Iurie Malanețchi a investit într-o fermă de oi rasa Romanov: Am avut și 5 miei la o fătare

Luminita Crivoi
-
0
Iurie Malanețchi a investit într-o fermă de oi rasa Romanov: Am avut și 5 miei la o fătare

Acum aproape trei ani, Iurie Malanețchi a decis să înființeze o fermă de oi. Fiind din domeniul tehnic, la alegerea sectorului în care să investească a stat calculul rentabilității și planificarea corectă, cu toate că, acum, afacerea sa a devenit pentru el o activitate de suflet.

Ferma de ovine de la Criuleni se bucură de popularitate în zonă, iar investițiile făcute an de an i-au permis să reducă la minim lucrările necesare în fermă.

„Am analizat mult sectorul în care aș putea investi. Până la înființarea fermei de oi, nu am îngrijit niciodată de aceste animale, însă, după ce nu am mai putut lucra în domeniul meu din cauza sănătății, am înțeles că sunt ceea ce mi se potrivește cel mai bine”, povestește Iurie Malanețchi.

După o analiză a raselor, a optat pentru Romanov, avantaje fiind mai multe, potrivit antreprenorului.

„Mai întâi de toate, am analizat caracteristicile mai multor rase, criteriile de bază la selectarea celei potrivite a fost necesarul de timp pentru îngrijire, prolificitatea și rezistența acestora la boli.

Într-un final, am ales rasa de oi Romanov deoarece este o rasă crescută pentru carne, respectiv, excludem necesitatea mulsului. În plus, este o rasă nepretențioasă, cu un consum redus de furaje, ținând cont de sporul de producție pe care îl generează, dar și rezistentă la boli”.

A importat oile din Ucraina și spune că acum nu ar schimba pe nimic această rasă.

„Oile sunt relativ mici, nu sunt grase, carnea este fină, fără multă grăsime. În țară la noi nu este atât de mult răspândit consumul de carne de oi. Respectiv, la carcasa pe care o are Romanov, îmi pare cea mai avantajoasă rasă. La tăiere, avem 15-20 kg, ceea ce îmi pare optim și din punct de vedere al cheltuielilor pe care le suportă un potențial consumator atunci când cumpără o oaie pentru consum.

În plus, aceste oi sunt foarte prolifice, am avut și cinci miei la o fătare. Totuși, numărul mare de miei nu este cea mai bună opțiune, deoarece acestea nu reușesc să-i hrănească și îngrijească corespunzător. Putem avea și două fătări pe an. La început, când sunt tinere, le las o perioadă mai mare între fătări pentru a-și adapta organismul. Totuși, spre deosebire de alte rase, la vârsta de șapte luni deja ating maturitatea sexuală și merg la berbec”.

Într-adevăr, printre caracteristicile rasei se numără vârsta timpurie de introducere la montă a femelelor – 7 luni (sau atingerea greutății corporale de 40 kg).

Totodată, durata gestației este de 145 de zile, mai puțin decât la alte rase.

Mai multe detalii despre rasa de oi Romanov găsiți pe acest link.

În ferma lui Iurie Malanețchi cea mai mare problemă rămâne a fi insuficiența brațelor de muncă. Motiv din care, a fost nevoit să investească mai mult pentru a exclude unele lucrări.

O altă problemă, potrivit lui, ar fi prețul mic oferit pentru carne de către magazine și supermarketuri, fapt care l-a stimulat să vândă mieii direct către consumator.

Din același motiv, nu planifică să mărească efectivul care, la moment, numără circa 200 de capete.

„Pentru mine nu este rentabil să comercializez către magazine, din cauza prețului pe care îl oferă. La moment, am un credit de 250 de mii de lei, bani pe care i-am cheltuit pe achiziția furajelor. Acestea au fost foarte scumpe în 2022. Am avut și fânul propriu, dar, în acest an, din cauza secetei, a fost o recoltă foarte slabă. Nici lucrători la recoltare nu am avut suficienți, de aceea, spre exemplu lucerna am recoltat-o cu ajutorul utilajelor”.

A construit un abator mic pentru a tăia mieii în fermă, dar și a dotat o încăpere pentru cei care vor dori să se angajeze și să îngrijească de animale. Cu toate acestea, doritori sunt puțini.

„Chiar dacă nu este o muncă grea, iar animalele sunt nepretențioase, mulți preferă să evite să lucreze, fie și dacă nu au bani. Tot din cauza lipsei muncitorilor am instalat un gard electric pe pășune, am dotat ferma cu adăpători speciale, însă oricum nu planific să majorez efectivul până nu voi avea un număr suficient de clienți pentru aceasta și muncitori în care să am încredere, a conchis Iurie Malanețchi”.

V-ar putea plăcea și istoria afacerii lui Ion Leuntean: „Oile Frize merită investiția. Nu mai avem brânză în stoc”.

Reprezentant UCIP IFAD: Apelul de granturi pentru infrastructură de irigare – deschis. Invităm APL-urile, Asociațiile Utilizatorilor de Apă și agricultorii să participe

Tatiana Caraman
-
0
Reprezentant UCIP IFAD: Apelul de granturi pentru infrastructură de irigare – deschis. Invităm APL-urile, Asociațiile Utilizatorilor de Apă și agricultorii să participe

În cadrul Proiectului Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale (TRTP), lansat în 2021, UCIP IFAD a anunțat despre deschiderea proiectului de finanțare a proiectelor de infrastructură de irigare publică.

Conceptul prevede realizarea a cel puțin 20 de sisteme de irigare mici, cu obiectivul final de 400 de beneficiari, pentru a sprijini investițiile în infrastructura rurală productivă.

Care sunt criteriile de eligibilitate, ce sume pot fi obținute și cine poate beneficia de grant am discutat cu Victor Cervatiuc, specialist în Dezvoltarea Proiectelor de Infrastructură UCIP IFAD. 

Care sunt regiunile/zonele eligibile în cadrul Programului de granturi pentru proiecte de infrastructură publică?

