Peste un milion de lei pentru condiții de studii mai bune la facultatea Medicină Veterinară

Tatiana Caraman
-
0
Peste un milion de lei pentru condiții de studii mai bune la facultatea Medicină Veterinară

Studenții de la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității Tehnice a Moldovei vor beneficia de condiții de studii mai bune.

În acest scop a fost înființat un Centru Medical Veterinar Universitar, unde studenții își vor forma abilitățile practice și vor efectua cercetări științifice în cadrul proiectelor.

FOTO: maia.gov.md

Centrul este modernizat și dotat cu echipamente și utilaje pentru diagnosticul și tratamentul diverselor afecțiuni ale animalelor de companie.

Investiția de peste un milion de lei a fost realizată cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și din fondurile proprii ale Universității Tehnice a Moldovei.

În cadrul evenimentului de inaugurare, Iurie Scripnic, secretar de stat MAIA, a vorbit despre importanța medicilor veterinari și investițiile ce urmează să fie făcute pentru revitalizarea sectorului zootehnic.

„În contextul internațional actual, competitivitatea devine tot mai acerbă. Din acest motiv, investițiile în educație sunt esențiale, mai ales pentru a motiva tinerii să-și facă studiile acasă. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare acordă atenție prioritară revitalizării sectorului zootehnic. În acest sens, punem accent și pe dezvoltarea cunoștințelor și experiențelor tinerilor specialiști. Ne propunem să sporim eficiența și competitivitatea fermelor, prin dotarea exploatațiilor cu echipament şi utilaj modern, prin implementarea tehnologiilor performante și îmbunătățirea cadrului normativ”, a menționat Iurie Scripnic.

FOTO: maia.gov.md

Reprezentanții facultății au precizat că în cadrul Centrului vor fi prestate servicii de medicină veterinară pentru persoanele care întrețin animale de companie și studenții vor avea posibilitate să participe în cadrul intervențiilor.

O consultație va costa circa 150 lei. Resursele financiare obținute vor fi utilizate la completarea cu echipamente și utilaje necesare clinicii.

Moldova, printre principalii exportatori de cereale din bazinul Mării Negre

Tatiana Caraman
-
0
Moldova, printre principalii exportatori de cereale din bazinul Mării Negre

Republica Moldova – alături de Ucraina, Rusia, România și Bulgaria – s-a numărat printre cei mai mari exportatori de cereale în 2021, din regiunea de Cooperare Economică a Mării Negre (OCCEMN), relevă un studiu al Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN).

Potrivit studiului, în 2021, exporturile de cereale din 13 state din regiune au înregistrat un salt de 22,9% faţă de 2020 şi au ajuns la un maxim istoric de 29,3 miliarde de dolari, transmite Mold-street.

Lider regional la exportul de cereale – Ucraina

Lider a fost Ucraina, care a câștigat 11,8 miliarde de dolari din exporturi de cereale în 2021, urmată de Rusia – cu exporturi de 9,2 miliarde de dolari, România – cu exporturi de 4,3 miliarde dolari şi Bulgaria – două miliarde dolari.

Studiul relevă că regiunea OCEMN, care cuprinde și Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Grecia, Moldova, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia, a reprezentat aproximativ o cincime din producția mondială de grâu, orz, secară și ovăz, precum și 19,2% din exporturile de cereale în 2021.

Exporturile de cereale din Moldova au fost de circa 370 de milioane de dolari, cu puţin sub nivelul exporturilor de cereale din Turcia – 420 de milioane de dolari, dar mai mari ca cele din Grecia – 290 de milioane de dolari.

Restul țărilor membre OCEMN – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Macedonia de Nord – au raportat livrări nesemnificative de cereale, deoarece producția locală este destinată în principal pieței interne.

11,7% din totalul exporturilor şi 2,7% din PIB-ul Moldovei în 2021

Nivelul de importanță al industriei cerealelor pentru economia generală variază între țările din regiune.

Dintre statele membre OCEMN, șase au fost exportatori net de cereale, respectiv – Ucraina, Rusia, România, Bulgaria, Serbia și Moldova.

Un exemplu remarcabil este Ucraina, susţin autorii studiului. Cerealele au reprezentat aproximativ 1/5 din exporturile totale ale Ucrainei și au fost echivalente cu 6% din PIB-ul țării, în 2021.

La acest capitol Moldova este pe locul doi, deoarece cerealele au reprezentat 11,7% din totalul exporturilor pe parcursul anului 2021 şi 2,7% din PIB. S-au remarcat și alte trei țări – România, unde cerealele au reprezentat 4,9% din totalul exporturilor în 2021, Bulgaria (4,8%) și Serbia (3,6%).

