Andrei Zagareanu: Este foarte importantă asigurarea albinelor cu hrană, ținând cont de perioada rece

0

Precipitațiile care se înregistrează de aproape două săptămâni au un impact mai puțin benefic asupra familiilor de albine, cu toate că, unii apicultori susțin că aceste condiții favorizează dezvoltarea unei baze melifere mai puternice, susține Andrei Zagareanu, doctor în științe agricole.

„Apicultorii susțin că, familiile de albine, din cauza condițiilor meteorologice, nu cresc cantitatea de puiet necesară. Astfel, la moment, puterea familiilor este medie, pe 6-7 rame. Ceea ce nu este foarte bine, adică persistă pericolul ca la culesul productiv de la rapiță și salcâmul alb să fie adunată o cantitate mai scăzută de miere. Aceasta este cea mai mare problemă menționată de apicultori. Totodată, la moment, albinele sunt într-o stare de repaus, nu se dezvoltă rapid și stau cu rezervele de hrană pe care le au în cuib”, a explicat expertul.

Ca și recomandare pentru apicultori, ar fi să monitorizeze foarte atent care este starea familiilor de albine, fiecare în propria stupină și, în cazul în care acestea nu au provizii de hrană, să le asigure. 

Este important, mai ales pentru apicultorii care sunt la început de cale, să cunoască despre necesitatea de a asigura cu hrană proteică familiile de albine.

„În familii a apărut o cantitate de puiet mai mare decât la sfârșitul perioadei de iernat și respectiv, acestea au nevoie de o cantitate de hrană mai mare. În plus, apicultorii trebuie să aprovizioneze și cu hrană proteică, astfel ca să nu frâneze dezvoltarea puietului. Pentru aceasta este nevoie de a administra turte proteice. În ceea ce ține de apă, cel mai probabil, există posibilitatea ca să se asigure de la urdiniș. La fel, este importantă păstrarea regimului termic”.

Growmach Eurasia 2023: Târg internațional de tehnică și utilaje agricole în Turcia. Agrobiznes – partener media

0

Târgul Growmach, organizat în acest an pentru prima dată de către Informa Markets, cel mai mare organizator de evenimente din lume, va aduce laolaltă industria internațională a mașinilor agricole în Anfaș Fair Center, Antalya, între 10-14 octombrie 2023. Agrobiznes este partener media și va mediatiza regional evenimentul prin intermediul platformelor sale online din R. Moldova, România și Italia.

La Growmach, profesioniștii din sector din Balcani, Europa, Rusia și țările CSI, Africa, Orientul Mijlociu și America de Nord și de Sud se vor întâlni cu tehnologiile de ultimă oră și cu produse noi.

Growmach va găzdui speakeri locali și internaționali specializați în domeniile lor, precum și reprezentanții internaționali ai sectorului public și privat la conferințe și evenimente și va servi drept poartă de acces a sectorului mașinilor agricole turcești către piețele internaționale.

Expozanții vor prezenta o gamă largă de produse și servicii, printre care:

(I) Tractoare

  • Piese de schimb pentru tractoare;
  • Remorci și alte mașini de transport și încărcare.

(II) Mașini agricole pre-recoltare

  • Mașini de fertilizare;
  • Împrăştietor pentru gunoi;
  • Mașini de semănat;
  • Mașini de întreținere și irigații;
  • Mașini de protecție a culturilor;
  • Mașini de recoltare.

(III) Mașini agricole post-recoltare

  • Greble rotative;
  • Mașini de balotat și ambalat;
  • Mașini de amestecat și distribuit furaje.

(IV) Tehnologii și mașini pentru agricultura de precizie

(V) Platforme și servicii digitale agricole

Motivul pentru care să vizitați Growmach 2023:

  • Acces la producători și furnizori internaționali și regionali din sectorul mașinilor agricole;
  • Informații despre evoluțiile sectoriale care vă vor influența activitatea și vă vor ajuta să luați decizii informate;
  • Oportunități de networking cu firme de top din industrie;
  • Informații despre evoluția sectorului în ceea ce privește sustenabilitatea și rentabilitatea;
  • Explorarea produselor și serviciilor care vă pot ușura munca.

Pentru mai multe informații, vizitați www.growmach.com sau contactați organizatorii prin WhatsApp la +90 216 425 63 00 și email [email protected].

Antalya, un nod agricol esențial în regiune

Datorită terenurilor sale arabile, Antalya constituie forța motrice a Turciei în agricultură și în industria agricolă. Regiunea a cunoscut o dezvoltare semnificativă după anii 1960, axându-se în principal pe unelte și mașini agricole, industria pielăriei și ambalajelor, precum și pe diverse mașini și echipamente.

S-au înființat și dezvoltat fabrici pentru producția de piese, iar Antalya și orașele învecinate, care au avut mult timp aspectul unui oraș agricol, au început să se transforme într-un centru industrial, devenind astfel baza de producție a Turciei.

Despre Agrobiznes

Agrobiznes este un proiect tech-media cu o istorie de peste 10 ani. Inițial, proiectul a fost lansat la Chișinău, Moldova acum 10 ani, iar de atunci și-a extins prezența în România (2021, www.agrobiznes.ro) și Italia (2022, www.agrobiznes.it).

Proiectul se dedică promovării celor mai bune practici în agricultură și tehnologiilor moderne pentru optimizarea activităților producătorilor din sectorul agricol, având ca obiectiv principal eliminarea granițelor în agricultură și aducerea inovației și performanței mai aproape.

