În prima lună a anului 2023, AIPA a achitat subvenții de peste 90 mil. de lei

0

În urma reluării procesului de achitare a solicitărilor de sprijin financiar, depuse în anul 2022, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a debursat, în prima lună a anului 2023, 92 de milioane de lei.

Banii au fost transferați pentru 377 de cereri de acordare a subvențiilor pe diverse mecanisme de stimulare, transmite AIPA.

Potrivit AIPA, cele 92 de milioane de lei au fost debursate astfel:

  • 84,6 mil. de lei pentru subvenții post-investiționale;
  • 5,0 mil. de lei pentru cereri de acordare a subvenției în avans, ce contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural;
  • 1,9 mil. de lei pentru cereri de acordare a subvenției în avans, pentru dezvoltarea proiectului start-up;
  • 0,5 mil. de lei pentru cereri de implementarea proiectelor prin abordarea LEADER.

AIPA asigură producătorii agricoli că depune eforturi considerabile pentru optimizarea procesului de evaluare și achitare în termeni proximi a cererilor de sprijin financiar depuse în anul de subvenționare 2022.  

Totodată, Agenția reiterează faptul că în anul 2022, AIPA a recepționat un număr record de cereri cu privire la acordarea sprijinului financiar – 16 146.

Pentru anul 2023, conform Legii bugetului de Stat, mărimea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural constituie 1,5 miliarde de lei.

Apel închis! USAID PCRR oferă suport producătorilor în implementarea standardelor GLOBALG.A.P., GRASP, SMETA, IFS

0

Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova oferă asistență producătorilor și exportatorilor de produse horticole la implementarea standardelor internaționale (GLOBALG.A.P., GRASP, SMETA, IFS).

  • Data lansării: 1 februarie 2023
  • Data încheierii: 28 februarie 2023 

Formularul de aplicare disponibil pe acest link Google Drive.

Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova (PCRR) lansează un apel pentru solicitări de asistență tehnică (servicii de consultanță și instruire) pentru susținerea implementării cerințelor standardelor internaționale, care contribuie la facilitarea exporturilor de produse horticole în stare proaspătă, inclusiv:

  • bunele practici agricole – în baza standardului GLOBALG.A.P.;
  • bunele practici sociale – în baza modulului GLOBALG.A.P. privind practicile sociale GRASP, ghidului SMETA sau altui standard similar;
  • sisteme de gestiune a siguranței alimentare – în baza standardelor IFS Food, IFS Broker sau IFS Logistics (pentru companiile ce exportă produse de la alți fermieri), sau altui standard similar.

Asistența poate fi solicitată de către producătorii și exportatorii de produse horticole în stare proaspătă, organizațiile de producători (cooperative sau grupuri de producători) și asociațiile sectoriale.

Urmare acestui apel, vor fi selectați 15 producători sau grupuri de producători agricoli care vor beneficia de asistență. PCRR va acoperi costurile serviciilor de instruire și consultanță privind implementarea cerințelor standardelor internaționale, iar solicitanții selectați vor acoperi costurile serviciilor de audit și certificare.

Experiența PCRR și a partenerilor săi demonstrează că implementarea bunelor practici agricole și sociale contribuie la (1) sporirea eficienței proceselor de producere și manipulare post-recoltare, (2) creșterea calității și siguranței alimentare a produselor și (3) creșterea exporturilor datorită corespunderii cu cerințele importatorilor din UE și alte regiuni.

Implementarea și certificarea conformității cu cerințele standardelor GLOBALG.A.P. și GRASP la un număr cât mai mare de gospodării agricole este un factor critic pentru a menține tendințele pozitive de creștere a exporturilor de produse horticole proaspete moldovenești către UE.

Marea majoritate a comercianților cu amănuntul din UE solicită în mod obligatoriu certificarea GLOBALG.A.P. pentru toți furnizorii lor de fructe în stare proaspătă, precum și confirmarea aplicării unui tratament etic în raport cu  forța de muncă (fapt ce poate fi confirmat prin certificarea GRASP, un modul adițional la standardul de bază GLOBALG.A.P.) 

Totodată, unele rețele internaționale și mari importatori solicită de la furnizorii lor să fie auditați conform Ghidului SMETA (Sedex Members Ethical Trade Audit), care are obiective similare modulului GRASP și poate fi considerată o alternativă a acestuia.