La concursul de granturi anunțat pot participa Autoritățile Publice Locale, adică Primăriile, ce se vor asocia cu grupuri formate din mici fermieri, sau Asociațiile Utilizatorilor de Apă (AUA) în colaborare cu Agenția Apele Moldovei, din toate zonele rurale ale Republicii Moldova.

Care sunt tipurile de infrastructură de irigare eligibile?

  • Sisteme de irigare la scară mică conectate la Sistemele Centrale de Irigare existente, care se află la balanța Apele Moldovei; 
  • Sisteme de irigare la scară mică cu sursa de apă existente în comunitate/localitate;
  • Construcția/reabilitarea lacurilor/iazurilor de acumulare a apei pentru irigare.

Ce condiții trebuie să îndeplinească grupul client care dorește să participe la concursul de granturi?

Pentru a putea beneficia de grantul oferit de Proiectul TRTP, finanțat de Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă și Fondul de Adaptare, grupul client trebuie să respecte mai multe cerințe printre care menționăm:

  • Grupul client trebuie să fie creat din cel puțin 5 mici fermieri, cu până la 10 ha (în proprietate și închiriat), în asociere cu Primăria.
  • Toți micii fermieri, membri ai grupului client, trebuie sa fie înregistrați și să desfășoare activitate agricolă de producție și/sau prelucrare, în apropierea proiectului de infrastructura, timp de cel puțin 1 an. 

Ce înseamnă grup client?

Grupul client este de fapt grupul format din APL și cel puțin cinci fermieri care desfășoară activitate în domeniul agricol de producție și/sau prelucrare. Este important de menționat că, în cazurile în care fondatorul unei entități a grupului client este și administrator în oricare dintre alte entități a grupului client, acest lucru va fi considerat ca 1 membru al grupului client. Dar și Asociațiile Utilizatorilor de Apă în colaborare cu Agenția Apele Moldovei, Grupul client va avea responsabilitatea de a cofinanța proiectul de infrastructură, din surse proprii, în valoarea stabilită de Proiect. 

Care este suma cu care trebuie să contribuie grupul-client? 

Contribuția pe care trebuie să o achite grupul client este de minim 10% din costul total al lucrărilor. Dar trebuie să menționez aici că, contribuția trebuie să fie doar în numerar. În acest context, este important de specificat că, adițional, beneficiarii vor fi responsabili de achiziționarea serviciilor de proiectare și de supraveghere de autor de la companiile de proiectare licențiate.      

Cum se va calcula mărimea grantului acordat pentru fiecare solicitare acceptată?

Valoarea maximă acordată în cadrul proiectului constituie 300.000 dolari SUA per cerere eligibilă cu minim 20 de beneficiari, dacă grupul client este format din mai puțini agenți economici valoarea grantului se va calcula a câte 15.000 dolari SUA per membru grupului. În cazul în care solicitanții doresc să implementeze proiecte mai mari de infrastructura, suma care va depăși fondurile disponibile va fi acoperită de către beneficiari.

Pot depune dosare de participare autoritățile publice locale care au beneficiat anterior de finanțare în cadrul proiectelor implementate de UCIP IFAD?

Primăria poate participa la concursul de finanțare a proiectelor de infrastructură în cadrul Proiectului Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale (TRTP) IFAD VIII chiar dacă a beneficiat anterior de finanțare din cadrul programelor implementate de UCIP IFAD. 

De ce este importantă participarea APL?

Implicarea APL-ului în proiectele de infrastructura este esențială dat fiind faptul că, terenul pe care va fi construit proiectul de infrastructură trebuie să fie la balanța Autorității Publice Locale, iar după construcția proiectului de infrastructură APL-ul va menține în funcțiune și întreține proiectul.

Ce acte trebuie să pregătească și să prezinte grupurile interesate să beneficieze de granturile oferite?

Primul pas ar fi completarea formularul de aplicare semnat și ștampilat de către reprezentantul grupului client și Autoritatea Publică Locală. Ulterior, urmează pregătirea documentelor, lista și modelul formularului le găsiți accesând site-ul UCIP IFAD sau ne puteți contacta la numărul de telefon 022 22 30 75.

Câte proiecte au fost finanțate până la moment? 

În cadrul Proiectelor IFAD au fost realizate 119 proiecte de infrastructură economică rurală în localitățile Republicii Moldova, dintre care:

  • 64 segmente de drum cu o lungime de 74,7 km;
  • 5 piețe agricole;
  • 31 sisteme de irigare cu o suprafață de 8 213 ha;
  • 16 rețele de alimentare cu apă potabilă cu lungimea de 58 km;
  • 3 sisteme de alimentare cu gaz cu lungimea de 8,84 km.

Producerea de biohumus (vermicompost) – ce trebuie să cunoști

Luminita Crivoi
-
0
Producerea de biohumus (vermicompost) – ce trebuie să cunoști

Vermicompostul este un îngrășământ natural, produs cu ajutorul râmelor, care în ultima perioadă, se bucură de popularitate, datorită prețurilor mari pentru îngrășămintele chimice și orientarea spre îngrășămintele naturale.

Vermicompostul sau biohumusul este un îngrășământ util, practic, pentru orice cultură.

Dacă sunteți în căutarea unei idei de afaceri în agricultură, puteți analiza și această oportunitate, iar de această dată vorbim despre următoarele lucruri pe care ar trebui să le luați în calcul:

  • Cum se produce vermicompostul
  • Sfaturi la elaborarea planului de afaceri în producerea vermicompostului
  • Terenul potrivit pentru producerea vermicompostului
  • Echipamentele necesare
  • Materii prime și râme
  • Comercializarea

Cum se produce vermicompostul

Biohumusul este numit și vermicompost sau compost de râmă, datorită tehnologiei originale de producție care implică râmele. Materia primă este dată râmelor pentru hrană, iar acestea produc îngrășăminte.

Ca materie primă se folosește un amestec descompus de gunoi de grajd de bovine sau de la alte animale sau păsări. Pentru a crește proprietățile nutritive, se adaugă frunze, deșeuri alimentare, rumeguș, var și turbă.