Despre Informa

Growmach este organizat de Informa, cel mai mare organizator de evenimente din lume. Ca parte a activităților sale de organizare, Informa gestionează evenimente fizice și digitale în piețele internaționale, beneficiind de sprijinul unui personal de peste 3500 de persoane și a celor peste 450 de mărci internaționale B2B.

În trecut, Informa a organizat evenimente agricole la nivel mondial, precum Farm Progress Show și Husker Harvest Days în Statele Unite, Agrishow Agricultural Machinery în Brazilia și Growtech în Turcia. Growmach a fost inclus recent în seria sa globală de târguri agricole, consolidându-și astfel prezența în sectorul mașinilor agricole la nivel internațional.

Temperaturi critice pentru pomi – cum variază în funcție de specie și fenofază

0

Afectarea organelor de rod de îngheț poate lua mai multe forme. Formarea înghețului pe flori sau fructe poate să nu omoare țesutul, dar poate provoca deteriorarea pieliței fructului și o posibilă afectare a pulpei.

Înghețarea internă a țesuturilor de muguri, flori și fructe este cea care provoacă deteriorarea gravă sau moartea părților generative. Atunci când structurile florale mici, cum ar fi florile sau fructele, îngheață, acestea pot suferi mai multe forme de deteriorare.

Temperaturile severe distrug, de obicei, toți mugurii, floarea sau ovarele, fructe mici, ducând la afectarea rapidă a structurii.

O deteriorare puțin mai mică, ca în cazul piersicilor, poate provoca mutilarea fructelor (catfacing) împreună cu moartea parțială sau completă a ovulelor.

Fructul deteriorat poate rămâne pe pom până la recoltare, dar este slab format, de dimensiuni mici și nu poate fi comercializat.

Când fructele mici ale speciilor fructifere sunt grav afectate de îngheț, de obicei, sunt complet distruse sau vor fi malformate. În schimb, organele vegetative cum ar fi frunzele se vor dezgheța pe măsură ce temperaturile cresc și rămân nedeteriorate (cu excepția cazului în care au fost temperaturi extrem de scăzute).

Indici privind temperatura aerului au fost analizați prin cercetare și experiență în teren, pentru a fi utilizați în informarea producătorilor cu privire la temperatura la care se vor produce daune grave de îngheț în diferite structuri florale și vegetative.

Aceste temperaturi orientative pot fi utilizate în luarea deciziilor cu privire la momentul în care să înceapă operarea sistemelor de protecție activă și când acestea pot fi oprite în siguranță.

Informații detaliate cu privire la temperaturile critice ale aerului care indică necesitatea utilizării sistemelor de protecție împotriva înghețului în plantațiile pomicole sunt furnizate în următoarele tabele.

Trebuie remarcat faptul că valorile prezentate în următoarele tabele sunt, de obicei, caracteristice pentru soiurile cu rezistență medie. Există diferențe substanțiale între soiuri în ceea ce privește rezistența la temperaturi reduse, de la stadiile de repaus vegetativ până la fazele timpurii, înainte de înflorire.

Respectiv, atunci când optați pentru un anumit soi, ar trebuie să analizați bine caracteristicile acestuia.

Fenofazele BBCH la cultura mărului:

  • BBCH 5: Mugurii pomilor de măr încep să se umfle și să se pregătească să iasă din repausul de iarnă.
    BBCH 7: Mugurii sunt umflați, dar nu s-au deschis încă.
    BBCH 9: Mugurii se pregătesc să se deschidă.
    BBCH 51: înmugurirea începe, mugurii încep să se deschidă.
    BBCH 53: Bobocii încep să se dezvolte și devin vizibili.
    BBCH 55: Bobocii sunt în faza de jumătate, pregătindu-se să se deschidă.
    BBCH 57: Începutul înfloririi, primele flori încep să se deschidă.
    BBCH 59: Majoritatea florilor sunt deschise, dar nu toate.
    BBCH 65: Căderea petalelor, petalele încep să cadă și florile se usucă.

Fenofazele BBCH la cultura părului:

  • BBCH 51: se referă la stadiul de dezvoltare a mugurilor de păr în care solzii protectori încep să se deschidă pentru a expune mugurii.
  • BBCH 53: se referă la stadiul în care mugurii au început să se umfle și bobocii de flori sunt vizibili în interior.
  • BBCH 55: se referă la stadiul în care bobocii de flori sunt strâns grupați și încă închiși într-un înveliș.
  • BBCH 61: se referă la stadiul în care primele petale albe încep să apară și să devină vizibile.
  • BBCH 63: se referă la stadiul în care toate petalele sunt albe și florile sunt aproape gata să înflorească.
  • BBCH 65: se referă la stadiul în care primele flori sunt deschise și petalele sunt pline de culoare.
  • BBCH 67: se referă la stadiul în care majoritatea florilor sunt deschise și pline de culoare.
  • BBCH 69: se referă la stadiul după înflorire, când florile au căzut și fructele încep să se formeze.