Celelalte șapte țări au fost importatoare nete, deși s-a constatat că nevoia de cereale importate este relativ scăzută în regiune. Importurile totale de cereale, în 2021, s-au ridicat la 6,9 miliarde de dolari sau doar 0,2% din PIB-ul combinat al regiunii.

Principala cereală exportată de statele OCEMN, în anul monitorizat, a fost grâul cu livrări de 16 miliarde de dolari, urmat de porumb cu 9,9 miliarde de dolari și de orz cu 2,9 miliarde de dolari.

În ceea ce privește producția, Rusia, Ucraina și Turcia au reprezentat împreună 16,3% din producția globală de grâu, în 2021, sau 125,8 milioane tone în total, urmate de România și Bulgaria cu cote de 1,4% și 1% sau 10,4 milioane de tone și 7,3 milioane de tone, respectiv.

În ceea ce privește producția de porumb, regiunea OCEMN a condus și ea la nivel global, cu o pondere de 7,7% din producția globală în anul analizat.

Ucraina a fost cel mai mare producător, contribuind cu 3,5% la producția globală, urmată de Rusia cu o cotă de 1,3%, România cu 1,2%, Turcia cu 0,6% și Serbia cu 0,5%.

Studiul relevă că Moldova a avut, în 2021, o producţie de circa 1,57 milioane tone de grâu, sau 0,2% din producţia globală şi 2,79 milioane tone de porumb – circa 0,23% din producţia globală.

Cine importă cereale

În 2021, Azerbaidjan a fost țara din regiune cu cea mai mare pondere a cerealelor în totalul importuri, adică 3,3%. Acest lucru se explică prin dependența țării de importurile de cereale – în special grâu – pentru a-și satisface cererea internă.

Alte patru țări prezintă, de asemenea, o pondere peste medie a cerealelor în importurile totale: Armenia (1,7%), Georgia (1,6%), Turcia (1,6%) și Albania (1,5%). Acest lucru este legat de dependența lor de importurile de grâu și porumb.

La celălalt capăt al spectrului se află Moldova, Macedonia de Nord, Bulgaria, Ucraina, Rusia și Serbia, unde cerealele au reprezentat mai puțin de 0,5% din totalul importurilor în 2021. Principala cereală importată de aceste țări este orezul, deoarece nu este cultivat la scară comercială, din cauza factorilor climatici nefavorabili.

Din punct de vedere al produsului, grâul a fost principala cereală importată de țările OCEMN în 2021, cu o pondere de 56,3% în totalul importurilor de cereale. A fost urmat de porumb (23,5%), orz (1,8%) și orez (7,1%). Restul de 1,2% din importurile de cereale în cursul anului au fost hrișca, meiul, secara, ovăzul etc.

90 de ani de la nașterea lui Vasile Babuc, cel care a pus baza disciplinei „Pomicultura” pentru învățământul universitar din Moldova

Luminita Crivoi
-
0
90 de ani de la nașterea lui Vasile Babuc, cel care a pus baza disciplinei „Pomicultura” pentru învățământul universitar din Moldova

Vasile Babuc s-a născut la 13 februarie 1933 în orașul Chișinău, suburbia Buiucani, într-o familie de agricultori. Profesor universitar, membru corespondent al AȘM, laureat al Premiului Național, Vasile Babuc s-a înscris cu certitudine în lista personalităților marcante din Republica Moldova.

Din anul 1981, a fost coordonator și conducător științific al Programului republican de cercetare și dezvoltare tehnologică în pomicultură.

A participat activ la elaborarea și realizarea programelor de cercetare-dezvoltare, orientate spre argumentarea teoretică și aplicativă a sistemelor noi de cultură intensivă și superintensivă a mărului, axate pe programarea cantității, calității, competitivității superioare a producției.

În cadrul Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole, a fost organizată o expoziție a literaturii elaborate de către Vasile Babuc, cu ocazia marcării a 90 de ani de la nașterea acestuia.

Vasile Babuc este fondatorul direcției noi de cercetare și inovare – pomicultura fitoinginerică și al școlii științifice în domeniul pomiculturii intensive din Republica Moldova, orientată la programarea cantității, calității, competitivității superioare a producției de mere și alte fructe în baza utilizării regionale a resurselor ecologice, biologice, tehnologice, economice adecvate fiecărui sector de teren și întreprindere agricolă.

În ultimii ani, Vasile Babuc a colaborat cu Agenția Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în cadrul programului Millennium Challenge Corporation (MCC) la Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), finanțat de Guvernul SUA, fapt ce i-a permis editarea unor recomandări și ghiduri practice bine îngrijite și foarte utile pentru pomicultorii din Moldova.