Substratul rezultat se pune în cutii de lemn sau recipiente speciale cu laturile înalte de 25-30 cm, acoperite cu un strat de fân. Timp de câteva zile, compostul este udat și amestecat, astfel încât să se matureze.

În unele magazine online, se vând saci speciali pentru producerea vermicompostului.

Apoi, râmele sunt turnate peste materia primă într-un strat uniform și acoperiți cu un material dens opac, astfel încât temperatura din interior să fie menținută și să nu pătrundă lumina.

De cele mai multe ori, pentru producerea vermicompostului se utilizează râmele: Roșie de California, Roșie de Bălegar, cea de California fiind mai populară. Pentru prelucrarea a 1 mp. de substrat sunt necesare 1500-3000 de exemplare.

Obținerea biohumusului

Procesul de prelucrare a substratului în biohumus durează până la 4-5 luni. În tot acest timp, trebuie să aveți grijă de recipientele în care locuiesc râmele și să mențineți microclimatul:

  • Afânați cu grijă substratul.
  • Aplicați nutrienți de trei ori pe lună.
  • Udați cu apă caldă decantată pentru a menține umiditatea la 70%.
  • Mențineți o temperatură nu mai mică de 19°C și nu mai mare de 30°C.

Sfaturi de la producători: înainte de a popula cutiile, trebuie să testați calitatea mediului nutritiv pe 10-20 de indivizi.

Râmele nu numai că procesează substratul în îngrășământ, ci și se înmulțesc activ. Din 10 centimetri pătrați de sol din cutie se selectează și se numără râmele, cifra rezultată este înmulțită cu 100. Biohumusul începe să fie extras atunci când populația depășește valorile standard.

Colectarea de biohumus se realizează în două moduri:

  1. Cerneți întreaga masă printr-o sită.
  2. În recipient se toarnă puțină mraniță proaspătă și râmele urcă spre ea în căutarea noii hrane. Procedura se repetă de mai multe ori, îndepărtând de fiecare dată stratul de pământ. Masa rămasă este biohumusul.

Din 10 kg de substrat se obțin aproximativ 5 kg de îngrășământ, iar numărul de râme crește de 5-10 ori. De obicei, surplusul populației de râme este vândut pescarilor sau antreprenorilor care încep producția de biohumus.

Sfaturi la analizarea planului de afaceri în producerea vermicompostului

Înainte de a lansa o astfel de afacere, este important să realizăm un plan de afaceri în care să fie incluse toate particularitățile:

  • Achizitia de echipamente, unelte si materiale.
  • Achizitia de materii prime și râme.
  • Înregistrarea afacerii.
  • Organizarea vânzărilor.
  • Calcule economice.
  • Alegerea terenului unde va fi produs biohumusul.

Producția de biohumus ca afacere poate fi deschisă:

  • La o fermă de bovine existentă, de unde va fi preluată materia primă – hrana pentru râme;
  • Ca proiect separat – stabilind parteneriate cu astfel de întreprinderi.

În primul caz, va trebui să alocați spațiu pentru afacere, iar în al doilea să arendați teren, dacă nu-l aveți disponibil. De preferință, terenul trebuie să fie amplasat în apropierea fermei de unde va fi preluată materia primă.

Pentru producția de loturi mici de îngrășământ de probă, puteți începe producția în condiții de casă.

În funcție de scara de producție planificată, este necesară planificarea teritoriul dedicat producerii biohumusului: până la 80 m2 pentru containere, echipamente de ambalare, un depozit pentru a plasa biohumusul.

Pentru a menține condițiile și microclimatul necesare, încăperea unde veți produce vermicompsot trebuie să fie dotată cu încălzire, ventilație, instalații sanitare și electricitate.

Pentru a minimiza pierderile de căldură în timpul iernii, trebuie să betonați podelele, să astupați toate găurile din pereți, inclusiv să verificați ferestrele și să coborâți tavanul cât mai jos posibil.

Echipamente necesare

Pentru producția de biohumus în condiții de casă, este suficient să aveți cutii pentru substrat, să cumpărați unelte de lucru, cântare, pungi de plastic și o mașină de etanșare. Puteți regla temperatura și umiditatea manual în încăpere, în funcție de datele oferite de către aparatele de măsurat.

Producția industrială de biohumus necesită investiții mai mari în echipamente:

  • Instalarea etajerelor, containerelor pentru substrat și râme.
  • Concasor.
  • Sistem de irigare prin picurare.
  • Sită mecanică.
  • Echipament de ambalare.
  • Dispozitive pentru măsurarea și controlul microclimatului din încăpere și din substrat.
  • Lopeți, găleți, transportoare.
  • Tractor cu remorcă pentru gunoiul de grajd.

Materia primă și râmele

Pentru producerea de biohumus, avem două componente de bază: substratul și râmele. Cu cât mai mare este volumul planificat a fi produs, cu atât mai multă materie primă va fi necesară. Astfel, în cazul în care dispuneți de o fermă, o astfel de activitate adițională este destul de interesantă.

Dacă materiile prime sunt achiziționate din exterior, atunci se acordă preferință gunoiului de grajd de bovine. Compoziția substratului include și compost, rumeguș, fân.

La producerea în cantități mici, puteți include în substrat următoarele materiale:

  • Bălegar de bovine.
  • Bălegar de capre și oi.
  • Nămol organic.
  • Frunze.
  • Reziduuri vegetale.
  • Rumeguș.
  • Buruieni.
  • Excremente de păsări.
  • Resturi de legume.

Excrementele de pasăre având un conținut ridicat de azot trebuie adăugate în cantități mici.

Conform tehnologiei, înainte ca deșeurile să devină potrivite pentru hrana râmelor, acestea trebuie să se descompună timp de 5-6 luni. Pentru a păstra mranița, trebuie să pregătiți un loc special sau să încheiați un acord cu un furnizor pentru livrarea de mraniță ca materie primă deja pregătită.