Fenofazele BBCH la cultura prunului:

  • BBCH 51: se referă la stadiul în care mugurii de prun încep să se umfle și să se deschidă.
  • BBCH 55: se referă la stadiul în care primele petale albe sunt vizibile în jurul mugurilor și încep să se deschidă.
  • BBCH 57: se referă la stadiul în care florile încep să-și dezvăluie centrii galbeni și staminele, iar petalele încă sunt închise.
  • BBCH 59: se referă la stadiul în care bobocii de flori sunt strâns grupați și încă închiși într-un înveliș.
  • BBCH 61: se referă la stadiul în care primele petale albe încep să apară și să devină vizibile.
  • BBCH 65: se referă la stadiul în care primele flori sunt deschise și petalele sunt pline de culoare.
  • BBCH 67: se referă la stadiul în care majoritatea florilor sunt deschise și pline de culoare.
  • BBCH 69: se referă la stadiul după înflorire, când florile au căzut și fructele încep să se formeze.

Fenofazele BBCH la cultura cireșului:

  • BBCH 53: lăstarii și mugurii încep să crească și să se umfle.
  • BBCH 55: această etapă poate fi asociată cu fenofaza când mugurii încep să se deschidă și apar frunzele tinere.
  • BBCH 57: mugurii se deschid complet și inflorescențele sunt vizibile sub forma unor grupuri compacte.
  • BBCH 61: această etapă poate fi asociată cu primele flori cu petale vizibile.
  • BBCH 65: această etapă poate fi asociată cu primele flori cu toate petalele deschise).
  • BBCH 67: toate florile cu petale deschise și majoritatea staminelor la lungime maximă.
  • BBCH 69: majoritatea florilor au căzut, iar formarea fructelor începe.

Fenofazele BBCH la cultura caisului:

  • BBCH 51: apariția lăstarilor laterali și primordiilor florale.
  • BBCH 59: primele flori cu caliciul roșu vizibil.
  • BBCH 61: primele flori cu petale vizibile.
  • BBCH 65: primele flori cu toate petalele deschise.
  • BBCH 67: toate florile cu petale deschise și majoritatea staminelor la lungime maximă.
  • BBCH 71: fructul începe să se dezvolte și se acoperă cu caliciul roșu.
  • BBCH 73: fructul continuă să se dezvolte și se colorează în verde.

Fenofazele BBCH la cultura piersicului:

  • BBCH 51 și 53: se referă la stadiul în care mugurii au început să se umfle, dar nu au început să crească încă.
  • BBCH 57 și 59: se referă la stadiul de dezvoltare a florilor când caliciul este încă verde sau a început să devină roșu.
  • BBCH 61: se referă la stadiul în care primele petale încep să apară și să devină vizibile.
  • BBCH 65: majoritatea florilor sunt deschise și pline de culoare.
  • BBCH 67: se referă la stadiul în care florile au început să cadă, dar încă mai există flori pe ramurile de piersic.
  • BBCH 69: se referă la stadiul după înflorire, când florile au căzut și fructele încep să se formeze.

Sursă date: ssl.acesag.auburn.edu.

Fenofazele BBCH la vița de vie:

  • Etapa 09: umflarea primelor muguri.
  • Etapa 09-10: umflarea tuturor mugurilor.
  • Etapa 11: deschiderea mugurilor.
  • Etapa 13: apariția primei frunze complet dezvoltate.
  • Etapa 15: apariția celei de-a doua frunze complet dezvoltate.
  • Etapa 17: apariția celei de-a treia frunze complet dezvoltate.
  • Etapa 19: apariția a celei de-a patra frunze complet dezvoltate.

Tehnologia de producere a căpșunului remontant

0

Căpșunul remontant este reprezentat de soiuri ce produc fructe în intervalul de temperatură 18 – 32°C (la începutul verii şi apoi la sfârşitul verii, când temperaturile se reduc, cu un interval de câteva săptămâni generat de temperaturile ce depăşesc 32°C).

Cultivarea căpșunului remontant oferă mai multe avantaje:

  • debut precoce al fructificării și maturarea rapidă a fructelor;
  • fructificare de mai multe ori pe sezon;
  • productivitatea înaltă permite recuperarea investiţiilor încă din primul an de producţie, datorită preţului ridicat al fructelor în extrasezon;
  • fructe mari cu aspect comercial și calitate bună;
  • adaptabilitate bună la diverse condiții meteo;
  • calităţile nutritive şi organoleptice ale fructelor ca: gustul şi aroma deosebite, conţinut bogat în vitamina C;
  • posibilitatea creșterii în aer liber, în sere;
  • este necesară protecţie împotriva îngheţului în majoritatea zonelor din ţară;
  • rezistență bună la boli.

Printre dezavantajele cultivării căpşunului remontant se numără:

  • necesitatea brațelor de muncă pe o durată mai lungă de timp;
  • mai pretențios în ceea ce privește condițiile de plantare și îngrijire;
  • lipsa informaţiilor de specialitate;
  • se recomandă înfiinţarea unor suprafeţe mai mari pentru rentabilitatea plantaţiei cu producţie eşalonată pe o perioadă mai lungă de timp;
  • procentul de prindere a plantelor este de 95%, după primul an sunt înregistrate pierderi de 5-12%, după anul al doilea – 25%. Plantele intră în declin din anul 3, când pot apărea pierderi de peste 50%;
  • vigoarea plantelor depinde de frigul acumulat în perioada de repaus din iarnă.

Exemple de soiuri de căpşun:

  •  de o singură fructificare (Honeoye, Marmolada, Clery).
  • remontante, cu două-trei fructificări pe an (Red Gauntlet, Capry, Elsinore, Charlotte, Murano).
  • de zi neutră, cu fructificare continuă, până la 10 luni (Albion, San Andreas, Regina Elisabeta a II, Aromas).

Atunci când vorbim de cultivarea căpșunului, trebuie să luăm în calcul câteva aspecte importante pentru a obține randamente bune.

