acolo majoritatea fermierilor au aceleași viziuni. Vrem să promovăm tehnologia în rândul tinerilor și copiilor”.

Ilia Guzic împreună cu echipa au decis că pentru promovarea în masă a acestei tehnologii optimă ar fi organizarea unei pensiuni direct la fermă.

„În satul Malcoci, Ialoveni, am deschis o pensiune agroturistică la care pot veni toți doritorii pentru a cunoaște mai multe despre activitatea noastră și a învață cât de importantă este implicarea naturii în reducerea impactului activității umane. Aceste larve consumă toate deșeurile organice, iar acest lucru nu poate să nu fie demn de apreciat”.

Larvele sunt produse și procesate în fabrici de insecte la scară industrială în întreaga lume de către companii de biotehnologie precum InnovaFeed și Protix, cea din urmă operând cea mai mare fermă de insecte din lume în Olanda

Datorită dimensiunii lor mari în comparație cu musca de casă și musca de bălegar, larvele de muște soldat negre pot împiedica cele două specii să depună ouă în materie în descompunere, consumând larvele altor specii.

Acest lucru este important deoarece platformele de compostare ocupate de muște de casă și muște de bălegar emană un miros mult mai puternic decât cele ocupate de larvele de muște soldat negre, ceea ce face ca H. illucens să fie o modalitate mai prietenoasă cu oamenii de a gestiona resturile alimentare.

Muștele H. illucens au aparat bucal redus, motiv din care sunt mai puțin active, nu zboară în jur la fel de mult ca muștele de casă. În plus, nu sunt atrase de locuințele sau alimentele umane, preferând doar materia organică în descompunere. În plus, specia nu regurgitează hrana împreună cu enzime digestive, așa cum fac muștele de casă, și astfel nu transmit boli.

Studiile arată că s-au înregistrat reduceri semnificative ale E. coli și Salmonella enterica în gunoiul de găină după activitatea larvelor H. illucens.

În Republica Moldova va fi creată Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare

0

Guvernul a aprobat crearea unei noi autorități de implementare a politicilor în domeniul îmbunătățiri funciare.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare va fi înființată prin transformarea Fondului de Dezvoltare Durabilă din Moldova, cu preluarea funcțiilor de la Agenția „Apele Moldovei” și Agenția Relații Funciare și Cadastru. Atribuțiile de bază ale noii Agenții includ gestionarea domeniului conservării, ameliorării și sporirii fertilităţii solurilor.

„Instituția va fi în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Acesteia îi va reveni responsabilitatea să  implementeze politicile în domeniul îmbunătățiri funciare și să realizeze proiectele de investiții în sistemele centralizate de irigare”, a menționat vicepremierul Vladimir Bolea. 

De menționat că, până în prezent, în Republica Moldova nu există o autoritate unică administrativă centrală cu responsabilități clare de implementare a politicilor în domeniul îmbunătățiri funciare.

Creștere record a numărului de fermieri și hectare înscrise în programul AgreenaCarbon în 2022

0

Agreena, compania care își concentrează activitatea pe impactul climatic și tehnologie financiară și având cea mai mare platformă de certificare a carbonului din sol la nivel global, anunță rezultatele celui de-al doilea an de recoltă și a doua plată anuală anticipată pentru fermierii participanți în programul AgreenaCarbon. 

Numărul de hectare înscrise în anul de recoltă 2022 s-a mărit de 10 ori față de anul precedent, iar numărul fermierilor participanți a crescut de 4 ori. 

Utilizând un sistem modern de cuantificare a carbonului din sol, Agreena este compania care plătește cele mai mari stimulente fermierilor, între 32 și 36 de euro pe certificatul anticipat de carbon în funcție de regiune, ceea ce reprezintă o creștere de până la 45% față de anul trecut.

Compania este un pionier în crearea de sisteme naturale de eliminare a carbonului și stocarea acestuia în sol. Certificatele vor fi disponibile în curând pe piață pentru companiile care doresc să sprijine tranziția fermierilor către practici care contribuie la combaterea schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a viitorului securității alimentare.