Pe lângă certificarea GLOBALG.A.P. a produselor primare, majoritatea rețelelor din UE solicită și certificarea sistemelor de management a siguranței alimentare de la intermediarii care consolidează volumele de la mai mulți fermieri și asigură logistica lor din țara de origine până la rețea, standardele reprezentative fiind IFS Food, IFS Broker și IFS Logistics, în funcție de complexitatea activității intermediarului.

Dosarul de aplicare și copia înregistrării legale a solicitantului se va expedia în format electronic (versiunea Word și PDF) la adresa [email protected], indicând în titlul mesajului codul de referință No. MoldRCRA_Standarde_2023.

Întrebările referitoare la această solicitare pot fi expediate prin e-mail la adresa [email protected]. Răspunsurile la întrebările relevante vor fi afișate periodic pe pagina agrobiznes.md/pcrr.

Solicitanții sunt încurajați să verifice în mod regulat pagina agrobiznes.md/pcrr pentru a lua în considerare clarificările furnizate de PCRR la completarea dosarului.

Producția agricolă în Moldova – cu 30% mai mică în anul 2022 

0

Producția agricolă a fermierilor moldoveni a scăzut cu 30% în anul 2022. Micșorarea producției globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu 36,8% și a producţiei animaliere cu 2,6%, anunță Biroul Național de Statistică.

Recolta anului 2022 se caracterizează prin micșorarea față de anul 2021 a volumului:

  • cerealelor şi leguminoaselor boabe cu 63,1% (din ele a porumbului pentru boabe – cu 74,8%;
  • a grâului – cu 45,6%;
  • a leguminoaselor pentru boabe – cu 32,5%;
  • a sfeclei de zahăr – cu 49,6%;
  • a soiei – cu 39,0%;
  • a florii-soarelui – cu 35,3%;
  • a fructelor, nucilor și pomușoarelor – cu 26,1%;
  • a cartofilor – cu 21,4%.

Totodată, s-a majorat recolta legumelor – cu 10,3% și strugurilor – cu 7,6%.

În anul 2022, întreprinderile agricole au produs partea principală a volumului de:

  • sfeclă de zahăr – 94,4%;
  • rapiţă – 88,8%;
  • cereale şi leguminoase pentru boabe (fără porumb) – 76,4%;
  • floarea-soarelui – 71,3%;
  • tutun – 69,9%;
  • soia – 54,6%.

Totodată, 95,8% din volumul total de culturi bostănoase, 92,1% – de cartofi, 82,8% – de legume, 65,4% – de struguri, 62,4% – de fructe, nuci și pomușoare şi 55,7% – de porumb pentru boabe au fost produse de gospodăriile populaţiei și gospodăriile ţărăneşti (de fermier).

În anul 2022, față de anul 2021, în gospodăriile de toate categoriile s-a constatat scăderea producției de lapte cu 10,3% și a producției (creșterii) animalelor (în greutate vie) cu 2,4%. Totodată, producția de ouă a crescut cu 5,9%.

Conform stării la 1 ianuarie 2023, față de data respectivă a anului precedent, a fost înregistrată micșorarea efectivului de animale de toate speciile în gospodăriile de toate categoriile (cu excepția efectivului de bovine) ca rezultat al scăderii șeptelului de animale în gospodăriile populației.

Totodată, în întreprinderile agricole se evidențiază creșterea efectivului de ovine și caprine cu 56,3%, bovine – cu 30,3%, iar efectivul de porcine a rămas la nivelul anului trecut.

Mulcirea cartofului: avantaje și sfaturi pentru recolte bune

0

Mulcirea solului la cartof poate oferi multiple avantaje, mai ales că lucrarea poate fi realizată cu succes pe suprafețe mici, fără cheltuieli mari sau chiar, dacă dispunem de materialele necesare, investiția se limitează la timpul pe care îl dedicăm lucrării.

Dacă vă întrebați de ce este necesară această lucrare, răspunsul îl găsim în natură, unde solul niciodată nu este „gol”, ci acoperit cu un strat vegetal care, în prima etapă, nu permite evaporarea apei, protejează plantulele abia apărute de factorii negativi, iar apoi asigură și alte avantaje.

De îndată ce oamenii au observat aceste avantaje, au început să aplice „tehnologia naturii” pe parcelele lor, crescând astfel randamentul unor culturi.