1. Este necesară analiza solului și apei pentru irigare înainte de înființarea plantației

Căpșunul este foarte sensibil la sărurile din sol (deosebit de sensibil la clor, mai puțin la sodiu). Atunci când se înființează o nouă plantație, este important ca nivelul sărurilor în sol să fie foarte scăzut.

Conductivitatea electrică (CE) a solului determinată la înființarea plantației de căpșun trebuie să fie mai mică de 7 decisiemens pe metru (dS/m), iar, pentru a obține rezultate
optime, apa pentru irigare trebuie să aibă coeficientul CE egal cu 1,0 dS/m sau mai mic. Stabilirea salinității solului
la înființarea plantației de căpșun indică valoarea pH-ului solului.

Căpșunul preferă soluri cu un pH cuprins între 5 și 7 unități. Pentru a maximiza producția, este recomandată o valoare a pH-ului solului între 5,8 și 6,2.

Căpșunul este o plantă care preferă soluri semi-umede, afânate și cu un conținut ridicat de materie organică. În plus, solul trebuie să absoarbă ușor apa și să fie bine drenat.

Dacă solul este nisipos, nu e nevoie de administrat îngrășăminte înainte de plantare, deoarece substanțele nutritive vor fi spălate din sol înainte ca plantele să fie gata să le utilizeze. Atunci când se aplică îngrășăminte la scurt timp după plantarea stolonilor, conținutul ridicat de săruri din îngrășăminte și din compost poate afecta rădăcinile plantelor tinere.

Nivelurile critice sugerate pentru starea nutrienților din sol:

2. Achiziționarea materialului săditor calitativ, liber de boli

Pentru plantare sunt utilizați stoloni Frigo, ce pot produce la 8-10 săptămâni după plantare.

Materialul săditor se achiziționează doar din pepiniere autorizate, care produc sau comercializează stoloni conform standardelor şi oferă certificate de calitate.

Se utilizează stoloni frigo din clasele: 

  •  A+, A și A- sunt potriviţi pentru cultivarea de 2-3 ani. Diametru rizomului la stolonii refrigeraţi cu 3-5 muguri de rod este cuprins între 6-8 şi 13-15 mm.
  • A++ şi A+++ cultivarea pentru un an în substraturi, culturi protejate sau la ghiveci. Diametrul rizomului cu 5-8 muguri de rod este cuprins între 15-18 şi 18-23 mm.

3. Respectarea distanței, epocii și adâncimii de plantare la căpșunul remontant

Soiurile de căpșun remontant sunt sensibile la vernalizare, motiv din care plantarea și se face cu material de tip Frigo. Stolonii de tip Frigo pot fi folosiți atât pentru plantare în câmp deschis, cât şi în sere, solarii. 

Important! Perioada de depozitarea materialului săditor nu trebuie să depășească 6 luni de zile, altfel rata de prindere este scăzută, iar plantele pot intra din primul an în declin.

Plantarea căpșunului remontant în câmp deschis se recomandă a fi realizată primăvara, când în sol se înregistrează temperaturi de peste 6°C, iar în aer am avut cel puţin 8-10 zile de temperaturi de peste 10°C.

Termenul maxim de plantare este luna iulie, în cazul în care materialul săditor nu depășește durata de depozitare de 6 luni.

Distanța de plantare: 

  • 20-25 cm între plante pe rând;
  • 30 cm între rânduri;
  • 75-80 cm – distanța dintre benzi.

Alte sfaturi la plantarea căpșunului remontant:

Aplicarea mulciului este necesară pe toată perioada de recoltare. Cele mai bune rezultate se obțin în cazul mulcirii cu folie neagră de polietilenă.

Ruperea primei tije florale este obligatorie, iar dacă la plante nu s-au dezvoltat 2-4 frunze mature, se va rupe şi a doua tijă florală.

Nu este recomandată cosirea plantelor în totalitate, ci doar înlăturarea frunzelor vechi, pe măsura îmbătrânirii lor.

Alte detalii aflați în următorul video:

Acest articol a fost elaborat cu suportul financiar al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD) în cadrul proiectelor implementate de către Unitatea Consolidată pentru implementarea Programelor IFAD.

Combaterea bolilor în cultura de rapiță 

0

Fomoza și putregaiul alb le dau bătăi de cap fermierilor care au înființat culturi de rapiță. Aceste boli pot cauza pagube semnificative de producție, la care se adaugă și pierderi ale conținutului de ulei.

Phoma lingam (Fomoza)

Sclerotinia sclerotiorum (Putregaiul alb)

Efectuarea tratamentelor cu fungicide de calitate și cu eficacitate înaltă este esențilă. Recomandarea companiei Syngenta este fungicidul Amistar® Gold – specialistul în combaterea putregaiurilor și a fomozei, oferă un control eficient și de lungă durată al acestor patogeni.

Conține Tehnologia AMISTAR®, dovada eficienței, calității și încrederii oferite fermierilor din întreaga lume.

Este un produs cu două componente, azoxistrobin și difenoconazol, cu moduri de acțiune complementare, care ajută la combaterea agenților patogeni. 

Prin asocierea celor două substanțe active, Amistar® Gold reprezintă soluția sistemică cu activitate preventivă și curativă, cu efect de biostimulant, menținând plantele sănătoase și verzi pe o perioadă mai lungă de timp

Mod de acțiune complementar

  • Preventativ – previne instalarea infecției.
  • Curativ – inhibă dezvoltarea infecției în plantă, iar simptomele NU sunt vizibile.
  • Eradicant – inhibă dezvoltarea infecției atunci când simptomele sunt vizibile.