Stocarea carbonului în sol este considerată una dintre soluțiile de top pentru extinderea acțiunii împotriva schimbărilor climatice, datorită accesibilității și impactului imediat pe care îl poate avea, obstacolul principal în calea adoptării fiind reprezentat de costurile ridicate pentru fermieri.

Pentru a converti tranziția fermierilor către practicile agricole regenerative în certificate de carbon de înaltă calitate, Agreena generează un nou flux de venituri pentru fermieri prin valorificarea pieței voluntare a carbonului.

Astfel, 20% din creșterea anuală a numărului de hectare din portofoliul Agreena a provenit de la fermierii membri care au adăugat mai mult teren agricol în program.

„Agreena introduce pe piață o nouă categorie de certificate de carbon și va dura o perioadă pentru ca aceasta să se dezvolte și să se extindă, însă fermierii nu așteaptă, aceștia au nevoie de o plată fiabilă și rapidă pentru a-și acoperi eforturile investite în tranziția practicilor regenerative”, a declarat Simon Haldrup, CEO al Agreena.

„De aceea, Agreena își asumă un risc calculat și plătește fermierii în fiecare an de recoltă. Cu toate acestea, certificatele de carbon sunt doar o parte a soluției și este nevoie de un cumul de stimulente pentru ca fermierii din întreaga lume să facă tranziția spre practici regenerative.”

Fermierii și companiile care își bazează activitatea pe certificatele de carbon pentru a reduce gazele cu efect de seră se află în momente diferite de timp. Vânzările certificatelor de carbon pot dura un an sau mai mult după ce impactul a fost certificat.

Fermierii înscriși în programul Agreena pot decide cum ar dori să folosească certificatele pe care le generează, iar una dintre aceste opțiuni este să fie plătiți imediat după încheierea anului de recoltare pentru a-și acoperi costurile inițiale.

Plata anticipată se bazează pe prețurile pieței la momentul respectiv. Creșterea pieței voluntare de carbon și prețurile pentru certificatele de carbon de înaltă calitate continuă să crească, iar orice avantaj venit din vânzarea certificatelor direct de către Agreena este împărțit cu fermierul. 

Certificatele de carbon Agreena sunt rezultatul faptului că fermierii iau măsuri pentru a stoca carbon suplimentar din atmosferă în solurile lor și, în același timp, pentru a-și reduce propriile emisii prin practici agricole precum no-till.

Compania a dezvoltat un program care este în concordanță cu cea mai recentă abordare IPCC și cu principiile recunoscute ale pieței voluntare de carbon și a construit relații cu partenerii agricoli și fermierii din Europa.

Mai recent, Agreena și-a lărgit activitatea corporativă care gestiona doar vânzările de certificate, soluțiile MRV și de risc. În prezent, Agreena lucrează și cu cumpărătorii de certificate pentru a adapta, structura și crește portofoliul companiei, modelat după activele deja vândute și tranzacționate pe piețele financiare tradiționale.

„Prima noastră recoltă de certificate de carbon de înaltă calitate provine de la fermieri din Europa Centrală și tocmai a fost pusă la dispoziție pentru o prevânzare în cantitate limitată”, a declarat Frederik Aagaard, Directorul Piețelor Carbonului Agreena.

„Suntem încântați să putem facilita participarea companiilor în sprijinirea finanțării acestei tranziții pentru fermieri.”

Fermierii se pot înscrie în programul Agreena pentru anul de recoltă 2023 până la data de 30 iunie și astfel se poate calcula potențialul de câștig, completând formularul de pe site-ul Agreena. Mai multe informații despre program și cum funcționează acesta pot fi găsite aici.

Agreena anticipează că, pe măsură ce piața voluntară de carbon va continua să se dezvolte, piața va vedea evoluții continue legate de certificare și noi standarde. Portofoliul Agreena de certificate de reducere a gazelor cu efect de seră și de eliminare a carbonului este acreditat conform standardului ISO 14064-2 și în prezent este în curs de certificare Verra VCS.

Despre Agreena

Agreena finanțează tranziția spre agricultură regenerativă prin activarea puterii resurselor naturale și a stocării carbonului în sol. Lucrând în strânsă colaborare cu fermieri parteneri din 16 piețe europene, La nivel global, AgreenaCarbon este cea mai importantă platformă de carbon din sol.

