Silozurile de păstrare a cerealelor vor fi inspectate după incendiile de la Giurgiulești

Tatiana Caraman
-
0
Silozurile de păstrare a cerealelor vor fi inspectate după incendiile de la Giurgiulești

Depozitele de păstrare a cerealelor și nutrețurilor combinate vor fi verificate în vederea corespunderii la normele siguranței antiincendiare, anunță Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Conform informației, în total vor fi supuse controlului 127 de depozite de păstrare a cerealelor și nutrețurilor combinate,  gestionate de 41 de agenți economici. 

Inspectarea silozurile și depozitelor de păstrare a cerealelor a fost solicitată de prim-ministra Natalia Gavrilița, în contextul incendiilor care au avut loc la aceste construcții, inclusiv, recent, la Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Controalele vor fi realizate de către grupuri comune formate din angajații Agenției pentru Supraveghere Tehnică din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, cu implicarea, la necesitate, a reprezentanților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Aceste instituții vor raporta săptămânal despre acțiunile întreprinse și rezultatele verificărilor efectuate.

Autoritățile naționale pledează în continuare pentru cooperare cu agenții economici și cetățenii. În scopul menținerii securității antiincendiare și asigurării securității alimentare a țării, se solicită prudență și respectarea reglementărilor de protecţie împotriva incendiilor.

Grant: Finanțarea proiectelor de infrastructură publică (infrastructură de irigare)

Tatiana Caraman
-
0
Grant: Finanțarea proiectelor de infrastructură publică (infrastructură de irigare)

Proiectul Îmbunătățirea capacităților pentru transformarea zonei rurale finanțat de Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă și Fondul de Adaptare este destinat pentru a acorda suport investițiilor în infrastructura de irigare, care se va axa pe sisteme micro și mici de irigare.

Mărimea, sursele de finanțare:

Grantul acordat de Proiect pentru infrastructura de irigare va fi limitat la 300.000 USD per cerere eligibilă, plus contribuția Guvernului (Hotărârea nr. 246).

Obiectul activității de dezvoltare a infrastructurii este finanțarea a 20 de scheme de irigare la scară mică cu minimum 20 de beneficiari fiecare și total minimum 400 de beneficiari, sau mai multe scheme de irigare la scară mică cu cel puțin 5 beneficiari, asigurând un număr minim de 400 de beneficiari în total. Prin urmare, valoarea estimată a grantului va fi calculată conform formulei.

În cazul în care solicitanții intenționează sa implementeze proiecte mai mari de infrastructura, suma care va depăși fondurile disponibile va fi acoperită de beneficiari (grup client cu Autoritatea Publică Locală).

De menționat: cu cât numărul beneficiarilor din grupul client este mai mare, cu atât suma grantului este mai mare.

Infrastructura publică, cum ar fi infrastructura economică/productivă de irigare, va include:

  • Sisteme de irigare la scară mică conectate la Sistemele Centrale de Irigare existente care se află la balanța Apele Moldovei, de obicei aceste sisteme vor include stație de pompare, conductă de aducțiune la terenurile beneficiarilor, bazin de acumulare a apei pentru irigare (la necesitate) căptușit cu geotextil de protecție din polipropilenă, cu o capacitate de stocare de până la 15.000 mc, precum și stație de pompare din bazinul de acumulare a apei pentru irigare (la necesitate);
  • Sisteme de irigare la scară mică cu sursa de apă existentă în comunitate/localitate (stație de pompare din rezervoare naturale de apă râu/lac), de obicei aceste sisteme vor include stație de pompare, conductă de aducțiune către terenurile beneficiarilor, bazin de acumulare a apei pentru irigare (la necesitate) căptușite cu geotextil de protecție din polipropilenă, cu o capacitate de stocare de până la 15.000 mc și stație de pompare din bazinul de acumulare a apei (la necesitate);
  • Construcția/reabilitarea lacurilor/iazurilor de acumulare a apei, aceste lacuri/iazuri vor servi pentru utilizarea: apei pentru irigare, precum și ca sursă de apă pentru animalele domestice și sălbatice. Aceste lacuri/iazuri nu vor fi date în arendă pentru piscicultură (piscicultură).
  • Zona de implementare: – zonele rurale ale Republicii Moldova, aflate sub controlul Guvernului Republicii Moldova, inclusiv al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, cu excepția entităților care sunt înregistrate și desfășoară activitatea în mediul urban.
  • Grup țintă – APL (Primăria) în asociere cu grupurile interesate de mici fermieri, Asociațiile Utilizatorilor de Apă (AUA), întreprinderile agricole formale la nivel de localitate.