Recomandări de aplicare la rapiță

  • Tratamentul se va aplica preventiv când condițiile sunt favorabile dezvoltării bolilor de la stadiul de 4 frunze nedesfăcute și până la sfârșitul înfloritului (BBCH 14-69).
  • Phoma lingam – prima aplicare în toamnă, de la stadiul de 4 frunze nedesfăcute, iar în primăvară până la apariția butonilor florali, în funcție de momentul apariției patogenului.
  • Sclerotinia sclerotiorum – o aplicare în primăvară, de la apariția butonului floral până la sfârșitul înfloritului, în funcție de momentul apariției patogenului.
  • Pentru rapița de toamnă se pot face două tratamente pe sezon.

Toate detaliile despre Amistar® Gold pot fi găsite pe site-ul www.syngenta.md

Vă invităm să luați legătura cu reprezentanții Syngenta din zona dvs. Contacte aici.

Agent economic: E necesară modernizarea urgentă a infrastructurii pentru a facilita exportul de mărfuri și cereale

0

Un important agent economic, ce activează pe piața din Republica Moldova în diverse domenii mai mult de 20 ani, solicită autorităților să modernizeze infrastructura din sudul țării și să adopte mai multe măsuri privind crearea cheiurilor temporare, ca alternativă de export-import a diferitor mărfuri, prioritar fiind exportul de cereale, scrie Vocea Basarabiei.

Pornind de la faptul că, logistica de export a cerealelor și importul de fertilizanți, cât și a altor inputuri ce țin de domeniul agroindustrial, se efectuează prin sudul Republicii Moldova și anume prin portul Giurgiulești, agentul economic solicită acordarea, pentru mai mulți agenți economici interesați, a unui teren de 1,5-2 ha din apropierea Portului Giurgiulești.

Lotul solicitat este necesar pentru pentru construcția unui elevator și a unei chei cu o capacitate de 30 de mii de tone și a infrastructuri pentru depozitarea și transbordarea cerealelor, fertilizanților și inputurilor pentru sectorul agroindustrial.

Compania SRL „Crist Valg”, care a adresat, în acest sens, o scrisoare către autorități, susține că dispune de mijloacele financiare proprii cât și de la parteneri externi pentru construcția acestuia.

Agentul mai solicită darea în folosință a 1,5-2 ha amplasat pe stația feroviară Prut-2, orașul Cantemir pentru construcția unui elevator cu o capacitate de 10 mii de tone și a infrastructurii necesare de depozitare și transbordare a cerealelor în vagoane europene, cu ulterioara transportare pe calea ferată cu ecartament european spre alte destinații din țările UE.

De asemenea, acesta solicită urgentarea finalizării construcției drumului M3 Chișinău-Giurgiulești, modernizarea punctelor de trecere a frontierei Giurgiulești-Reni și Giurgiulești-Galați, infrastructura porțiunii de drum 0,5-1 km între punctele de trecere Giurgiulești-Reni și Giurgiulești-Galați și crearea infrastructurii de parcări pentru autocamioane.

În context, agentul economic cere conducerii Republicii Moldova conlucrarea cu autoritățile competente din țară, inclusiv după necesitate din România și Ucraina, pentru implementarea acestor proiecte ce reprezintă un interes major pentru economia națională.

De menționat că, Compania „Crist Valg” este membru al Camerei de Comerț și Industrie, al Asociației Agrocereale, producător agricol ce prelucrează 7451 de ha, importator de inputuri agricole, importator de păcură M-100 30.000 tone pentru SA Termoelectrica, proprietar al elevatorului din Tigheci, cu o capacitate de 20.000 tone și are o cifră de afacere anuală ce depășește 2 miliarde de lei.

Cum au rezistat diferite soiuri de viță de vie la iernare

2

Unul din factorii importanţi pentru dezvoltarea viţei de vie este temperatura. Viţa de vie este o plantă termofilă cu o perioadă de vegetaţie de lungă durată, însă la temperatura de +8 grade Celsius.

Cele mai bogate recolte de struguri sunt obţinute în anii cu vară fierbinte şi iarnă relativ caldă.

Rezistenţa temperaturile joase sau la iernat este un factor determinant în alegerea soiului de struguri pentru masă şi în corectitudinea determinării sarcinii de rod.

Mai jos este redată influenţa temperaturilor negative ale anului 2023 asupra iernării soiurilor de struguri pentru masă, au fost înregistrate câteva zile cu temperaturi joase: -12,4; -17,1 şi -14,2 grade Celsius respectiv pe 20.12.22; 10.02.23 şi 11.02.23. 

Rezistenţa soiurilor de masă la condiţiile climaterice din timpul iernii. SRL „Terra-Vitis”, 2023:

Există mai mulţi indicatori ce ţin de temperaturile negative, care au o importanţă majoră pentru viţa de vie şi care trebuie de luat în calcul în decizia de cultivare a viţei de vie:

  • temperaturile minime absolute anuale ale temperaturii aerului şi solului;
  • datele înregistrării îngheţurilor de primăvară şi toamnă;
  • durata perioadei fără ger;

Vorbind despre influenţa temperaturilor scăzute asupra plantei, putem evidenţia:

  • rezistenţa la ger (minime absolute);
  • rezistenţa la iernare – la toţi factorii iernii.