Combinând cu tehnologiile de monitorizare prin satelit, soluțiile Agreena pot sprijini fermierii, companiile și guvernele în a-și atinge țintele de zero emisii de carbon. Citiți mai multe pe agreena.com.

Republica Moldova nu a denunțat niciun acord cu CSI pe domeniul agriculturii

0

Retragerea din Acordul privind Adunarea interparlamentară a CSI este un proces amplu și ar putea dura mai mulți ani, a declarat în cadrul unei emisiunii TV Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, notează Radio Moldova.

Oficialul a precizat că pe domeniul agricol încă nu a fost denunțat niciun acord.

„Nu am denunțat nimic pe domeniul agriculturii, la noi acordurile sunt bazate pe certificate fitosanitare, pe recunoașterea certificatelor pe multe alte lucruri tehnice, din acest considerent nu am făcut nici un pas în acest sens. Să fie foarte clar, Ucraina care este țară în război, au 6 ani de când sunt în proces de denunțare a acordurilor, fiindcă procesul de denunțare este extrem de lungi și presupune semnare de tratate și acorduri bilaterale cu celelalte state membre CSI”, a declarat ministrul Agriculturii.

Amintim că, președintele Parlamentului Igor Grosu a anunțat luna trecută că, Republica Moldova se retrage din Acordul privind Adunarea interparlamentară a CSI. Potrivit oficialului, acesta este primul pas, urmând ca, gradual, să fie evaluate toate documentele semnate de Republica Moldova în cadrul CSI.

În data de 17 mai, Guvernul de la Chișinău a denunțat două acorduri semnate anterior cu Comunitatea Statelor Independente. Unul dintre acestea vizează schimbul de informații în problemele ocrotirii frontierelor, iar cel de-al doilea se referă la condițiile generale de livrare a mărfurilor între statele membre ale CSI.

Bolea pleacă la Bruxelles pentru a solicita ajutor pentru agricultorii din Moldova

0

Pe 20 iunie, Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii, va avea la Bruxelles o întrevedere cu comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru a-l convinge de impactul negativ al războiului din Ucraina asupra sectorului agricol din Republica Moldova, notează Newsmaker.

Vicepremierul Vladimir Bolea a spus că va cere structurilor europene ajutor financiar, iar banii vor fi ulterior repartizați fermierilor afectați de prăbușirea prețurilor și ruperea lanțurilor logistice, consecințe ale agresiunii militare ruse din Ucraina.

Vladimir Bolea a declarat că va prezenta la Bruxelles date care confirmă consecințele războiului din Ucraina asupra agriculturii din Republica Moldova.

Potrivit oficialului, deși Republica Moldova nu este stat membru UE, solicită ajutor financiar la fel ca statele comunitare afectate de război.

„Noi trebuie să mergem și să demonstrăm prin cifre că Republica Moldova a avut de suferit de pe urma războiului. Merg să demonstrez Comisiei Agricultură acest lucru, mă întâlnesc cu comisarul european. Eu trebuie să le demonstrez structurilor din Bruxelles că suntem afectați. Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene, dar Republica Moldova a avut de suferit. Cel puțin egal ca și statele care au primit ajutoare din partea Uniunii Europene. Pentru țările candidate la UE sau statele care sunt în vecinătate sunt diferite alte fonduri la care trebuie să avem acces și din care trebuie să primim și să repartizăm banii agricultorilor din Republica Moldova”, a spus Bolea la o emisiune TV.

Ministrul a mai precizat că după învestirea noului Guvern de la București, Republica Moldova va recepționa motorina promisă anterior de autoritățile de peste Prut, care va fi repartizată, prioritar, fermierilor cu terenuri agricole mici.

Amintim că, pe 8 iunie, premierul Dorin Recean s-a întâlnit cu fermierii, care au protestat în acea zi la Leova. Aceștia i-au relatat despre criza din sector și consecințele acesteia.

La rândul său, prim-ministrul le-a dat asigurări agricultorilor că autoritățile fac tot ce pot pentru a rezolva situația. Șeful Guvernului le-a spus că ministrul Agriculturii va efectua o deplasare la Bruxelles pentru a negocia un suport financiar pentru a gestiona criza.