Criterii de eligibilitate pentru aplicanți:

  • Numărul minim de beneficiari per cerere de finanțare trebuie să fie de cel puțin 5 mici fermieri;
  • Toți micii fermieri, membri ai grupului client, trebuie sa fie înregistrați și să desfășoare activitate agricolă de producție și/sau prelucrare, desfășurată în apropierea proiectului de infrastructura, timp de cel puțin 1 an;
  • Fiecare membru al grupului client trebuie să prelucreze în total până la 10 ha (în proprietate și închiriat);
  • Activitatea trebuie confirmată de cel puțin 4 membri ai grupului client prin prezentarea raportului financiar pentru ultimul an fiscal, conform legislației. Restul membrilor grupului client trebuie să prezinte o confirmare din partea Autorității Publice Locale cu privire la activitatea acestora;
  • Toți membrii grupului client sunt de acord să participe cu cofinanțare, din surse proprii, în numerar, în valoarea stabilită de Proiect;
  • Terenul pe care va fi construit proiectul de infrastructură trebuie să fie la balanța Autorității Publice Locale;
  • Fondatorii entităților Grupului client trebuie să fie diferiți (nu aceeași persoană). În cazurile în care fondatorul unei entități a grupului client este și administrator în oricare dintre alte entități a grupului client, acest lucru va fi considerat ca 1 membru al grupului client;
  • Autoritatea Publică Locală sau/și Agenția Apele Moldovei trebuie să fie pregătite să mențină în funcțiune și să întrețină proiectul de infrastructură după construcția acestuia și să fie înregistrate la balanța acesteia.

Detalii privind contribuția beneficiarilor, documentele solicitate, procedura de aplicare, etapa de evaluare a cererii de finanțare găsiți accesând pagina:

În fiecare trimestru, cererile eligibile, care au trecut cu succes etapele de evaluare, vor fi selectate pentru finanțare, în baza listei stabilită în ordine descrescătoare după punctajul acumulat, până la alocarea integrală a sumei prevăzute în bugetul anului pentru anul în care urmează să fie implementat proiectul de infrastructură.

Lista proiectelor selectate va fi recomandată Comitetului de selectare (CS) pentru aprobare și finanțare.

Solicitanții aprobați vor fi invitați să semneze un contract de investiții care prevede rolurile și responsabilitățile părților. Achiziția sistemelor de irigare se va face de către UCIP IFAD, iar beneficiarul va fi obligat să depună contribuția în numerar în contul bancar UCIP IFAD la etapele prestabilite și înainte de semnarea contractului de construcție a sistemelor de irigare.

Pachetele de documente vor fi prezentate într-un plic sigilat cu indicarea obligatorie a concursului, a numelui beneficiarului și a datelor de contact la: mun. Chișinău bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 162, bir. 1303.

Pentru întrebări sau clarificări, ne puteți contacta la adresa: [email protected] sau la tel: 022 22 30 75, mob: 068199924 (Victor Cervatiuc, Specialist in Dezvoltarea Proiectelor de Infrastructura), mob: 079640704 (Ecaterina Mihalcean, Inginer în Irigare pentru Dezvoltarea Proiectelor de Infrastructura).

Rezultatele examinării și evaluării vor fi notificate fiecărui solicitant, inclusiv, dacă este cazul, motivele eșecului. Cererile finale aprobate spre finanțare vor fi, de asemenea, publicate online.