Datorită faptului că punem mulci la cartofi, evităm lucrări cum ar fi plivirea, prașilele, dar și asigurăm alte avantaje, printre care se numără:

  • protecția tinerilor cartofi de înghețurile de revenire;
  • distribuția uniformă a umidității;
  • reținerea și distribuirea căldurii sub suprafața mulcită, stimularea dezvoltării mai accelerate a plantelor;
  • în timpul ploilor rapide, mulciul împiedică spălarea stratului fertil. După ploi prelungite, nu se formează crusta uscată tuberculii vor fi aprovizionați în mod constant cu oxigen;
  • se reduce numărul dăunătorilor.

Mulciul ar fi o opțiune potrivită aproape că pentru toate solurile: pe cele grele contribuie la afânare, iar pe cele nisipoase, unde evaporarea apei are loc accelerat, ajută la reținerea umidității.

Pentru mulcirea cartofului pot fi utilizate materialele:

  • paie sau fân;
  • turbă;
  • mraniță, compost;
  • rumeguş;
  • agrofibră sau peliculă închisă la culoare;
  • frunzișul sănătos de anul trecut.

Un strat de mulci de 5 cm poate proteja solul de uscare. Tuberculii care se află sub stratul de mulci nu se vor supraîncălzi la căldură, deoarece mulciul reflectă lumina soarelui.

Înainte de a mulci cartoful, trebuie să pregătim solul în mod corespunzător: îndepărtăm buruienile, udăm solul, afânăm la circa 5 cm prin prașile, aplicăm îngrășămintele necesare.

Se recomandă de a lăsa astfel solul pregătit pentru câteva zile, pentru a evita formarea unui strat aproape impermeabil plasând mulciul direct pe solul afânat și umed.

V-ar putea fi util și articolul Sfaturi la plantarea cartofului.

Principalele avantaje și particularități ale diferitor materiale utilizate ca mulci:

Mulcirea cartofului cu paie sau fân

Mulcirea cu paie a cartofilor este una dintre cele mai practicate metode, deoarece o cantitate suficientă din acest material rămâne toamna pe câmp.

Nu este recomandat să folosim iarbă proaspătă în locul fânului – aceasta ar putea să nu permită aerului să circule, ar putea favoriza dezvoltarea bolilor fungice.

În schimb, putem folosi paiele rămase din sezonul trecut. Paiele de la oricare graminee sau fânul trebuie să fie uscate.

Important! La utilizarea mulciului solul trebuie să fie suficient de cald, pentru că sub mulci încălzirea are loc mai greu.

Mulciul de paie poate fi instalat după plantare, iar apoi, când plantele ating aproximativ 6 cm înălțime, se pune un al doilea strat. Paiele vor rămâne pe parcele până în toamnă.

Dacă e necesar, se pot face fertilizări foliare pentru a completa necesarul de nutriție.

Turba utilizată în calitate de mulci la cartof

Turba este un material excelent pentru mulcire, deoarece are proprietăți nu numai de reținere, dar poate și absorbi umezeala, satura solul cu microelemente utile.

Atenţie! Nu toate tipurile de turbă sunt potrivite. De exemplu, dacă materialul este proaspăt sau prost uscat, poate avea un efect dăunător asupra plantelor.

Pentru mulci se ia numai turbă de tranziție sau din straturile de jos ale solului.

Pe solul pregătit se aplică un strat de turbă de cel mult 2-3 cm și se tasează ușor, apoi sunt plantați cartofii. Al doilea strat de turbă, de 5 cm, se pune după plantare, nu este necesară tasarea acestuia.

Avantajele acestei metode sunt că nu este necesar să se efectueze fertilizarea sezonieră, plivitul și mușuroirea cartofilor.

Mulcirea cartofilor cu mraniță

Mranița poate fi utilizată fără teama de a dăuna plantelor.

În acest sens, se pregătește solul, se plantează cartofii, dacă vremea este uscată, pământul se udă, apoi se aplică un strat de 10-13 cm de mraniță deasupra.

Dezavantajul acestei metode este că este nevoie de multă mraniță. Pe de altă parte, mranița este un depozit de oligoelemente și vitamine pentru plante, reține perfect umiditatea, previne creșterea buruienilor și, în același timp, suprimă majoritatea bacteriilor patogene.

În același sens poate fi folosit și compostul, ce conține azot și nu este recomandat a fi utilizat pe solurile prea fertile, deoarece poate duce la creșterea excesivă a vrejurilor în detrimentul tuberculilor.

Mulcirea cu folie

Mulcirea cartofilor cu folie este o modalitate bună de a proteja plantele și solul de înghețurile de primăvară, deoarece sub peliculă temperatura solului va fi cu 2-3 grade mai mare.