Celulele lăstarilor bine maturaţi posedă o capacitate mai mare de reţinere a apei faţă de cele slabe sau nematurate. Deci, cu cât lăstarii sunt mai bine maturaţi, cu atât ei sunt mai rezistenţi la ger.

Sarcina cu ochi lăsată după tăierea în uscat, sarcina definitivă cu lăstari şi struguri, sistemul de fertilizare, sistemul de protecţie, irigarea sunt unii din factori ce pot influenţa gradul de maturare a lăstarilor, ulterior rezistenţa lor la iernare.

Totuşi, rezistenţa la iernare este o proprietate specifică fiecărui soi. Amintim că, în funcție de gradul de rezistenţă la ger, în contextul condiţiilor climaterice ale Moldovaei, soiurile de viţă de vie au fost divizate în 5 grupe:

  • rezistente la ger, rezistă – 25…-30 grade C, pierirea ochilor constituie 50%;
  • relativ rezistente la ger, rezistă – 23…-24 grade C;
  • cu rezistenţă mijlocie la ger, rezistă – 21…-22 grade C;
  • cu rezistenţă slabă la ger, rezistă – 19…-20 grade C;
  • nerezistente la ger, rezistă – 17…-18 grade C.

Observaţiile efectuate pe parcursul anului 2021 în gospodăria SRL „Terra-Vitis”, sudul Moldovei, confirmă unele legităţi de bază – rezistenţa la iernare depinde de soi, sistemul de cultivare, condiţii de cultivare şi alţi factori importanţi, precum grosimea coardei şi originea ei.

Citește mai multe despre Greutatea strugurilor în funcție de originea lor pe coardă.

La moment, viţa de vie ca cultură, are un început bun atât din punct de vedere a depunerii recoltei, cât şi a păstrării ochilor viabili după iernare, ceea ce ne dă o speranţă la recoltă stabilă şi calitativă pentru anul curent.

Aşadar, prima etapă – tăierea în uscat, legarea în uscat s-a finalizat iar o altă etapă importantă este normarea definitivă a încărcăturii cu rod, a strugurilor, dar și urmează multe operaţii suplimentare de sporire a calităţii strugurilor despre care vom discuta în articolele ulterioare.

V-ar putea fi util și articolul Fertilitatea embrionară – factor important pentru prognozarea şi planificarea recoltei viţei de vie.

Top 7 produse exportate în Uniunea Europeană

0

Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, susține Vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.

„Produse în Moldova, apreciate în UE. Mărfurile moldovenești își fac tot mai mult loc pe rafturile magazinelor europene”, afirmă Bolea. 

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2022, Moldova a exportat în Uniunea Europeană:

  • Semințe și fructele oleaginoase, în valoare de 317.5 milioane de dolari, ceea ce e de două ori mai mult decât în 2021;
  • Grăsimi și uleiuri vegetale (285.8 milioane de dolari), cu 62% mai mult;
  • Cereale în valoare de 253.9 milioane de dolari;
  • Fructe și legume 143.7 milioane de dolari.

Amintim că și Dumitru Alaiba, ministrul Economiei, a remarcat faptul că, în ultimii 15 ani, economia Republicii Moldova a cunoscut o reorientare drastică, iar Uniunea Europeană a devenit cea mai mare piață de desfaceri pentru exporturile moldovenești.

„În 2022, produse moldovenești în valoare de peste 2,54 miliarde de dolari au fost exportate în UE. Asta susține zeci de mii de locuri de muncă aici, acasă. Valoarea exporturilor către destinațiile europene a crescut cu 32% față de anul anterior. Exporturile spre Rusia au scăzut cu 31% într-un singur an”, a menționat ministrul într-un mesaj pe Facebook.

Potrivit datelor oficiale, prezentate de BNS, România este prima în topul statelor care cumpără cele mai multe produse moldovenești.

 

Putregaiul inelar al tuberculilor de cartof – depistare și diagnosticare

0

Clavibacter michiganensis subsp. Sepedonicus – a fost semnalat pentru prima dată în 1914 de către Spieckermann și Kotthoff. Boala este destul de des depistată luând în calcul faptul că este o boală de carantină fitosanitară.

*Acest articol, realizat de către Valentina Iordosopol, Facultatea de Științe Agricole Silvice și ale Mediului (UTM), reflectă date referitoare la depistarea și diagnosticarea putregaiului inelar al tuberculilor de cartof la cartoful semincer importat.

Boala este prezentă în unele țări din Europa precum: Belarus, Bulgaria, Germania, Grecia, Danemarca, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Rusia, România, Slovacia, Turcia, Ucraina, Finlanda, Cehia, Suedia, Estonia.

În Asia: Kazahstan, China, Coreea, Nepal, Pakistan, Taiwan, Uzbekistan, Japonia. Pe continentul African a fost depistată în Algeria, iar în America de Nord în SUA și Canada.

Boala produce o diminuare cantitativă și calitativă a recoltei. Producția de cartofi poate să scadă mai mult din cauza golurilor pe care boala le produce în cultură și a recoltei slabe a plantelor atacate.

Tuberculii atacați nu vor fi folosiți la plantare, iar capacitatea de păstrare peste iarnă este mult mai scăzută, din cauza suprainfecțiilor cu paraziți și saprofiți secundari care desăvârșesc putrezirea. 

În urma cercetărilor efectuate în anul 2020, din totalul loturilor de cartof verificate, 90% au fost diagnosticate pozitiv cu Clavibacter michiganensis subsp. Sepedonicus.