Bolea: „Începem investițiile în zootehnie. Până în 2025 vom avea 20 de mii de vaci”

Tatiana Caraman
-
0
Bolea: „Începem investițiile în zootehnie. Până în 2025 vom avea 20 de mii de vaci”

În 2023, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) va începe investițiile în zootehnie pentru a reanima acest sector. Asigurările au fost date de Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii, potrivit căruia, în acest an, printr-un împrumut de la Banca Mondială, vor fi modernizate fermele de bovine.

Ministrul spune că este imperios necesar ca Republica Moldova să producă măcar parțial cantitățile de lapte necesare pentru consum, astfel încât să fie redusă cota importurilor, notează IPN.

Vladimir Bolea mai spune că, în acest an, există toate premisele pentru a începe reanimarea sectorului zootehnic. Potrivit oficialului, în acest sens a fost aprobată legislația necesară și a fost contractat un credit de la Banca Mondială. Banii împrumutați vor deveni investiți în modernizarea fermelor de bovine.

„Ministrul Agriculturii din Germania m-a întrebat câte vaci avem și când i-am spus că de la 5100 în 2021 acum avem 13 mii de vaci mulgătoare, el mi-a spus că asta nu-i zootehnie. Obiectivul este ca până în 2025 să avem circa 20 de mii de vaci de înaltă productivitate, care să ne permită să producem 8 mii de litri de lapte pe an de la un animal. Pentru rezolvarea acestei probleme, Legea zootehniei a fost armonizată încă în 2022. Până la începutul lunii iunie, vom avea și banii de la Banca Mondială. Este un proiect al Guvernului cu Banca Mondială prin care atragem spre segmentul agriculturii 55 de milioane de dolari, dintre care 25 de milioane sunt destinate pentru zootehnie”, a spus Vladimir Bolea în cadrul unei emisiuni TV.

Potrivit lui Vladimir Bolea, sectorul zootehnic este unul extrem de costisitor, dar dezvoltarea acestuia va permite Republicii Moldova să renunțe, parțial, la importurile masive de produse lactate și va asigura locuri noi de muncă.

„Astăzi, ca să creezi un loc pentru un animal producător de lapte în fermă înseamnă 10 mii de euro. Sunt niște investiții foarte mari. Dar sperăm cu aceste 25 de milioane de dolari să reușim să fortificăm fermele pe care le avem și să avem cel puțin 20 de mii de animale, care ne vor permite să avem 160 de mii de litri de lapte. Consumul nostru intern este de 568 de mii de litri. Vrem să excludem puțin din importurile masive. Noi trebuie să fim rezilienți și trebuie să garantăm locuri de muncă. O fermă întotdeauna înseamnă locuri de muncă. Ferma nu este tipul de agricultură care poartă caracter ocazional, sporadic, ci are continuitate și întotdeauna dă plus-valoare”, a mai spus ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Anterior, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Lapte, Carolina Linte, a menționat că 90% din laptele – materie primă folosit pentru produsele lactate din Republica Moldova este preluat de la persoanele fizice, fermele autorizate oferind o cantitate redusă de lapte.

Potrivit Carolinei Linte până la război, Ucraina asigura Republica Moldova cu cea mai mare cantitate de produse lactate, acum produsele din Ucraina sunt înlocuite cu cele din România.

Hrana găinilor ouătoare în ferme ecologice. Sfaturi și norme

Luminita Crivoi
-
0
Hrana găinilor ouătoare în ferme ecologice. Sfaturi și norme

Creșterea găinilor în sistem ecologic necesită respectarea mai multor cerințe, iar în acest articol vom oferi mai multă atenție furajării.

Totodată, recomand celor interesați de subiect și articolul despre Fermă eco de găini în sistem free-range – cerințe adăpost.

Vorbind despre fermele eco de găini, conform regulilor, furajele utilizate trebuie să fie de origine ecologică, de preferință din producția proprie sau de la alți fermieri din zonă sau magazine specializate ce vă pot oferi furaje combinate și suplimentare.

Factorii ce influențează consumul de hrană la păsări sunt:

  • Masa corporală
  • Producția de ouă
  • Creșterea și formarea penajului
  • Activitatea de mișcare
  • Starea de sănătate (de ex. helminți).