Pentru a mulci solul cu folie, se recomandă:

Acoperiți solul pregătit anterior sub formă de biloane cu o peliculă neagră la sfârșitul lunii aprilie, când încep să crească buruienile. Marginile materialului le prindeți cu sol sau un cadru special pentru ca mulciul să nu fie suflat de vânt.

De îndată ce vine momentul plantării tuberculilor, marcați locul plantării tuberculilor, faceți tăieturi în cruce în locurile unde vor fi plantați cartofii.

Sunt două moduri de a mulci cu peliculă: aceasta rămâne pe sol până la recoltare; al doilea – se îndepărtează după apariția primilor plantule.

Potrivit experiențelor realizate, parcelele cu cartof mulciți crescuți pe biloane au avut o evaporare redusă a apei, iar formarea biloanelor au stimulat creșterea microorganismelor din sol, astfel că ambele lucrări au afectat pozitiv randamentul culturilor, potrivit Springer Nature.

La utilizarea peliculei ca mulci, trebuie să ținem cont de faptul că nu permite aerului și apei să treacă, prin urmare, după germinarea cartofilor, acesta trebuie fie îndepărtat de pe parcele sau trebuie făcute în el găuri de ventilație.

Ca alternativă poate fi utilizată agrofibra, mulciul biodegradabil.

Rumegușul utilizat în calitate de mulci

Mulcirea cu rumeguș este o metodă des folosită. Sub un adăpost cald de rumeguș cartofii germinează mai repede și nu putrezesc, deoarece rumegușul acționează ca un absorbant.

Înainte de a mulci solul cu rumeguș, acesta este pregătit prin plivit și udat. După plantare, de îndată ce se formează o crustă pe suprafața solului, se poate aplica rumeguș uscat, un strat de 5-10 cm, unii grădinari înainte de a pune rumeguș plasează carton pe sol pentru a împiedica dezvoltarea buruienilor.

Important! Rumegușul nu este îngrășământ și, prin urmare, este strict necesar să se fertilizeze solul înainte de a planta cartofii. Nu se folosește rumeguș proaspăt pentru mulcire, deoarece se va tasa și va începe să putrezească.

V-ar putea plăcea și articolul De ce putrezesc cartofii în timpul păstrării – 4 cauze, prevenire.

Vladimir Bolea: Ne propunem să dezvoltăm potențialul sectorului autohton de producere a semințelor

1

Despre a aceasta a comunicat Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu Kent Logsdon, Ambasadorul SUA în Republica Moldova. 

În cadrul discuției s-a realizat unui schimb de opinii cu privire la evoluțiile din sectorul agricol, grație programelor USAID.

Vladimir Bolea a evidențiat rolul-cheie pe care îl are USAID în sectorul agricol, manifestând interesul de a stimula cooperarea și în domeniul producerii materialului semincer, pentru a extinde activitățile și oportunitățile agricultorilor.

„Alături de Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, ne propunem să dezvoltăm potențialul sectorului de producere a semințelor. Agricultura națională poate deveni durabilă și rezistentă la secete, doar dacă vom revigora această ramură. De asemenea, vom putea spori competitivitatea țării în plan regional, prin comercializarea materialului semincer pentru culturile de câmp”, a menționat ministrul.

De asemenea, Bolea a comunicat despre intenția ministerului de a lansa un Consiliu consultativ al donatorilor externi, pentru a fi în contact continuu și a discuta problemele de interes major din agricultură, intervenind cu soluții.

Oficialii au vorbit și despre crearea Oficiului horticulturii, entitate ce ar avea ca obiectiv transpunerea în practică a politicilor elaborate de minister. Un exemplu în acest sens este Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, creat cu suportul Guvernului SUA.

În context, diplomatul a declarat că vor fi identificate instrumente pentru implementarea ideilor enunțate.

Totodată, Kent Logsdon a reconfirmat deschiderea și susţinerea SUA pentru continuarea procesului de implementare a reformelor inițiate în sectorul agricol.

Comisarii europeni vor să schimbe legislația de etichetare a mierii

0

Mierea este unul dintre cele mai contrafăcute alimente la nivel mondial. Doar testele de laborator pot arăta dacă produsul este natural 100%.

Pentru că piața este invadată de falsuri, care provin în special din China, comisarii europeni vor să schimbe legislația de etichetare.