Râmele roșii de California utilizate la fabricarea biohumusului sunt considerate rentabile din următoarele motive:

  • Durata de viață este de 4 ori mai mare decât a râmelor obișnuite.
  • Rata de reproducere este de 10 ori mai mare.
  • Rezistență ridicată la boli.

E necesar de procurat viermi de la ferme speciale care îi cresc la scară industrială.

Înregistrarea afacerii! Pentru a obține venituri legale din vânzarea de biohumus, este necesară înregistrarea afacerii.

Pentru exploatarea unei ferme mici, este potrivită o formă de antreprenoriat individual, iar pentru producerea la scară largă, recomandată ar fi societatea cu răspundere limitată (SRL).

Comercializarea biohumusului

Principala dificultate în planificarea afacerii este de a stabili o vânzare constantă de îngrășăminte și de a identifica cine le vor procura. În acest sens, ar fi bine să vă orientați către identificarea clienților în zonă:

  • întreprinderile agricole;
  • pepinierele;
  • magazinele de flori;
  • pescarii – pentru achiziționarea râmelor;
  • proprietarii de sere.

Biohumusul este de obicei vândut în pungi de plastic cu masa de 1 kg, 5 kg, 10 kg, 20 kg. Pentru vânzări este necesară de obicei obținerea certificatului de calitate.

Cel mai simplu mod este să vindeți biohumusul printr-o rețea en-gros, este suficient să găsiți unul sau doi cumpărători ce vor procura loturi mari. Puteți vinde și la piață sau crea un magazin online, în funcție de cantități.

Pentru a informa cumpărătorii despre avantajele și beneficiile biohumusului, este necesar să aveți un ambalaj cu informații imprimate pe el, care va indica caracteristicile îngrășământului, regulile de utilizare și randamentul așteptat.

De asemenea, nu uitați de publicitatea în reviste de specialitate sau pe rețelele de socializare. În multe localități se organizează târguri și expoziții agricole, este recomandat să participați la acestea cu mostre de produse finite.

Este posibilă creșterea profitabilității prin creșterea volumelor de producție. În acest caz, va trebui să angajați muncitori suplimentar, să includeți în planul de afaceri costurile salariale și fiscale.

Important! Orice afacere din agricultură vine cu multe provocări, iar producerea de biohumus nu face excepție.

Tăierile la cais – forma de coroană Vas întârziat

Luminita Crivoi
-
0
Tăierile la cais – forma de coroană Vas întârziat

Caisul este o specie sensibilă la ger, din acest motiv este recomandat ca tăierile la cais să se facă în lunile martie, aprilie, după trecerea gerurilor mari, cu puțin timp înainte de umflarea mugurilor, când pot fi deosebiți vizual mugurii afectați de ger de cei sănătoși.

Cele mai importante termene de tăiere la cais sunt: cel de iarnă (primăvară) „în uscat” și în perioada de vegetație „în verde”.

V-ar putea fi util și articolul despre Plantarea unei livezi de cais – sfaturi și particularități.

Înainte de a discuta despre formarea coroanei, aș dori să menționez câteva aspecte importante de știut pentru persoanele care au pomi de cais:

Ramurile de schelet la cais (cele ce sunt prinse de ax) nu au o fixare rezistentă, de aceea este recomandat a fi amplasate solitar (ramurile sunt predispuse la dezbinare dacă sunt amplasate prea aproape în etaj).

În procesul formării coroanei rolul principal revine tăierilor în verde, acestea se fac în două termene – când lăstarii ating lungimea de 15-20 cm și la sfârșitul lunii iunie.

Caisul intră pe rod în anul 3-4 de la plantare, fructifică pe ramuri anuale mixte de 25-30 cm, lungi de 35-45 cm, buchete de mai și ramuri scurte. Ramurile de rod au o durată de viață de 4-5 ani, însă fructifică mai activ în primii 2-3 ani.

Pomii tineri fructifică în special pe ramuri mixte, mijlocii și lungi, iar avansând în vârstă, locul este preluat de buchete de mai și ramuri scurte.

În perioada de fructificare este recomandat ca raportul dintre numărul mugurilor floriferi de pe ramurile scurte (buchete de mai, pinteni) să fie egal cu cei situați pe ramuri mixte (mijlocii, lungi).

Dacă ați depistat atacul bolilor ce au dus la uscarea prematură a ramurilor la cais, acestea trebuie tăiate în momentul depistării, la lemn sănătos înainte de a se usca complet. Rănile rezultate în urma tăierilor se dezinfectează cu sulfat de cupru de 3% și pot fi acoperite cu vopsea pe bază de ulei.

În primii 5-6 ani se proiectează ramurile de schelet în funcție de forma de coroană pentru care ați ales-o.

Cele mai populare forme de coroană la cais sunt vasul întârziat și piramidă neetajată. Piramida neetajată este mai des întâlnită, însă aceasta necesită a fi optimizată, deoarece caisul este o specie iubitoare de lumină, cu o înălțime mare a pomilor, iar o astfel de formă de coroană poate duce la îndesirea coroanei.

De aceea, este recomandată asigurarea centrului semideschis, adică trecerea la piramidă neetajată întreruptă, care, de altfel, este similară vasului întârziat.

Cum se formează vasul întârziat la cais

Vasul întârziat este o formă de coroană recomandată pentru pomii cu creștere mijlocie și mare. Un pom condus după această formă de coroană va avea un trunchi de 70 cm, un ax scurt pe care sunt amplasate solitar 4 șarpante distanțate la aproximativ 30-35 cm una de alta și uniform repartizate orizontal.

Axul se suprimă după ce a fost formată ultima șarpantă. Unghiul de înclinare al șarpantelor trebuie menținut la 60-65 de grade în partea inferioară, 50-45 în cea mijlocie și 45-40 în cea superioară.

Fiecare șarpantă are câte 3 subșarpante amplasate bilateral-altern-exterior. Atunci când se formează acestea trebuie să ținem cont de recomandările: prima se amplasează la 40-50 cm de la ax, restul la 35-40 cm una de alta. Acest lucru va asigura evitarea îndesirii coroanei.