Este foarte importantă asigurarea nutriției adecvate în funcție de vârsta și cerințele păsării. Un consum redus de hrană, care poate apărea în special la începutul perioadei de ouat, reduce productivitatea și crește riscul tulburărilor de comportament și problemelor de sănătate.

După a 50-a săptămână de viață, consumul de hrană poate fi prea mare. Limitarea cantității de hrană sau ajustarea conținutului de nutrienți din furaj va împiedica consumul excesiv.

Crescătorii recomandă pentru a monitoriza evoluția greutății și pentru a adapta alimentația la nevoi, să se determine greutatea păsărilor săptămânal.

Important! Găinile ouătoare au nevoie de o cantitate mare de calciu sub formă de făină de calcar sau spărtură de scoici pentru creștere și pentru producția de ouă. Calcarul poate fi adăugat în furaj sau poate fi oferit separat.

Găinilor trebuie să li se ofere și boabe întregi. Ca să le poată sfărâma, au nevoie de gastroliți (grăuncioare de nisip sau pietricele). Din această cauză, puilor ar trebui să li se ofere nisip cuarțos adițional la hrana combinată.

Cum influențează regimul de temperatură și lumină consumul de hrană la păsări:

Temperatura din adăpost:

  • t > 25 °C = consum mai mic de hrană
  • t < 17 °C = consum mai mare de hrană.

Tehnica de hrănire (locuri de furajare, frecvența hrănirii): mai multe locuri și hrănire mai frecventă – consum mai mare.

Regimul de iluminare: cu cât fazele de iluminare sunt mai lungi și intensitatea este mai mare, cu atât consumul de hrană este mai mare.

Substanțele antinutritive (de ex. substanțe amare) reduc consumul de hrană la găini, iar boabele, măcinișul și peletele sunt preferate făinii.

În plus, particulele gălbui, portocalii și roșietice (porumb, grâu, soia) sunt preferate componentelor verzi (mazăre), albăstrui (secară/triticale) sau negre (rapiță, produse din floarea-soarelui).

Aminoacizii trebuie incluși în rație

Aminoacizii esențiali (pe care găinile nu-i pot produce de sine stătător) trebuie adăugați în alimentație. În agricultura ecologică nu este permisă utilizarea aminoacizilor sintetici în hrană, aminoacizii trebuie să fie administrați prin componente proteice de înaltă calitate.

Metionina este primul aminoacid limitativ în hrana găinilor ouătoare. În rațiile obișnuite, lizina este al doilea aminoacid limitativ. Metionina conține sulf și este necesară în principal pentru formarea penelor și este indispensabilă pentru obținerea greutății dorite a ouălor.

Surse de metionină sunt: meiul, ovăzul decojit, frunzele uscate de lucernă, șrotul de rapiță (max. 5 %) și șrotul de floarea-soarelui (max. 10 %).

Utilizarea lor este limitată de conținutul de antinutrienți și prin conținutul ridicat de fibre brute (șrotul de floarea-soarelui). Șrotul de soia are cea mai bună calitate proteică dintre toate componentele proteice vegetale, fiind depășit doar de subprodusele de origine animală.

Lizina este importantă pentru construirea mușchilor și, prin urmare, a masei corporale. Leguminoasele sunt surse bune de proteine, au un conținut de lizină ridicat, dar, de obicei, un conținut scăzut de metionină, limitând ponderea în rație.

Porumbul și grâul pot ocupa proporții mari în rația găinilor, secara, triticale, orzul și ovăzul sunt potrivite doar într-o măsură limitată, din cauza conținutului de substanțe antinutriționale.

Se recomandă de a introduce în rațiile găinilor o combinație de leguminoase bogate în lizină și șroturi bogate în metionină.

Pentru găini se consideră favorabil un amestec nutritiv cu un conținut de 60 % carbohidrați, 20 % proteine vegetale, 10 % proteine animale și 10 % grăsimi.

Importanța micro și macroelementelor în hrana găinilor

Cele mai importante macroelemente pentru găini sunt: calciul (Ca), fosforul (P), sodiul (Na), magneziul (Mg), iar dintre oligoelemente se recomandă fier (Fe), cupru (Cu), zinc (Zn), mangan (Mn), iod (I) și seleniu (Se).