Este autor şi coautor a peste 300 de publicaţii ştiinţifice şi didactice în domeniul pomiculturii, inclusiv 7 monografii și 3 manuale, dintre care: „Bilanţul elementelor nutritive şi principiile fertilizării în plantaţiile intensive de măr” (1994); „Producerea materialului săditor pomicol” (2002), „Pomicultura” (2012), „Producerea materialului săditor de măr” (2013). Deţine 9 brevete de invenţie.

Meritul său deosebit în activitatea didactică constă în faptul că pentru prima dată în Republica Moldova, în anul 1967, a elaborat programul de studii, cadrul metodic şi baza de instruire practică pentru cursul Pomicultura intensivă, care ulterior a devenit baza disciplinei Pomicultura pentru învățământul universitar din Republica Moldova.

În calitate de președinte al Comisiei metodico-didactice a Universității Agrare de Stat din Moldova (1994–2005), a contribuit substanțial la reformarea învățământului universitar agrar, înregistrând progrese semnificative în alinierea la standardele europene.

A participat la elaborarea ghidului Proiectarea curriculum-ului învățământului agrar din Republica Moldova (2001), a standardelor profesionale și curriculum-ului pentru 12 specialități ale învățământului agrar din Republica Moldova (2002).

Vasile Babuc a decedat pe data de 7 decembrie 2021.

Metode de creștere a iepurilor. Avantaje și dezavantaje

Milesco Vlad
-
0
Metode de creștere a iepurilor. Avantaje și dezavantaje

Oamenii au învățat să crească iepuri de foarte mult timp. Iepurii au fost printre primele animale ce au fost îmblânzite și domesticite de către om și, până în prezent, rămân animalele de companie preferate.

Mulți crescători de iepuri preferă să-i țină în cuști sau voliere, dar există și cei care aleg creșterea naturală, adică le creează condiții care să semene cât mai mult cu mediul natural.

Iepurii au nevoie de un loc mic pentru a trăi și de mai puțină hrană pentru a supraviețui. Carnea de iepure conține un raport ridicat de proteine, energie, calciu și vitamine decât orice alte tipuri de carne de animale.

Cantitatea de colesterol, grăsime și sodiu este, de asemenea, mai mică decât în alte tipuri de carne.

Există multe avantaje ale activității comerciale de creștere a iepurilor. Principalele beneficii ale fermei de iepuri sunt enumerate mai jos.

  • Iepurii sunt animale cu creștere foarte rapidă.
  • Rata lor de conversie a alimentelor este mai bună decât a altor animale.
  • O femelă de iepure poate naște aproximativ 2 până la 8 pui de fiecare dată.
  • Iepurii pot fi crescuți într-un spațiu mic.
  • Costurile de producție sunt mai mici, comparativ cu alte animale de talie mare.
  • Carnea de iepure este foarte gustoasă, hrănitoare și ușor de digerat. Toate persoanele în vârstă o pot mânca fără nicio problemă.
  • În cazul producției de carne, iepurii sunt plasați după păsări.
  • Deșeurile de bucătărie, iarba, frunzele de plante etc. sunt alimentele preferate ale iepurilor.
  • Creșterea iepurilor necesită mai puțină forță de muncă în comparație cu o altă afacere de creștere a animalelor.
  • Afacerile comerciale de creștere a iepurilor necesită relativ mai puțin capital și se recuperează investiția într-o perioadă foarte scurtă.
  • Deoarece este o afacere foarte profitabilă, producția comercială poate fi o sursă bună de câștig și locuri de muncă.

Creșterea iepurilor în gropi special amenajate

Din cele mai vechi timpuri și până nu demult, oamenii au crescut iepurii în gropi special amenajate. Au ales această metodă datorită cheltuielilor minime pentru amenajare și îngrijire.

În comparație cu construcția de cuști și voliere ce sunt costisitoare și ocupă loc, este necesar de a săpa o groapă în pământ cu aranjarea unor pereți pentru prevenirea alunecărilor de pământ cu loc pentru săparea galeriilor.

Iepurii își sapă galerii unde se reproduc și își cresc iepurașii fără ajutorul omului. Mișcarea constantă întărește mușchii și imunitatea, dar și carnea animalelor este mult mai gustoasă decât a celor crescuți în cușcă.

Curățirea gropilor se face rar datorită faptului că dejecțiile sunt absorbite în sol și împrăștiate prin galerii. Dacă un oaspete nedorit, de exemplu, un șobolan, intră în groapă, ajutorul unei persoane nu este necesar, iepurii îl resping în unanimitate.

Hrana administrată poate conține diferite surse: granule, fân, verdeață, rădăcinoase, crengi, semințe, ceea ce nu accentuează tulburările digestive din cauza că sunt în continuă mișcare și de mici se deprind cu hrana administrată. Deci, aceasta este o modalitate destul de simplă și rentabilă.