Pe șarpante și subșarpante se formează ramuri de garnisire- anuale mixte, de semischelet.

Înălțimea pomilor ajunge la 3-4 metri.

Tăierile la cais în primul an după plantare

Dacă la plantare se utilizează pomi cu coroana proiectată din pepinieră cu trunchi de 70 cm și 3 ramificări solitare bine dezvoltate, prima se scurtează la 60 cm, a doua la 45, iar axul se scurtează la 40-45 cm de la ramura superioară. Celelalte ramificări se suprimă la inel.

Prin tăierile în verde se elimină concurenții lăstarului de prelungire al axului și șarpantelor. Se proiectează șarpanta a treia, alegându-se un lăstar cu unghi de inserție larg, orientat sub 40-45o față de direcția rândului în partea opusă primei șarpante, astfel formând cu aceasta un unghi de divergență de 90o.

Pe fiecare șarpantă la 40-50 cm de la ax se alege câte un lăstar lateral cu poziția potrivită pentru proiectarea primei subșarpante. În apropierea acestuia se elimină 1-2 lăstari pentru a favoriza creșterea.

Tăierile la cais în anul II

Primăvara se definitivează primele 3 șarpante și axul central. Ramura de prelungire a axului central se scurtează la 40-45 cm de la baza șarpantei a treia. Ramurile de prelungire ale șarpantelor se scurtează diferențiat pentru a fi aduse la același nivel:

  • prima – la 60-65  cm;
  • a doua – la 50-55 cm;
  • a treia – la 40-45 cm.

Subșarpantele se subordonează între ele și față de axul șarpantei cu diferența dintre nivelul vârfurilor de 10-15 cm.

Prin operațiile în verde se elimină lăstarii concurenți ai celor de prelungire a axului și șarpantelor, cei de pe laturile superioare și inferioare ale acestora, cât și cei care supraîndesesc coroana.

Pe ax, la 30-35 cm mai sus de baza șarpantei superioare, se alege un lăstar cu unghi larg de inserție, situat opus, pentru proiectarea ultimei șarpante. Pe fiecare șarpantă se alege câte un lăstar lateral, situat la 35-40 cm de la ultima subșarpantă, pentru proiectarea următoarei subșarpante.

Tăierile la cais în anul III

Primăvara devreme, se definitivează șarpanta a patra și se scurtează la 40-45 cm. Ramura de prelungire a axului se scurtează la 40-45 cm de la baza ultimei șarpante.

Ramurile de prelungire ale primelor trei șarpante se scurtează diferențiat, astfel încât vârfurile lor să fie aproximativ la același nivel.

Pe ax, șarpante și subșarpante se elimină ramurile verticale și altele inutile pentru formarea scheletului și garnisirea rațională a acestuia.

Ramurile de garnisire se răresc la intervale de 15-20 cm, eliminându-se cele mai slabe, iar cele cu lungimea mai mare de 40-45 cm se scurtează la 1/4-1/3  din lungimea lor.

Tăierile în verde se execută după aceleași principii ca și în anul precedent cu proiectarea următoarelor subșarpante. Ramura de prelungire a axului se scurtează prin transfer la un lăstar subterminal cu unghi de inserție larg.

Tăierile la cais în anul IV și V

Prin tăierile în uscat și în verde, după aceleași principii, se prelungește și se finalizează formarea coroanei.

Axul se menține în creștere lentă prin tăieri repetate de transfer la ramificări slabe. După consolidarea ultimei șarpante în poziția necesară, axul se suprimă.

Se corectează unghiurile de înclinare și direcționare ale șarpantelor. Prin scurtare diferențiată se echilibrează creșterea șarpantelor, aducându-se vârfurile la același nivel.

În cadrul fiecărei șarpante se proiectează subșarpantele necesare și se subordonează în vigoarea de creștere. Pe șarpante și subșarpante se efectuează garnisirea cu ramuri anuale mixte și de semischelet.

În anii următori, primăvara devreme, se efectuează tăieri fitosanitare, de menținere a structurii și dimensiunilor coroanei.

Când lungimea ramurilor de prelungirebale șarpantelor diminuează până la 15-20 cm, se aplică tăieri de reîntinerire la lemn de 3-4 ani prin transfer la o ramificare cu poziția potrivită.

V-ar putea plăcea și Tăierea în verde la cais. Când, cum și de ce se realizează.

Bibliografie selectivă:

  • BABUC V.; PEȘTEANU A.; GUDUMAC E. Conducerea și tăierea pomilor și arbuștilor fructiferi, Chișinău 2015, p.200-210.
  • PEȘTEANU A.; MANZIUC V.; CUMPANICI A.; GUDUMAC E.; BRAGHIȘ A. Producerea caiselor. Manual tehnologic.

Cum pregătim substratul pentru răsadnițe – sfaturi utile

Luminita Crivoi
-
0
Cum pregătim substratul pentru răsadnițe – sfaturi utile

Producerea răsadului de legume în răsadnițe este o metodă mai puțin costisitoare ce poate fi utilizată de orice mic fermier sau grădinar.

Atunci când vorbim de amenajarea unei răsadnițe, în primul rând, trebuie să alegem terenul potrivit: expoziție sudică, foarte bine însorit, cu apele freatice amplasate la adâncime mare, bine adăpostit, neted, cu o ușoară pantă – se consideră varianta optimă.

Răsadnițele sau paturile calde au la baza utilizarea materialelor organice (biocombustibil, strat termogen) ce, fermentând, degajă căldură – care constituie sursa de încălzire a acestora și permit producerea timpurie a răsadurilor.

Principalul material folosit ca biocombustibil este gunoiul de grajd de cabaline, bovine, ovine și porcine. Mai pot fi folosite paie, pleavă, rumeguș.