Calciul (varul carbonic, făina de calcar sau spărtura de scoici) se administrează de preferință seara (în special la găinile mai în vârstă), deoarece formarea cojii de ou are loc noaptea.

Important! La găini, capacitatea de absorbție a calciului în tractul digestiv scade în timpul perioadei de ouat. Astfel, pe măsură ce această perioadă avansează, trebuie să se administreze mai mult calciu.

Rolul cerealelor în alimentația păsărilor

Cerealele, cum ar fi porumbul și grâul măcinat sunt importante nu doar pentru hrănirea păsărilor, ci le oferă și ocupație. Împrăștiindu-le în așternut, acesta va fi afânat și îngrijit de găinile care scurmă.

Important! Pentru asigurarea rației echilibrate, cerealele nu trebuie să se administreze mai mult de 20–30 grame pe zi/găină.

Hrana verde pentru alimentația găinilor ecologice

O regulă importantă în creșterea găinilor în sistem ecologic este asigurarea accesului acestora la zonele înierbate (padoc). Iarba, ce devine o dată consumată furaj, îmbunătățește digestibilitatea celorlalte componente ale hranei.

Găinile ouătoare hibride de greutate medie, cu un tract digestiv complet dezvoltat, pot consuma zilnic aproximativ 50–80 g de furaje verzi proaspete suplimentar la aproximativ 130–140 g de furaje concentrate (inclusiv boabe).

Pentru a crește atractivitatea furajelor verzi, o parte din padoc poate fi cosită, iar resturile tăiate pot fi lăsate pe sol.

Ce trebuie să se cunoască despre necesarul de hrană al găinilor:

  • Necesarul mediu de hrană pe zi: 130 g.
  • Necesarul mediu de hrană pentru un ou ecologic: 154 g (mai mare decât în producția
  • convențională, din cauza compoziției diferite a furajului).
  • Necesarul mediu de hrană al unei găini în perioada de creștere de 18 săptămâni: 6,5 kg.
  • Necesarul zilnic de apă al unei găini ouătoare: 250–300ml.

Important! Apa oferită păsărilor trebuie să fie disponibilă în orice moment și să aibă calitatea apei potabile.

Hrana găinilor în sistem ecologic în perioada ouatului:

  • Hrană pentru faza premergătoare ouatului în primele 10 zile: 1 kg per pasăre; furaj cu un conținut de calciu situat cantitativ între cel pentru o puicuță și cel pentru o găină care se ouă.
  • Hrană pentru faza 1: de la a 11-a zi până la aproximativ a 50-a săptămână de viață; furaj cu o valoare energetică și un conținut de proteine ridicate și cu aproximativ 3,6 % de calciu.
  • Hrană pentru faza 2: de la vârsta de aproximativ 50 de săptămâni; furaj cu un conținut de calciu de aproximativ 4 % pentru a menține calitatea cojii de ou.

Bibliografie:

  1. Normele UE privind producția și etichetarea produselor ecologice (din 2022).
  2. Creșterea ecologică a găinilor ouătoare în sistem free-range, FIBL.

MAIA: Străinii în continuare nu vor putea cumpăra terenuri agricole

Tatiana Caraman
-
0
MAIA: Străinii în continuare nu vor putea cumpăra terenuri agricole

Autoritățile neagă că noul Cod funciar al Republicii Moldova va permite vânzarea terenurilor agricole cetățenilor străini. Astfel, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a publicat un comunicat de presă prin care explică unele prevedere ce se conțin în proiectul noului Cod.

În art. 21 din proiectul Codului funciar este reglementat expres că „Persoanele fizice și juridice străine nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier prin acte juridice între vii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic de dobândire”.

De asemenea, este stabilit că în cazul dobândirii terenurilor menţionate prin succesiune legală, succesorii sunt obligaţi să îl înstrăineze în termen de un an de zile.