Dezavantajele acestei metode de creștere a iepurilor nu sunt semnificative, dar, totuși, există.

Citește și despre Canibalismul la iepuri: De ce iepuroaicele își mănâncă puii.

Din cauza întreținerii libere și nesupravegheate, înmulțirea înrudită este frecventă, astfel se nasc iepurași slabi cu o imunitate scăzută predispuși la diferite boli.

Mereu persistă pericolul apariției bolilor infecțioase, este anevoios de efectuat măsurile preventive întregului efectiv. Este imposibil de dus evidența numărului de iepuri din cauza galeriilor săpate ce servesc drept ascunzișuri.

Animalele nu pot fi crescute pentru blană din cauza situațiilor conflictuale între indivizi. Deseori, există pericolul inundării gropii din cauza precipitațiilor abundente.

Totuși, dacă ați decis să folosiți o astfel de crescătorie, este bine să introduceți iepuroaicele de preferabil gestante sau iepuroiul să fie luat peste un timp.

Este obligatoriu să duceți o evidență câtuși de subiectivă, pentru a elimina iepurașii preconizați pentru tăiere la vârsta de 3-4 luni – astfel nu vor mai fi încrucișările înrudite.

Pentru o manoperă de efectuare a măsurilor preventive (vaccinări, vitaminizări, coccidiostatice) se recomandă pereți din tablă sau ardezie cu spațiu preconizat pentru galerii cu posibilitate de a fi închis în momentul manoperelor respective.

Creșterea iepurilor în voliere

O modalitate de creștere a iepurilor este cea de tip voliere, comodă și la prima vedere eficientă. Toți iepurii sunt luați la vizor și mereu putem interveni în caz de boală, sau cu scop curativ.

Este accesibil pentru fiece gospodărie, având necesar de un spațiu semnificativ și îngrădit. Iepurii cresc rapid, sănătoși și rezistenți la majoritatea bolilor, și nu necesită mult efort.

Calitățile gustative ale cărnii de iepure crescut în voliere mult diferă comparativ cu cel crescut în cușcă datorită faptului că iepurele este în continuă mișcare.

Curățirea adăpostului este destul de comodă și nu este obligator să fie efectuată zilnic, astfel crescând nivelul unui așternut permanent ce mai apoi este evacuat și poate fi folosit direct ca îngrășământ.

Dejecțiile împreună cu rămășițele de fân formează un strat ce din cauza temperaturii înalte, în acest strat format, ridică gradul înalt de putrezire ce poate fi folosit direct ca îngrășământ.

Pentru iepuroaice se pregătesc fătătoare, unde mai apoi vor făta și își vor crește iepurașii.

Fiind asemănătoare cu creșterea în groapă, ca dezavantaj este pericolul încrucișării înrudite, ce duce la nașterea puilor slabi și cu imunitate scăzută, și a situațiilor conflictuale între indivizi.

La fel, persistă pericolul apariției bolilor infecțioase datorită faptului că este anevoios să-i prinzi prin voliere pentru a-i vaccina.

Desigur, apariția precipitațiilor duce la unele complicații în întreținere. Și un dezavantaj primordial este spațiul predestinat creșterii, într-un metru pătrat pot fi crescuți 2 iepuri maturi sau 5 mici. Există mereu riscul de evadare prin săparea galeriilor în pământ.

Mulți crescători pasionați folosesc această metodă puțin modificată conform necesităților și respectând anumite criterii. În voliere fiind întreținuți iepurii predestinați pentru carne și introduși doar după vaccinare.

La fel, s-au asigurat cu includerea pardoselii din lemn, beton sau plasă pentru a ușura curățirea și a preveni evadarea.

Au fost construite adăposturi cu acoperiș pentru a fi comod de a hrăni animalele în timpul precipitațiilor, servind, totodată, ca adăpost și posibilitate de a fi prinși.

Creșterea iepurilor în cuști

Ca și volierele, creșterea iepurilor în cuști individuale au avantajele sale. Cu toate că sunt întreținuți într-un spațiu mai mic, nu persistă riscul luptelor printre iepuri pentru teritoriu.

Hrănirea, deși necesită mai multă muncă cu cuști individuale, ne permite să examinăm fiecare iepure în parte. În fucție de calitatea cuștii (lemn, tablă, plasă), curățirea are loc zilnic, ceea ce duce la prevenirea bolilor prin păstrarea curățeniei.

Evidența zilnică și a fiecărui individ în parte duce cu siguranță la eliminarea cauzelor de încrucișări înrudite, eliminarea iepurașilor morți sau a celor bolnavi.