La fel și România consideră necesară și binevenită modificarea legislaţiei privind etichetarea mierii comercializată în Uniunea Europeană şi va participa activ în procesul de legiferare, a declarat, la Bruxelles, ministrul Agriculturii, Petre Daea, potrivit Agrobiznes.ro.

„România, ca prim producător de miere în Uniunea Europeană ce se confruntă cu o serie de greutăţi privind comercializarea acestui produs, consideră necesară şi binevenită modificarea legislaţiei, în aşa fel încât piaţa să ofere stabilitate şi transparenţă. De aceea, rugăm Comisia Europeană să demareze procedura de revizuire a legislaţiei privind etichetarea mierii comercializată în UE, pentru a informa corect consumatorii şi a contribui astfel la combaterea practicilor înşelătoare şi dezavantajarea producătorilor europeni de miere, care înregistrează astfel pierderi financiare importante”, a susţinut şeful MADR în intervenţia sa din cadrul reuniunii Consiliului Agricultură şi Pescuit pe tema etichetării amestecurilor de miere şi revizuirea Directivei Consiliului privind mierea (2001/110/CE).

Potrivit sursei citate, revizuirea Directivei miere reprezintă o oportunitate de a îmbunătăţi în mod semnificativ transparenţa pieţei prin furnizarea de informaţii detaliate şi utile cu privire la originea mierii şi de a restabili astfel încrederea consumatorilor.

Pe multe borcane de miere din magazine, originea produsului este neclară. Acum, legislatia nu obligă producătorii să treacă în mod clar pe eticheta proveniența ingredientelor. Din această cauză, piața este invadată de miere contrafăcută. Iar falsurile sunt aproape imposibil de sesizat de consumatori.

România a solicitat în repetate rânduri, alături de alte state UE, schimbarea legislaţiei de etichetare a mierii prin indicarea precisă a ţării de origine, indiferent dacă aceasta provine din ţări UE sau state terţe, astfel încât consumatorii să fie informaţi în legătură cu provenienţa şi calitatea mierii.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, cu efective de 1,47 de milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Cultivarea soiei sub agrivoltaice – se anunță rezultate bune

0

TSE Energy, principalul jucător independent pe piața energiei solare din Franța, și Alianța BFC, o uniune a cooperativelor agricole, anunță rezultate foarte încurajatoare pentru prima recoltă de soia sub agrivoltaice.

Într-un mod simplu explicat, agrivoltaicele ar putea fi reprezentate drept o copertină dotată cu panouri solare rotative instalate la 5 m deasupra terenului agricol.

Metoda inovativă este promovată activ în ultimii ani, cu toate că a provocat mai multe suspiciuni în rândul fermierilor.

La același subiect, v-ar putea plăcea articolul Agrivoltaicele devin tot mai populare. Vezi ce presupune integrarea conceptului în ferme.

Astfel, companiile producătoare vin să aducă rezultate ce le-ar spori încrederea. Construcția primului agrivoltaic în Amance din Haute Saône a fost finalizată în iunie 2022.

Acesta produce 3,2 GWh pe an, adică, potrivit estimărilor companiei, echivalentul consumului a 1350 de locuitori.

Echipele agronomice de la Alianța BFC și TSE, însoțite de fermier, au semănat soia la începutul lunii iunie 2022 pe o suprafață de 3 ha acoperită de agrivoltaice și 2 ha în calitate de variantă de control pentru a demonstra relevanța și eficacitatea agrivoltaicelor.

Pentru această primă încercare, au fost semănate și recoltate 6 soiuri diferite de soia, iar rezultatele ar fi foarte încurajatoare:

  • A fost observată o bună creștere vegetativă a soiei, cu înflorire, fertilizare și maturare fiziologică normale.
  • Cele 6 soiuri testate, ale căror maturare este mai mult sau mai puțin rapidă, au prezentat o diversitate de comportament și randamente: până la 25% diferență de producție sub agrivoltaice și 19% la martor.
  • În ciuda unei puternice eterogenități a mediului și în special a solului, datele obținute, în special pentru soiul Soprana, anunță rezultate extrem de promițătoare pentru recoltele viitoare: nicio diferență semnificativă pentru randamentul total și numărul de păstăi de soia în exterior și sub agrivoltaice, însă o greutate mai mare a 1000 de boabe sub agrivoltaice.
  • Agrivoltaicele oferă, de asemenea, o mai bună protecție împotriva stresului termic în timpul căldurilor: temperatura maximă observată sub acestea a fost cu 1,2°C mai mică decât în zona de control.
  • Solul de sub agrivoltaice este mai rece și reține mai bine umiditatea: în medie, citirile indică cu -3,5°C la 30 cm adâncime în centrul agrivoltaicelor din iunie până la jumătatea lunii august.
  • Potențialul hidric este superior la umbră: la momentul înfloririi și începerea umplerii boabelor, soia din zona de control se afla în stare de stres hidric, spre deosebire de soia de sub agrivoltaice.
  • Agrivoltaicele au efect protector în caz de grindină:

„În urma unui episod de grindină după răsărirea soiei, am putut observa daune în zona de control, în timp ce soia plantată sub panouri era mai bine protejată” observă Sylvain Raison, fermier.