Important! Înainte de a așeza bălegarul proaspăt în patul de răsadniță acesta se preîncălzește câteva zile (5-7 zile). Acest lucru se face pentru a evita supraîncălzirea acestuia în răsadnițe, după așezarea pământului și semănat. În acest sens, gunoiul se împrăștie pe platforme în straturi de 20-25 cm.

Patul cald, numit și platforma de răsadniță, este suprafața de teren pe care amenajăm biocombustibilul (de exemplu gunoiul de grajd).

Grosimea stratului termogen diferă, astfel răsadnițele instalate începând cu luna ianuarie vor avea un strat gros de bălegar de 60-80 cm care să asigure căldura necesară, iar în cazul în care se instalează în martie, stratul se reduce la 30-40 cm.

Gunoiul de grajd se instalează după următoarele recomandări: mai întâi se pune un strat de paie de 10-12 cm (acesta are rol de izolare a pământului rece și drenare a mustului din gunoi de grajd), apoi se așează gunoiul de grajd.

Pe acest pat cald se aranjează răsadnița. În cazul în care aveți mai multe răsadnițe, se lasă spații între ele de 0,5 m, astfel încât să se asigure o bună circulație. Acest spațiu de 0,5 m se lasă și la margini pentru a evita curenții de aer.

Pentru o mai bună încălzire, în spațiile dintre tocuri poate fi plasat gunoi de grajd. Apoi, tocurile se acoperă cu rame, iar peste 4-5 zile acestea se scot, se tasează biocombustibilul utilizat până ajunge în partea inferioară și se presare cu var sau cărbune de lemn pentru a preveni apariția ciupercilor de bălegar (Agaricus fomentarius).

Urmează stratul de sol. Grosimea recomandată a stratului de pământ este de 8-12 cm pentru semănat și 12-18 cm pentru repicat sau semănături la răsadul ce nu va fi repicat.

De obicei, se folosește pământ de țelină (obținut din stratul superficial al solului), mraniță, pământ de grădină, compost. Totodată, la acesta se adaugă și alte componente cum ar fi nisipul de râu pentru o mai bună permeabilitate.

Amestecurile de pământ utilizate variază în funcție de cultură. De exemplu, pentru tomate, la semănat în răsadnițe, se recomandă 50% mraniță, 25% pământ de țelină și 25% nisip.

Important! Se recomandă ca după așezarea pământului răsadnițele să lăsăm 5-7 zile până la semănat sau repicat ca să distrugem buruienile ce pot germina și să asigurăm încălzirea suficientă a stratului de sol.

Peste amestecul de pământ pot fi plasate alveolele sau ghivecele sau se realizează semănatul.

Înainte de semănat, amestecul de pământ se mobilizează pentru a elimina excesul de gaze formate, se nivelează și se udă astfel încât să creăm un mediu propice pentru dezvoltarea plantulelor.

V-ar putea plăcea și articolul: Când se seamănă semințele pentru răsaduri de legume. Sfaturi.

Suplimentar, v-ar putea fi util articolul Fertilizarea răsadului de legume – cum și cu ce hrănim plantele.

Regulamentul de stabilire a normelor de certificare sanitar-veterinară – aprobat. Vezi ajustările

Luminita Crivoi
-
0
Regulamentul de stabilire a normelor de certificare sanitar-veterinară – aprobat. Vezi ajustările

La data de 8 februarie 2023, Directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor a aprobat Ordinul nr. 57 cu privire la aprobarea Regulamentului de stabilire a normelor de certificare sanitar-veterinară a mărfurilor supuse controlului sanitar veterinar de stat.

Prin ordinul nominalizat, a fost asigurată ajustarea cerințelor de certificare sanitară veterinară conform modificărilor operate pe parcursul anului 2022 în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.

Astfel, o serie de procese vor deveni mai flexibile și anume:

  • excluderea totală a prevederilor privind recertificarea sanitară veterinară a produselor importate;
  • excluderea prevederilor privind certificarea sanitară veterinară a produselor prelucrate de origine animală;
  • certificarea electronică a animalelor de către medicii veterinari care vor autoriza mișcarea din exploatația de origine către exploatația de destinație a bovinelor, porcinelor, cabalinelor, ovinelor și caprinelor, prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat Registrul de Stat al animalelor, fără a mai fi necesare alte certificării suplimentare;
  • familiile de albine vor fi supuse mișcării în interiorul țării doar însoțite de pașaportul prisăcii, fără a mai fi necesare alte certificări suplimentare;
  • mierea de albine și produsele apicole de la exploatațiile apicole se vor expedia către unitățile de colectare/procesare însoțite de copia pașaportului prisăcii și declarația pe propria răspundere a apicultorului, fără a mai fi necesar certificatul sanitar veterinar;
  • laptele crud de la fermele de animale/centrul de colectare va fi însoțit doar de o declarație pe propria răspundere pentru lapte crud, eliberată de către administratorul exploatației sau altă persoană responsabilă (medicul veterinar), fără a mai fi necesar certificatul sanitar veterinar;
  • peștele viu va putea fi relocat către alte unități acvatice sau comercializat doar dacă este însoțit de un certificat sanitar-veterinar, eliberat de medicul veterinar responsabil de unitatea acvatică de proveniență. La fel, comercianții vor trebui să verifice permanent dacă peștele viu destinat consumului uman este într-adevăr viu și vor avea obligația să înlăture din comerț exemplarele de pește care nu mai prezintă semne de vitalitate;
  • operatorii din sectorul alimentar (cu excepția unităților de sacrificare a animalelor) nu vor mai suporta cheltuieli suplimentare pentru certificarea sanitară veterinară, deoarece certificarea va fi asigurată de către medicii veterinari ai unităților respective.

Este de menționat că Ordinul directorului general al Agenției nr. 57/2023 cu privire la aprobarea Regulamentului de stabilire a normelor de certificare sanitară veterinară a mărfurilor supuse controlului sanitar veterinar de stat va intra în vigoare după expirarea a 31 de zile din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și este disponibil pe acest link.