Totodată, în cazul în care, în termenul prevăzut, terenul nu a fost înstrăinat, autoritățile publice locale vor întreprinde măsuri de vânzare a terenului, la valoarea de piaţă, în baza raportului de evaluare întocmit conform prevederilor Legii nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, de la persoana care nu este în drept să îl deţină în proprietate.

Amintim că, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a inițiat, începând cu data de 18 ianuarie 2023, procesul de consultare publică a proiectului de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului Codului funciar.

Asigurarea culturilor agricole, în pericol – companie de asigurări

Tatiana Caraman
-
0
Asigurarea culturilor agricole, în pericol – companie de asigurări

Dacă nu vor fi operate modificări legislative, există riscul ca, la un moment dat, companiile de asigurări să nu mai presteze servicii de asigurare a culturilor agricole pentru situațiile de calamități naturale.

Îngrijorările au fost formulate în cadrul unor consultări publice pe marginea proiectului de lege cu privire la asigurarea riscurilor de producție în agricultură și piscicultură, desfășurate pe platformă parlamentară.

Vitalie Banaru, director al unei companii de asigurări, a declarat că e nevoie de legi care să faciliteze asigurarea în agricultură pe mai multe dimensiuni, transmite IPN.

„În luna aprilie 2022, Parlamentul a votat Legea 92, care face imposibilă asigurarea unor categorii de culturi. Agricultorii nu vor putea beneficia de subvenții în urma înghețurilor, secetei sau grindinei. Spre exemplu, grâul, rapița, orzul. Contractul se încheie în luna noiembrie. Sunt trei tipuri de risc: îngheț, secetă, grindină. Se fac inspecții, se determină prealabil procentul pagubei, formăm rezerve de daună, după care are loc recoltarea, noi participăm la recoltare, stabilim cât s-a recoltat, cât s-a asigurat și formăm dosarul spre achitare. Acesta este procesul. Noi achităm în avans aceste pagube, iar la moment avem două dosare pentru care banii încă nu au venit de la AIPA”, a explicat Vitalie Banaru.

Potrivit lui, în actuala redacție, legea blochează activitatea companiilor de asigurări.

„În cazul în care persoana își asigură plantația în luna noiembrie, iar în ianuarie vine clientul și constatăm că are înghețată plantația sută la sută, nu așteptăm recoltarea, că nu avem ce aștepta, agricultorul trebuie să însămânțeze plantația și este foarte greu să îi spui agricultorului că trebuie să aștepte. Și în acest moment, scoți banii din buzunar și îi dai”, a menționat Călin Tomuleț, directorul unei alte companii de asigurări.

Iulia Dascălu, Deputatul PAS, a remarcat că agricultorii au nevoie de companii care să le asigure plantațiile, iar statul și alți actori vizați trebuie să găsească soluțiile optime.

„Noi trebuie să dezvoltăm piața de asigurări și toți să fie tratați la fel. Mă întreb ce se va întâmpla în 2024 dacă în 2023 situația este și mai grea. Există riscul ca la un moment dat ca asiguratorii să nu vrea să asigure culturile agricole”, a declarat Iulia Dascălu.

Depunerea dosarelor online pentru obținerea subvențiilor în agricultură – un mecanism de combatere a corupției promovat de FARM și AIPA

Elena Balamatiuc
-
0
Depunerea dosarelor online pentru obținerea subvențiilor în agricultură – un mecanism de combatere a corupției promovat de FARM și AIPA

Peste 150 de agricultori din regiunea Orhei vor fi informați și instruiți cum să prevină și să combată actele de corupție, dar și să utilizeze principiile de e-guvernare în procesul de depunere a pachetului pentru obținerea subvențiilor.

Acestea sunt câteva dintre principalele obiective pe care Federația Agricultorilor din Moldova, „FARM” în parteneriat cu Agenția de Intervenții și plăți pentru Agricultură (AIPA) și „OrhConsInfo” intenționează să le obțină în cadrul proiectului „Sporirea transparenței și diminuarea fenomenului coruptibil la obținerea subvențiilor în agricultură în raionul Orhei”, finanțatde Proiectul „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

FARM în parteneriat cu echipa AIPA își propune să elaboreze un ghid, în conformitate cu Legea și regulamentul de subvenționare prin care să explice pas cu pas metoda și mecanismul de lucru al serviciului „Depune dosarul online” – o funcție integrată pe portalul aipa.gov.md., prin care fermierii pot depune online pachetul de documente pentru subvenționare.