Deși boala nu este periculoasă în alimentație, odată ajunsă în sol poate afecta ani la rând toată cultura. Acest lucru a determinat Agenția pentru Siguranța Alimentelor de a impune o perioadă de supraveghere a importului, timp de 3 luni, perioadă în care au fost prelevate 621 de probe din care, doar în 58 de probe, nu a fost depistată bacteria ce provoacă putregaiul inelar al cartofului.

În urma cercetărilor efectuate pe parcursul anilor 2021-2022 și a datelor obținute putem observa că rata probelor pozitive a scăzut considerabil de la 90% la 1-2%.

Acest fapt e datorat stării de carantină COVID-19, care a avut ca efect stoparea importului de cartof. De asemenea, un factor important a fost războiul din Ucraina, care a jucat rolul decisiv în importul cartofului din țările C.S.I., Ucraina, Belarus și Rusia, țări din care se importa cea mai mare cantitate de material infestat.

În anul 2023, în planul de monitorizare a tuberculilor de cartofi s-a introdus un nou agent patogen, Ralstonia Solonacearum. Acest control s-a efectuat simultan, pentru a primi pe piața internă un material semincer, cât și un cartof de consum alimentar de o calitate superioară.

Biologia și ecologia putregaiului inelar

Patografia bolii – în cazul unui material de înmulțire infectat se constată, că în unele cuiburi plantele nu răsar sau răsar mai târziu, având lăstari subțiri cu frunze mici, încrețite sau răsucite ușor de-a lungul nervurii mediane, uneori de culoare verde-gălbuie.

Plantele bolnave vegetează slab, se ofilesc, sunt clorozate. Seceta grăbește evoluția bolii. Plantele atacate formează tuberculi cu putregaiul inelar, astfel încât numărul de tuberculi cu simptome de boală este proporțional cu numărul lăstarilor atacați.

Simptome – spațiile interne ale frunzelor devin de la verde deschis până la galben pal apoi frunzele încep să se ofilească și se rulează ușor la margini.

Pe măsură ce boala progresează, frunzele devin necrotice, începând de la margini. Frunzele infectate sunt adesea reduse în dimensiune și plantele sunt ocazional pipernicite sau chiar pot muri în cele din urmă.

Agentul fitopatogenClavibacter michiganensis subsp. sepedonicus. Această bacterie are forma de bastonașe de 0,6-1,4×0.3-0.6 µm, atrihe la un capăt polar prezentând uneori câteva umflături, de asemenea este o bacterie Gram-pozitivă – care reține colorația violetului de gențiană în urma metodei de colorație Gram, perete celular mai gros, compus din mai multe straturi de peptidoglican.

Gram-pozitive sunt mai sensibile la acțiunea antibioticelor. Pe mediu de cultură coloniile de Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus sunt mucilaginoase, albe translucide. Celulele sunt pleomorfe predominând cele solitare aranjate palisadic.

Epidemiologie bacteriile se transmit de la un an la altul prin tuberculi și resturi vegetale. În sol, boala piere datorită antagonistului microbian.

În perioada plantării, bacteriile se propagă de la un tubercul la altul cu ocazia secționării acestora în timpul manipulării.

Contaminarea se realizează în mare măsură și toamna la recoltare, când tuberculii sănătoși vin în contact cu tuberculii bolnavi.

Toamnele ploioase facilitează infecția, deoarece în aceste condiții tuberculii se maturizează încet și cu coaja insuficient suberificată, umiditatea condiționează dezvoltarea bacteriei

Patogeneza – bacteria pătrunde prin răni și circulă prin vase până la frunze și tuberculi, unde se înmulțește, putând obtura lumenul vaselor.

Patogenul hidrolizează amidonul din tuberculi, provocând putrezirea moale a pulpei, suberul rămânând însă intact. Boala este favorizată de reacția acidă a solului, îngrășămintele potasice măresc rezistența plantelor.

Temperatura optimă a solului pentru dezvoltarea bolii este de 19-28℃. La temperaturi mai mari dezvoltarea bolii este oprită.

Materiale și metode de cercetare

Cercetarea constă în monitorizarea locală, a importului, exportului și reexportului tuberculilor prin depistarea agentului patogen Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus în condiții de laborator.

Conform E.P.P.O. PM 7/59(2), standardul de depistare a Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus, pentru ca o probă să se considere pozitivă trebuie să efectuăm 4 analize de bază.

  1. Imunoflourescența.
  2. Creșterea bacteriei pe mediul de cultură.
  3. Test de patogenitate.
  4. Test biochimic.

Imunofluorescența (IF) este o tehnică de laborator pentru vizualizarea prin microscopie în ultraviolet a antigenilor sau anticorpilor localizați în celule sau țesuturi cu ajutorul anticorpilor fluorescenți.

Imunofluorescența utilizează anticorpii marcați cu un compus fluorescent (izotiocianat de fluoresceină, sulfat de rodamină) numit fluorocrom, iar preparatul microscopic după ce a fost tratat cu anticorpi fluorescenți este examinat la microscop în lumină ultravioletă.

Imunofluorescența prezintă o valoare mare diagnostică, fiind mai ieftină comparativ cu alte procedee.

Creșterea bacterii pe mediu nutritiv – Determinarea speciei de Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus la izolare se vor folosi mediile Snieszko și Bonde, D2, GYCA, King B și YPGA, care se vor incuba la 22-25℃ cel puțin 5 zile.