VIDEO. Certificarea GLOBALG.A.P. – aspecte de luat în calcul

Luminita Crivoi
-
0
VIDEO. Certificarea GLOBALG.A.P. – aspecte de luat în calcul

GLOBALG.A.P. este un standard global privind bunele practici agricole la nivel de producție primară, care cuprinde activitățile prerecoltare, cum ar fi gestionarea solului și aplicarea produselor de protecție a plantelor până la manipularea de bază postrecoltare.

Standardul GLOBALG.A.P. are o abordare holistică a siguranței alimentare, a biodiversității și a durabilității mediului și a conformității cu cerințele de sănătate, siguranță și bunăstarea lucrătorilor.

La nivel mondial, se înregistrează o creștere constantă privind asigurarea integrată a gospodăriei (IFA). Potrivit datelor din 2022, sunt peste 206.420 de producători certificați în 132 de țări.

Prin implementarea cerințelor standardelor GLOBALG.A.P., GLOBALG.A.P/GRASP, producătorii și exportatorii facilitează relații comerciale mai ușoare cu marile lanţuri de supermarketuri din UE și alte piețe.

Implementând standardul, producătorii se conformează la legislaţia UE privind Siguranţa Alimentului, Sănătatea şi Bunăstarea Lucrătorilor şi Protecţia Mediului Ambiant, respectiv Resposabilitatea socială.

Asigurarea integrată a gospodăriei (IFA) V 6 Fructe și Legume

GLOBALG.A.P. IFA FV sunt disponibile în două ediții: V6 SMART și GFS. Cerințele clientului determină ediția pe care un producător agricol o va implementa.

Mai puțin de 15% din principiile și criteriile din GFS și SMART diferă unele de altele. Există și unele diferențe în GLOBALG.A.P. ce ține de Reglementările generale. Cea mai mare diferență este modul în care producătorii pot să demonstreze conformitatea cu principiile.

GLOBALG.A.P. IFA FV V6 SMART oferă mai multă flexibilitate producătorilor.

Asigurarea integrată a gospodăriei (IFA)

Beneficiile certificării IFA

  • Îmbunătățirea eficienței managementului și operațiunilor din cadrul gospodăriei.
  • Conformarea la cerințele lanțului de aprovizionare internațional și acces la piețele globale.
  • Puteți demonstra angajamentul față de o agricultură responsabilă.
  • Oferă o serie de soluții pentru lanțul de aprovizionare, inclusiv standardele add on și eticheta GGN.
  • Este un standard încercat, testat și cu încrederea producătorilor din mai multe de 130 ţări.

Organismele de certificare

  • Certificatele GLOBALG.A.P. sunt emise de Organismele de certificare (OC) acreditate conform ISO 17065.
  • OC efectuează auditurile în cadrul gospodăriilor agricole conform standardului GLOBALG.A.P. solicitat de producător. 
  • Producătorii au libertatea de a alege serviciile unui OC aprobat  de GLOBALG.A.P. din baza de date online.
  • OC din baza de date sunt acreditate și care au semnat un Memorandum de înțelegere cu GLOBALG.A.P.
  • OC aprobate de GLOBALG.A.P. sunt pe pagina de web globalgap.org.

Etapele de certificare a unui producător agricol conform standardelor GLOBALG.A.P.

  • Studiați  standardele pe de pagina de web GLOBALG.A.P. 
  • Instruire privind cerințele standardului GLOBALG.A.P. SMART&GFS.
  • Implementați cerințele standardului și efectuează o evaluare internă.
  • Contactați un OC aprobat de GLOBALG.A.P. și solicitați oferta de certificare.
  • Analizați lista completă a OC aprobate în funcție de regiune, țară, domeniu de aplicare și statut.
  • OC efectuează auditul în cadrul gospodăriei agricole și încarcă rezultatele pe Audit Online Hub.
  • Toate neconformitățile depistate de OC trebuie eliminate timp de 28 de zile și verificate de OC.
  • Emiterea Certificatului GLOBALG.A.P. IFA pentru domeniul relevant.
  • Starea certificării este vizibilă pe pagina de web GLOBALG.A.P.

Un producător de fructe și legume pentru a fi certificat GLOBALG.A.P. trebuie să respecte:

  • 100% din 103 de Cerinţe Majore;
  • 95% din 67 de Cerinţe Minore.

(67 Cerinţe Minore – 7 Cerințe Minore neaplicabile) *0.05 = 60 Cerinte minore * 0.05= 3 Cerinţe Minore acceptabile.

60 Cerinţe Minore – 3 Cerințe Minore = 57/60 = 95%.

Acest articol a fost elaborat cu suportul financiar al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD) în cadrul proiectelor implementate de către Unitatea Consolidată pentru implementarea Programelor IFAD.

Peste un milion de lei pentru condiții de studii mai bune la facultatea Medicină Veterinară

Tatiana Caraman
-
0
Peste un milion de lei pentru condiții de studii mai bune la facultatea Medicină Veterinară

Studenții de la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității Tehnice a Moldovei vor beneficia de condiții de studii mai bune.

În acest scop a fost înființat un Centru Medical Veterinar Universitar, unde studenții își vor forma abilitățile practice și vor efectua cercetări științifice în cadrul proiectelor.

FOTO: maia.gov.md

Centrul este modernizat și dotat cu echipamente și utilaje pentru diagnosticul și tratamentul diverselor afecțiuni ale animalelor de companie.

Investiția de peste un milion de lei a fost realizată cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și din fondurile proprii ale Universității Tehnice a Moldovei.

În cadrul evenimentului de inaugurare, Iurie Scripnic, secretar de stat MAIA, a vorbit despre importanța medicilor veterinari și investițiile ce urmează să fie făcute pentru revitalizarea sectorului zootehnic.

„În contextul internațional actual, competitivitatea devine tot mai acerbă. Din acest motiv, investițiile în educație sunt esențiale, mai ales pentru a motiva tinerii să-și facă studiile acasă. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare acordă atenție prioritară revitalizării sectorului zootehnic. În acest sens, punem accent și pe dezvoltarea cunoștințelor și experiențelor tinerilor specialiști. Ne propunem să sporim eficiența și competitivitatea fermelor, prin dotarea exploatațiilor cu echipament şi utilaj modern, prin implementarea tehnologiilor performante și îmbunătățirea cadrului normativ”, a menționat Iurie Scripnic.