Implementarea sistemului de depunere online va permite agricultorilor să monitorizeze în mod virtual etapele de prelucrare a dosarului și traseul urmat de acesta.

Mecanismul va contribuie la creșterea nivelului de transparență și totodată va exclude contactul direct dintre lucrătorii organizației și agricultori – fapt care va reduce numărul de acte coruptibile, atât din partea angajaților AIPA, cât și a agricultorilor.

Un alt obiectiv al proiectului este de a informa agricultorii despre impactul negativ pe care-l are fenomenul corupției asupra economiei naționale.

În perioada februarie – iunie se vor organiza o serie de instruiri, cu scopul de a motiva și mobiliza agricultorii de a se implica în combaterea și diminuarea corupției în mediul afacerilor agricole.

Fermierii vor afla ce înseamnă principiul transparenței, integrității și toleranței zero față de corupție, dar și care sunt riscurile la care se supun încălcând aceste prevederi.

Pe perioada proiectului va fi elaborat și un document de poziție, ce va include recomandări și propuneri de îmbunătățire a funcționării tehnice și procedurale pentru creșterea transparenței decizionale în procesul de alocarea subvențiilor. 

”Ne propunem ca acest proiect să devină unul util pentru beneficiarii de subvenții. Iar datorită acestuia să impulsionăm autoritățile să treacă gradual în totalitate la procedura de depunere online a dosarelor de subvenționare. Totodată, proiectul ne va oferi posibilitatea să interacționăm direct cu agricultorii și să înțelegem mai bine care sunt constrângerile întâmpinate în utilizarea acestui sistem și cum văd ei simplificarea acestui mecanism”, a menționat Aurelia Bondari, directoare executivă FARM.

Proiectul „Sporirea transparenței și diminuarea fenomenului coruptibil la obținerea subvențiilor în agricultură în raionul Orhei”  a fost selectat în baza apelului de Granturi Locale, lansat de Centrul CONTACT, cu privire la prevenirea corupției la nivel local și este finanțat cu suma de 570 880 MDL, pentru perioadă de șase luni.

Dumitru Postică, fermier: Vom semăna 100% hibrizi de porumb Dekalb. Avem un favorit incontestabil – DKC5092

Luminita Crivoi
-
0
Dumitru Postică, fermier: Vom semăna 100% hibrizi de porumb Dekalb. Avem un favorit incontestabil – DKC5092

Pregătirile pentru campania de semănat porumb sunt în toi, iar majoritatea agricultorilor estimează riscurile acestui an și analizează rezultatele obținute în sezoanele anterioare pentru a alege hibrizii potriviți.

Fermierul Dumitru Postică din Anenii Noi spune că în acest an va semăna 100% hibrizi Dekalb pe suprafețele dedicate culturii porumbului.

Despre motivele ce l-au făcut să opteze pentru aceștia aflați în acest articol.

„Am testat pentru prima dată hibrizii Dekalb în anul 2019. Printre avantajele care m-au făcut să optez pentru acești hibrizi și să cresc suprafețele an de an se numără: o dezvoltare mai bună a plantelor, mai puțin dependenți de condițiile vremii, o recoltă mai mare cu aproximativ 500-2000 de kg/ha comparativ cu alți hibrizi și ultima, cea mai importantă în condițiile crizei energetice, pierderea rapidă a umidității”, ne-a relatat Dumitru Postică.

Dumitru spune că a reușit să identifice și un favorit printre hibrizii Dekalb – DKC5092.