Există comoditate de a interveni atât curativ, cât și cu scop de tratament pentru fiecare iepure. Se face economie prin hrana administrată pe categorie de vârstă și de productivitate, menținând echilibrarea rației conform cerințelor organismului.

Este posibilitate de supraetajat cuștile la necesitate și evacuarea dejecțiilor automată.

Creșterea iepurilor în cuști este folosită datorită numeroaselor avantaje atât în gospodării, cât și în ferme mari, respectând cerințele de bază: hrană, apă, microclimă.

Cu toate aceste avantaje, creșterea în cuști are și dezavantaje. Prin prevenirea bolilor infecțioase au crescut cele de ordin mecanic (pododermatita, stomatita), parazitar (râia auriculară, puricii, helmintozele), accidental fracturi ale membrelor, reproductiv (femele obeze ce nu intră în călduri), canibalismul (datorită stresului sau lipsei de microelemente în rație), ect.

Citiți detalii despre Canibalismul la iepuri: De ce iepuroaicele își mănâncă puii.

Prevenirea la timp prin aplicarea medicamentelor cu scop profilactic sau prin aplicarea podelelor din plastic ne permit să menținem sănătatea fiecărui iepure cu excluderea apariției tuturor bolilor.

Creșterea iepurilor în cuști mobile

Întreținerea iepurilor în mediul extern, pe păşune, prezintă avantajul că necesită cheltuieli reduse, asigură hrană de calitate, iar mediul natural exercită o acţiune favorabilă asupra stării de sănătate a animalelor, indiferent de vârstă.

Dezavantajul sistemului este reprezentat de faptul că reproducerea se realizează doar în sezonul cald (din aprilie şi până în septembrie), iar în sezonul rece, performanţele de creştere sunt mai reduse.

Cuştile mobile pentru iepuri prezintă trei componente: voliera, cuibul şi sistemul de rulare.

Prin mutarea cuştilor la anumite intervale de timp, se asigură iepurilor condiţii igienico-sanitare foarte bune, ceea ce duce la limitarea riscului de apariţie a unor boli.

Creşterea iepurilor pe păşune în cuşti mobile, poate fi o variantă rentabilă pentru crescătorii particulari, cu condiţia să deţină o suprafaţă de păşune cu o compoziţie floristică adecvată satisfacerii cerinţelor nutritive.

Acest sistem de creştere este fezabil, deoarece solicită eforturi materiale nu prea mari, un volum de muncă redus, asigură parametri reproductivi înalți şi o stare de sănătate bună pentru toate categoriile de iepuri de casă.

Întreținerea iepurilor are mai multe avantaje față de alte specii de animale de fermă, în special în ceea ce privește costul scăzut și hrana ușor disponibilă, eficiența reproductivă ridicată și, mai ales, rentabilitatea ridicată.

Ca atare, proaspeții începători, fie ei fermieri sau studenți, trebuie să fie familiarizați cu principiile de bază ale selecției, reproducerii, hrănirii, adăpostirii și gestionării sănătății iepurilor pentru a atinge obiectivele de producție.

Indiferent de metoda aleasă de creștere, trebuie format un management corect ce ne va permite să gestionăm corect sănătatea și reproducția.

UCIP IFAD angajează consultanți în supravegherea construcției drumurilor

Luminita Crivoi
-
0
UCIP IFAD angajează consultanți în supravegherea construcției drumurilor

Unitatea Consolidată pentru Implementare Programelor IFAD (UCIP IFAD) invită consultanții individuali eligibili (responsabili tehnici atestați) să-și manifeste interesul pentru furnizarea serviciilor de supraveghere tehnică. 

UCIP IFAD intenționează să angajeze patru (4) responsabili tehnici atestați, pentru supravegherea următoarelor obiecte de infrastructură:

  • Construcția drumului din beton cu lungimea de 0,45 km din or. Leova (str. Valul lui Traian);
  • Construcția drumului din beton asfaltic cu lungimea de 0.7 km din s. Văleni, r. Cahul;
  • Construcția drumului din beton asfaltic cu lungimea de 1,3 km din com. Trușeni (s.Dumbrava, str.Durlești), mun. Chișinău;
  • Construcția drumului din beton asfaltic cu lungimea de 0,916 km din s. Copceac, UTA Gagauzia.

Același responsabil tehnic (persoană fizică) poate manifesta interesul în cadrul prezentei licitații pentru mai multe obiecte/proiecte, dar va fi contractat pentru supraveghea concomitent a nu mai mult de 2 proiecte cu finanțare din contul Programelor implementate de UCIP IFAD.

Consultanții interesați ar trebui să furnizeze informații care să demonstreze că au calificările necesare și experiența relevantă pentru a presta serviciile solicitate sub forma unui Curriculum Vitae (CV), a unei copii scanate a Certificatului de atestare profesională și a Scrisorii de manifestare a interesului conform modelului atașat în anunț.