FOTO: maia.gov.md

Reprezentanții facultății au precizat că în cadrul Centrului vor fi prestate servicii de medicină veterinară pentru persoanele care întrețin animale de companie și studenții vor avea posibilitate să participe în cadrul intervențiilor.

O consultație va costa circa 150 lei. Resursele financiare obținute vor fi utilizate la completarea cu echipamente și utilaje necesare clinicii.

Moldova, printre principalii exportatori de cereale din bazinul Mării Negre

Tatiana Caraman
-
0
Moldova, printre principalii exportatori de cereale din bazinul Mării Negre

Republica Moldova – alături de Ucraina, Rusia, România și Bulgaria – s-a numărat printre cei mai mari exportatori de cereale în 2021, din regiunea de Cooperare Economică a Mării Negre (OCCEMN), relevă un studiu al Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN).

Potrivit studiului, în 2021, exporturile de cereale din 13 state din regiune au înregistrat un salt de 22,9% faţă de 2020 şi au ajuns la un maxim istoric de 29,3 miliarde de dolari, transmite Mold-street.

Lider regional la exportul de cereale – Ucraina

Lider a fost Ucraina, care a câștigat 11,8 miliarde de dolari din exporturi de cereale în 2021, urmată de Rusia – cu exporturi de 9,2 miliarde de dolari, România – cu exporturi de 4,3 miliarde dolari şi Bulgaria – două miliarde dolari.

Studiul relevă că regiunea OCEMN, care cuprinde și Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Grecia, Moldova, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia, a reprezentat aproximativ o cincime din producția mondială de grâu, orz, secară și ovăz, precum și 19,2% din exporturile de cereale în 2021.

Exporturile de cereale din Moldova au fost de circa 370 de milioane de dolari, cu puţin sub nivelul exporturilor de cereale din Turcia – 420 de milioane de dolari, dar mai mari ca cele din Grecia – 290 de milioane de dolari.

Restul țărilor membre OCEMN – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Macedonia de Nord – au raportat livrări nesemnificative de cereale, deoarece producția locală este destinată în principal pieței interne.

11,7% din totalul exporturilor şi 2,7% din PIB-ul Moldovei în 2021

Nivelul de importanță al industriei cerealelor pentru economia generală variază între țările din regiune.

Dintre statele membre OCEMN, șase au fost exportatori net de cereale, respectiv – Ucraina, Rusia, România, Bulgaria, Serbia și Moldova.

Un exemplu remarcabil este Ucraina, susţin autorii studiului. Cerealele au reprezentat aproximativ 1/5 din exporturile totale ale Ucrainei și au fost echivalente cu 6% din PIB-ul țării, în 2021.

La acest capitol Moldova este pe locul doi, deoarece cerealele au reprezentat 11,7% din totalul exporturilor pe parcursul anului 2021 şi 2,7% din PIB. S-au remarcat și alte trei țări – România, unde cerealele au reprezentat 4,9% din totalul exporturilor în 2021, Bulgaria (4,8%) și Serbia (3,6%).

Celelalte șapte țări au fost importatoare nete, deși s-a constatat că nevoia de cereale importate este relativ scăzută în regiune. Importurile totale de cereale, în 2021, s-au ridicat la 6,9 miliarde de dolari sau doar 0,2% din PIB-ul combinat al regiunii.

Principala cereală exportată de statele OCEMN, în anul monitorizat, a fost grâul cu livrări de 16 miliarde de dolari, urmat de porumb cu 9,9 miliarde de dolari și de orz cu 2,9 miliarde de dolari.

În ceea ce privește producția, Rusia, Ucraina și Turcia au reprezentat împreună 16,3% din producția globală de grâu, în 2021, sau 125,8 milioane tone în total, urmate de România și Bulgaria cu cote de 1,4% și 1% sau 10,4 milioane de tone și 7,3 milioane de tone, respectiv.

În ceea ce privește producția de porumb, regiunea OCEMN a condus și ea la nivel global, cu o pondere de 7,7% din producția globală în anul analizat.

Ucraina a fost cel mai mare producător, contribuind cu 3,5% la producția globală, urmată de Rusia cu o cotă de 1,3%, România cu 1,2%, Turcia cu 0,6% și Serbia cu 0,5%.

Studiul relevă că Moldova a avut, în 2021, o producţie de circa 1,57 milioane tone de grâu, sau 0,2% din producţia globală şi 2,79 milioane tone de porumb – circa 0,23% din producţia globală.

Cine importă cereale

În 2021, Azerbaidjan a fost țara din regiune cu cea mai mare pondere a cerealelor în totalul importuri, adică 3,3%. Acest lucru se explică prin dependența țării de importurile de cereale – în special grâu – pentru a-și satisface cererea internă.

Alte patru țări prezintă, de asemenea, o pondere peste medie a cerealelor în importurile totale: Armenia (1,7%), Georgia (1,6%), Turcia (1,6%) și Albania (1,5%). Acest lucru este legat de dependența lor de importurile de grâu și porumb.

La celălalt capăt al spectrului se află Moldova, Macedonia de Nord, Bulgaria, Ucraina, Rusia și Serbia, unde cerealele au reprezentat mai puțin de 0,5% din totalul importurilor în 2021. Principala cereală importată de aceste țări este orezul, deoarece nu este cultivat la scară comercială, din cauza factorilor climatici nefavorabili.

Din punct de vedere al produsului, grâul a fost principala cereală importată de țările OCEMN în 2021, cu o pondere de 56,3% în totalul importurilor de cereale. A fost urmat de porumb (23,5%), orz (1,8%) și orez (7,1%). Restul de 1,2% din importurile de cereale în cursul anului au fost hrișca, meiul, secara, ovăzul etc.

1...387388389...1.997Pagina 388 din 1.997