„Aceste rezultate inițiale sunt foarte încurajatoare. Suntem complet încrezători pentru următoarele recolte”, subliniază Fréderic Imbert, Director R&D pentru Alianța BFC.

În urma recoltării de soia, pe loturile Amance a fost semănată o cereală păioasă. Acest nou experiment este încă în curs de desfășurare cu echipele agronomice ale TSE și Alianța BFC, precum și de către INRAE, ca parte a planului France Relance 2030, care va studia radiația fotosintetic activă directă și difuză sub agrivoltaice.

Decizia CSE: Întreprinderile vor primi compensații la factura de gaz

0

Comisia Situații Excepționale a decis, în cadrul ședinței de marți, 31 ianuarie, acordarea unor compensații pentru cheltuielile la gaze naturale pentru întreprinderi.

Astfel, agenții economici vor beneficia de compensații pentru primii 500 de metri cubi de gaze naturale consumați, în perioada ianuarie-martie curent, în mărime de 12,27 lei (fără TVA)/1 m.c.

O altă prevedere inclusă în mecanismul elaborat de Ministerul Economiei se referă la acordarea compensațiilor întreprinderilor cu consum sporit de gaze naturale din sectoarele: agroalimentar, a îmbrăcămintei și încălțămintei, a sticlei, covoarelor, a articolelor de hârtie și carton.

Companiile vor putea solicita al doilea tip de compensații în cazul în care factura lunară la gaze (fără TVA) reprezintă cel puțin 5% din valoarea livrărilor de mărfuri și servicii din luna respectivă.

Și în acest caz se stabilește compensația pentru gaze în cuantum de 12,27 lei (fără TVA)/ 1 m.c., dar nu mai mult de 1,5 milioane lei per consumator noncasnic pe lună. Din suma compensată se va exclude compensarea pentru primii 500 m.c.

„Guvernul înțelege foarte bine situația dificilă în care s-au pomenit mulți agenți economici, din cauza scumpirii resurselor energetice. Compensația pe care o vom acorda îi va ajuta să depășească perioada rece a anului, să păstreze locurile de muncă și să nu recurgă la majorări de prețuri”, a menționat prim-ministra Natalia Gavrilița. 

Agenții economici pot solicita compensațiile pentru gaze prin intermediul ghișeului unic de raportare electronică: https://raportare.gov.md/, completând formularul de solicitare.

Depunerea ultimei cereri trebuie să aibă loc până la data de 12 mai 2023. 

Suma totală a compensațiilor acordate consumatorilor noncasnici nu va depăși 230 de milioane de lei, bani alocați din fondul de intervenție a Guvernului.

Silozurile de păstrare a cerealelor vor fi inspectate după incendiile de la Giurgiulești

0

Depozitele de păstrare a cerealelor și nutrețurilor combinate vor fi verificate în vederea corespunderii la normele siguranței antiincendiare, anunță Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Conform informației, în total vor fi supuse controlului 127 de depozite de păstrare a cerealelor și nutrețurilor combinate,  gestionate de 41 de agenți economici. 

Inspectarea silozurile și depozitelor de păstrare a cerealelor a fost solicitată de prim-ministra Natalia Gavrilița, în contextul incendiilor care au avut loc la aceste construcții, inclusiv, recent, la Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Controalele vor fi realizate de către grupuri comune formate din angajații Agenției pentru Supraveghere Tehnică din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, cu implicarea, la necesitate, a reprezentanților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Aceste instituții vor raporta săptămânal despre acțiunile întreprinse și rezultatele verificărilor efectuate.

Autoritățile naționale pledează în continuare pentru cooperare cu agenții economici și cetățenii. În scopul menținerii securității antiincendiare și asigurării securității alimentare a țării, se solicită prudență și respectarea reglementărilor de protecţie împotriva incendiilor.