Consultantul va fi selectat în conformitate cu metoda de selectare a consultanților individuali (ICS) stabilită în Manualul de achiziții IFAD care poate fi accesată la https://www.ifad.org/documents. 

CALIFICĂRI ȘI ABILITĂȚI NECESARE:

  • Persoană fizică disponibilă să presteze serviciile solicitate;
  • Studii superioare în domeniul construcțiilor;
  • Prezența certificatului(lor) de atestare conform categoriei solicitate în anunț;
  • Cel puțin 5 ani de experiență în domeniul supravegherii tehnice;
  • Prezența tuturor documentelor solicitate conform prezentului anunț.

CRITERIILE DE SELECTARE le găsiți în pagina web UCIP IFAD:

  • rubrica Achiziții, 
  • Servicii de Consultanță, 
  • Licitația nr. 08/23 PRR „Selectarea responsabililor tehnici pentru supravegherea lucrărilor civile la construcția obiectelor de infrastructură finanțate în cadrul Proiectului de Reziliență Rurală (IFAD VII) în anul 2023” (AICI).

Orice cerere de clarificare privind acest anunț trebuie transmisă prin e-mail la adresa de mai jos [email protected] până cel târziu la 15 februarie 2023.

Clientul va oferi răspunsuri la toate cererile de clarificare până la 16 februarie 2022.

Candidații interesați vor transmite: 

  • Scrisoarea de manifestare a interesului conform modelului atașat.
  • CV-ul actualizat.
  • Copia certificatului (lor) de atestare tehnico-profesională la adresa [email protected].

Termenul limită de prezentare 17 februarie 2022, ora 17:00.

Attn: Igor Tomița, Asistent în procurări, Ștefan cel Mare și Sfînt bd. 162, Chișinău, MD-2004, E-mail: [email protected], Tel. (022) 221 880.

Analiză economică – cum s-a schimbat sectorul agricol moldovenesc, așteptări

Luminita Crivoi
-
0
Analiză economică – cum s-a schimbat sectorul agricol moldovenesc, așteptări

Anul 2022 a adus cea mai mare scădere a producției agricole din istoria Republicii Moldova, după anul 2021, când am înregistrat cea mai mare creștere a producției agricole din istoria țării.

Datele preliminare pentru 2022 arată că producția globală agricolă a scăzut cu aproape 29,8%. Estimativ, volumul producției agricole a fost de 40,3 miliarde de lei, față de 48,4 miliarde de lei în 2021.

Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 10 februarie, la emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că sunt doi factori care au determinat scăderea producției anului trecut.

Primul factor, potrivit expertului, este reprezentat de condițiile meteo nefavorabile.

„Este straniu că în secolul 21 o țară înconjurată de două râuri are primăvara inundații, iar vara secetă. Sper că într-un viitor apropiat vom învăța să gestionăm mult mai bine resursele noastre de apă”, a spus expertul.

Cel de-al doilea factor, spune Veaceslav Ioniță, este războiul din Ucraina. Încă în luna martie, anul trecut, a fost anticipat că cel mai probabil vom avea o scădere a producției agricole, indiferent cum va fi vara – secetoasă sau nu.

Agricultorii anul trecut nu au reușit să facă toate lucrările agricole calitativ, deoarece 75% din toate îngrășămintele erau anterior procurate din Rusia, iar din cauza războiului nu au mai putut fi aduse. Totodată, acestea s-au scumpit semnificativ.

„Astfel, agricultorii au utilizat cu mult mai puțini fertilizanți decât trebuia. Lucru acesta s-a manifestat asupra roadei. Îngrășămintele scumpe, războiul din Ucraina, logistică îngreunată pentru transportul materiei prime, clima nefavorabilă a dus la ceea că producția agricolă moldovenească a scăzut”, a spus Veaceslav Ioniță.

Producția agricolă este generată de întreprinderile agricole și sectorul individual, reprezentat de către fermieri și persoanele fizice care practică agricultură pentru consum propriu.

Astfel, până în 2020, sectorul individual a dominat în agricultura Republicii Moldova, având o producție mai mare decât întreprinderile agricole organizate, care a ajuns la 17,4 miliarde de lei, față de 12,7 miliarde de lei ale agriculturii organizate.

Însă, în 2021, am avut o creștere de peste două ori a producției agricole în sectorul organizat, care a valorat 29,4 miliarde de lei, fapt datorat climei favorabile și prețurilor foarte bune.

Analistul economic a remarcat faptul că până la obținerea independenței, în Republica Moldova, agricultura organizată era la nivelul de 85%. Cea individuală – 15%.