Coloniile sunt mucilaginoase, albe translucide. Celulele sunt pleomorfe predominând cele solitare aranjate palisadic.

Testul de patogenitate (Inoculările artificiale) – s-a efectuat inocularea artificială a probei (maceratului analizat), a martorului pozitiv și a martorului negativ (apa).

Prin observație și comparație se determină capacitatea probei analizate de a ataca planta.

Rezultatele cercetării

Experiența a constat în depistarea Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus, iar conform planului de monitorizare inițial depistarea s-a efectuat printr-un test de imunoflourescență directă, iar ulterior s-a mai adăugat un test P.C.R..

Extracția bacteriilor Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus din tuberculi de cartof se efectuează cu ajutorul unui bisturiu sau al unui cuțit curat și dezinfectat corespunzător, se decojește fiecare tubercul la nivelul hilului până la apariția țesutului vascular.

Se decupează ușor de la nivelul hilului un con de țesut vascular, evitându-se pe cât posibil prelevarea de țesut parenchimatic. Conurile se prelevează în flacoane de unică folosință, în care se adaugă un volum suficient de tampon de macerare (aproximativ 40 ml) astfel încât să acopere conurile.

Fiecare flacon va conține aproximativ 200 conuri (o probă conține 200 de tuberculi). Conurile prelevate se macerează prin agitare (50 – 100 rpm), timp de 4 ore, la o temperatură mai mică de 24˚C.

După macerare, extractul de cartof se centrifughează. Se îndepărtează supernatantul fără a deranja depozitul. Se resuspendă peletul (sedimentul) în 1,5 mL tampon de sedimentare.

Etapele testului de imunofluorescență -prepararea lamelor martor pentru fiecare serie de analize se pregătesc două lame martor distincte (negativ și pozitiv) în scopul verificării procedurii analitice.

Pentru a evita contaminarea, probele și lamele martor pozitiv sunt pregătite separat. Pe lamă se notează codul probei și se marchează cu ajutorul unui marker bacteria analizată.

Se pipetează un volum standard de 20 µL extract pe o lamă cu godeuri de 6 mm diametru. Se realizează diluții ale probei  (1/10, 1/100, 1/1000) pentru ambele bacterii patogene.

Lamele se usucă la temperatura mediului ambiant sau prin încălzire la temperaturi cuprinse între 18-25ºC, într-un incubator sau placă digitală (≤ 45℃).

După uscare, celulele bacteriene se fixează prin adăugarea unui volum de aproximativ 10 µL, alcool etilic 96% în fiecare godeu, prin flambare sau prin încălzire la temperatura de 60ºC, timp  de 15 minute.

Concluzii:

  1. Pe parcursul anului 2020 în cadrul monitorizării locale, importului/expotului și reexportului s-au depistat 859 de probe pozitive Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus, prin imunoflourescență directă, iar probele infestate dominând importului din țările C.S.I., Belarus, Ucraina și Rusia.
  2. Pe parcursul anului 2021 s-au depistat doar 4 probe pozitive prin imunoflourescență directă și un test PCR.
  3. În anul 2022 s-au depistat doar 6 probe pozitive prin imunoflourescență directă și un test PCR.
  4. În primele luni al anului 2023 s-au depistat 4 probe pozitive Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus prin imunoflourescență directă și un test PCR și 4 probe pozitive Ralstonia solonacearum prin imunoflourescență directă.

Bibliografie:

  1. Ghorghe BOTOMAN. Bolile si daunatorii cartofului, Master Class, 2021.
  2. R.A. LELLIOTT and D. STEAD. Methods for the Diagnosis of Bacterial Diseases of Plants. Wiley -Blackwell,1987.
  3. P. VIDHYASEKARAN, Concise Encyclopedia of Plant Pathology,Viva Books, New Delhi, 2004.
  4. H. L. DEVASAHAYAM and L. D. C. HENRY, Illustrated Plant Pathology Basic Concepts, New India Publishing Angecy, Pitam Pura, New Delhi, 2009.
  5. Valerian SEVERIN, Bolile Bacteriene ale Plantelor, GEEA, 2006.
  6. Valerian SEVERIN, Ghid pentru diagnosticarea bolilor Plantelor, CERES, București, 2009.

Reglementări legale și legi, organizații:

  • HG189/2010 din 17.03.2010, Cu privire la aprobarea cerinţelor minime de comercializare pentru cartofii de sămânţă. [accesat 15.03.2023].
  • GUVERNUL HOTĂRÂRE Nr. 558 din 22-07-2011, Privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveniintroducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a unor organisme dăunătoare plantelor, produselor vegetale şi altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară. [accesat 14.03.2023]. Disponibil:

Referinţe Web:

  1. PM 7/59 (2) Clavibacter sepedonicus [accesat 16.03.2023]. Disponibil aici.
  2. Bacterial ring rot of potato caused by Clavibacter sepedonicus: A successful example of defeating the enemy under international regulations. [accesat 10.03.2023]. Disponibil aici.
  3. Clavibacter sepedonicus (potato ring rot). [accesat 12.03.2023]. Disponibil aici.

Autor: Valentina IORDOSOPOL, Facultatea de Științe Agricole Silvice și ale Mediului, departamentul  Horticultură și Silvicultură, sp. 0811. 5 – Protecția plantelor,Universitatea Tehnică a  Moldovei, or. Chișinău.

Coordonator științific: Sergiu  PANUȚA, doctor în biologie, conferenţiar universitar, Universitatea Tehnică a Moldovei.