Ulterior, declinul din agricultură, în cea mai mare parte, a fost determinat de lichidarea și stoparea activității întreprinderilor agricole.

Din punct de vedere al produselor, agricultura moldovenească poate fi împărțită în două: 1) producția vegetală; și 2) cea animalieră.

Producția animalieră este una foarte redusă, deoarece nu i s-a acordat atenția suficientă sectorului zootehnic. În opinia sa, acest sector are nevoie de o atenție mai mare, deoarece nu este atât de afectat de condițiile climaterice, dar de investiții slabe, însă demonstrează creștere în fiecare an.

„Toate fluctuațiile din agricultură, toate căderile și creșterile bruște, sunt specifice sectorului vegetal, direct dependent de condițiile meteo. Avem stabilitate la tot ceea ce ține de sectorul individual și de producția animalieră, chiar dacă pe anumite segmente înregistrăm scăderi. Dacă am vrea să avem o agricultură stabilă, îmi dau seama că sectorul de producție animalieră este cel mai puțin afectat de condițiile climaterice”, a spus Veaceslav Ioniță.

În 2021 a fost o creștere de 58% a producției agricole, cea mai mare creștere înregistrată, pe fundalul unei scăderi enorme din 2020, de 27%.

„După 30 de ani de independență, de creștere, scădere, creștere, scădere, doar în 2021 aproape că am ajuns la nivelul anului 1991. În 2022 producția agricolă a fost la nivelul de 70% comparativ cu ce am produs noi în primul an de independență”, a menționat expertul.

Potrivit economistului, în 2022 producția agricolă a fost de 40,3 miliarde de lei, de două ori mai mică decât recordul din 1987, când, la valoarea leului de anul trecut, a fost de 77,9 miliarde de lei.

Către 1991, aceasta era de 58 de miliarde de lei. După, a urmat o cădere continuă, cu mici creșteri și scăderi anuale, iar în 2021 a ajuns la 57,4 miliarde de lei, aproape de nivelul anului 1991.

Vorbind despre tipurile de gospodării, analistul economic a punctat că din 1965 și până în 1995 producția agricolă organizată domina comparativ cu producția individuală.

În 1987, anul record, la valoarea leului din 2022, producția agricolă a fost de aproape 65 de miliarde de lei – produse de gospodării, iar 13 miliarde de lei de către sectorul individual.

Ulterior, prăbușirea din agricultură a avut loc în mare parte din contul gospodăriilor organizate. În 2000, gospodăriile organizate au produs 9,9 miliarde de lei, iar sectorul individual – 21,6 miliarde de lei.

După, gospodăriile organizate au stagnat, iar sectorul individual a crescut constant. În anii 1990, media anuală a producției agricole era la nivelul de 72,6 miliarde de lei, la valoarea leului de astăzi.

Au urmat 15 ani de cădere continuă și am ajuns la 33 miliarde de lei. În perioada 2010-2015 asistăm la o creștere continuă, chiar dacă avem ani de secetă.

Valoarea medie a producției agricole pe ultimii 10 ani a ajuns a 45,2 miliarde de lei, cu 50% mai mult decât acum 15 ani.

„Anul 2021 este un an care va intra în istorie ca anul cu cea mai mare creștere, cele mai bune prețuri, cea mai bună productivitate, și primul an când, după 20 de ani de dominație a sectorului individual, gospodăriile agricole au început să domine în Republica Moldova”, a spus expertul.

Analistul economic a mai menționat că cea mai mare creștere a producției agricole a fost în perioada anilor 1950-1965. Producția medie în pentru fiecare 5 ani, creștea cu 28-30%.

În perioada 1966-1970 s-a atenuat, iar între anii 1986-1990 a ajuns la limita creșterii. Deși era încă perioada URSS, producția agricolă deja nu mai creștea. Încetinirea creșterii a început în 1976, iar în 1986 nu am mai avut creștere.

Au urmat încă 10 ani cu scădere lente, iar în 2010 producția agricolă a ajuns să fie de peste două ori mai mică decât a fost în perioada anilor 1980-1985. Apoi a început o creștere modestă în perioada 2011-2015 și a fost înregistrată o creștere puternică în perioada 2016-2020.

Veaceslav Ioniță susține că, chiar dacă în 2022 am avut o scădere foarte puternică a producției agricole, dar având în vedere creșterea din 2021, în acești doi ani producția medie este cu 5% mai mare decât media ultimilor 5 ani.

„Tind să cred că perioada de cădere din agricultură s-a terminat, acum trebuie doar să asigurăm creștere și să ne orientăm către sectoarele mai puțin dependente de condițiile meteorologice.

Potrivit expertului, chiar dacă avem o agricultură fragilă, subvențiile care s-au alocat în ultimii 10-15 ani, atenția care se acordă agriculturii, investițiile care au fost făcute, suportul partenerilor externi, dau roade și agricultura moldovenească, cu toate problemele pe care le are, din 2015 înregistrează un ritm clar de creștere.

„Chiar dacă avem ani cu căderi puternice, cu secete, fundamental agricultura Republicii Moldova vreau să cred că a început să crească, iar acest ritm trebuie continuat. Avem nevoie să creștem încă destul de puternic ca să ajungem la nivelul pe care l-am avut cândva”, a conchis expertul.

Guvernul Gavrilița demisionează la un an și jumătate de mandat

Tatiana Caraman
-
0
Guvernul Gavrilița demisionează la un an și jumătate de mandat

Prim-ministra Natalia Gavrilița a anunțat că își dă demisia, după un an și jumătate de mandat, explicând că Republica Moldova intră într-o nouă fază în care prioritatea este securitatea.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă.

Odată cu premierul demisionează întreg cabinetul de miniștri.

Președintele urmează să desemneze un alt candidat la funcția de premier, care are la dispoziție 14 zile pentru a propune Parlamentului o noua garnitură guvernamentală. 

La Chișinău se desfășoară Forumul Național al Crescătorilor de Animale

Tatiana Caraman
-
0
La Chișinău se desfășoară Forumul Național al Crescătorilor de Animale

Crescătorii de suine și de păsări, medici veterinari și specialiști în nutriția animalelor participă, astăzi, 10 februarie, la Forumul Național al Crescătorilor de Animale.

Fermierii sunt instruiți, timp de o zi, de către doi experți germani, cu privire la tendințele mondiale de producere a cărnii și ouălor fără riscuri pentru consumatori.

FOTO: maia.gov.md

În cadrul evenimentului vor fi abordate subiecte ce țin de managementul fermelor, reducerea administrării antibioticelor în cadrul exploatațiilor zootehnice, eficientizarea creșterii animalelor și nutriția acestora.

FOTO: maia.gov.md

Prezent la eveniment, Iurie Scripnic, secretarul de stat MAIA, a menționat despre preocuparea ministerului de a alinia legislația națională la actele normative ale UE și despre necesitatea implementării unui sistem de creștere modern, prin integrarea tehnologiei în toate activitățile desfășurate, în scopul sporirii potențialului de producție atât pentru necesitățile țării noastre, cât și pentru export.

„Securitatea alimentară a țării depinde de fermieri, de cei angajați în sectorul de producere. Suportul oferit prin mecanismul de subvenționare va fi orientat spre implementarea tehnologiilor moderne, spre asigurarea unor condiții mai bune de creștere și sporirea bunăstării animalelor. Mediul de afaceri va trebui să treacă prin procese de transformare și să se adapteze la cerințele UE”, a comunicat oficialul.

Republica Moldova, în topul exportatorilor din lume de mere, prune, cireșe și caise

Tatiana Caraman
-
0
Republica Moldova, în topul exportatorilor din lume de mere, prune, cireșe și caise

Republica Moldova se numără printre primii 10 exportatori din lume de mere și prune.

Totodată, se află printre primii 20 de exportatori de cireșe și caise, arată datele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, scrie Radio Chișinău.

Anual, în țara noastră sunt recoltate peste 500 de mii de tone de fructe. Livezile de mere ocupă circa 56 000 de hectare, iar suprafețele livezilor intensive, care permit obținerea unor fructe uniforme și de o calitate înaltă, sunt în permanentă creștere.

În livezile din Republica Moldova sunt cultivate mai mult de 20 de soiuri de mere, cele mai multe fiind: Florina, Fuji, Gala, Golden Delicious, Granny Smith și Renet Smirenco.

Cu un volum de producere tot mai mare, capacități de sortare și depozitare moderne, merele din Moldova își găsesc consumatori fideli în Europa de Vest, Orientul Mijlociu și mai departe.

Și prunele se bucură de o cerere înaltă, ocupând locul doi în topul celor mai exportate fructe din țara noastră, livrate în stare proaspătă.

În prezent, prunele sunt produse pe o suprafață de circa 22 000 de hectare, cu o producție medie anuală de 100 000 de tone. Deși producem mai multe soiuri de prune, Kabardinka, Stanley și President sunt cele mai solicitate pentru export.

De asemenea, Republica Moldova este în top 20 al exportatorilor mondiali de cireșe, iar Asociația „Moldova Fruct” estimează că, datorită investițiilor în acest sector, în scurt timp va ajunge în top 10.

Și producerea caiselor este un sector care înregistrează o dezvoltare vertiginoasă în ultimii ani.

1...388389390...1.997Pagina 389 din 1.997