„DKC5092 în condiții de secetă ale anului 2022 ne-a oferit și recolte de 6 tone/hectar. DKC4351, DKC4943 au oferit recolte mai mici, respectiv ar fi situați în continuare în clasament. Evident, am avut și câmpuri cu o bonitate mai slabă, mai problematice, unde am obținut și recolte de 1,5 tone/hectar, însă oricum comparativ cu alți hibrizi semănați pe parcelele apropiate, ar fi o recoltă mai mare. Concluzia acestor trei ani ar fi că am obținut recolte mai bune cu Dekalb atât în anii cu condiții mai bune, cât și în ani secetoși. Din acest motiv, voi semăna hibrizii de porumb Dekalb în 2023 pe 100% din suprafața dedicată porumbului”.

Parcelele din gospodărie sunt dedicate la patru culturi: grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță, alese în special după criteriul economic.

Pentru fiecare dintre acestea, în funcție de premergător și bonitatea parcelelor, fermierul a obținut recolte diferite:

  • Porumb semănat după grâu: 4500 kg/ha: DKC 4943 ;6000 kg/ha: DKC 5092.
  • Porumb semănat după porumb: 3000 kg/ha: DCK 4351, 3500 kg/ha DKC 4541.
  • Porumb semănat după floarea soarelui: DKC4541: 1500 kg/ha.

În acest an, circa 70% vor fi dedicate hibridului DKC5092, iar restul suprafeței hibrizilor DKC4611 și posibil hibridului DKC4351, pentru care va analiza dacă sunt pretabile condițiile, deoarece este un hibrid mai timpuriu.

Pentru menținerea sub control a buruienilor optează pentru erbicidul Maister Power, pe care îl aplică pe majoritatea suprafețelor.

La capitolul întreținerea solului fermierul spune că se străduie să adapteze lucrările în funcție de condițiile fiecărui an. În 2020, spre exemplu, a semănat direct, ținând cont de faptul că a fost un an marcat de o secetă severă, iar în anii ce-i permit condițiile optează pentru lucrarea solului.

După aceleași principii administrează îngrășămintele și alege densitatea optimă a plantelor.

Din îngrășăminte aplic de obicei la cultura porumbului 150 kg NPK, iar apoi, în funcție de disponibilitatea umidității din sol și condițiile din câmp, 100 de kilograme de uree.

„În cazul în care nu avem umiditate în sol îngrășămintele mai degrabă produc pagube decât aduc avantaje. De aceea, avem grijă ca acestea să fie administrate în funcție de condițiile vremii și starea câmpului.

În 2022 am optat pentru o densitate medie de 60-65 de mii de plante la hectar, optime cred că ar fi fost 55-60 de mii, ținând cont de secetă, iar în 2019, spre exemplu, am avut precipitații, am optat pentru 72 de mii de plante la hectar, iar rezultatele au fost foarte bune”.

Dumitru Postică speră că anul 2023 va fi unul mai favorabil, astfel încât culturile să-și poată demonstra potențialul maxim, iar fermierii să obțină profit după un an de-a dreptul anevoios cum a fost 2022.

Mai multe detalii despre hibrizii Dekalb recomandați pentru 2023 aflați pe acest link.

Târgul de Inovații în agricultură – peste 200 de fermieri au aflat despre oportunități de finanțare și noi tehnologii

Luminita Crivoi
-
0
Târgul de Inovații în agricultură – peste 200 de fermieri au aflat despre oportunități de finanțare și noi tehnologii

25 de companii care furnizează echipamente și servicii digitale în agricultură și-au prezentat tehnologiile în cadrul Târgului de Inovații, organizat în premieră în Republica Moldova.

Circa 200 de agricultori din întreaga țară, care își doresc să-și modernizeze afacerile, au participat la eveniment, aflând din prima sursă informații utile despre inovațiile de pe piață, precum și posibilitățile de finanțare a proiectelor de digitalizare.

„Agricultura înseamnă inovație, tehnologie, transfer de cunoștințe. Cunoaștem foarte bine cum cineva, datorită cunoștințelor și inovațiilor, din 100 de lei poate face 1000 și cum cineva, fără cunoștințe, 1000 de lei îi poate transforma foarte ușor în 100 de lei. Punem accent pe cunoștințe, pe transferul de know-how, pe replicarea modelelor de succes care lucrează la alte întreprinderi, să fie preluate de cei mai mici și, inclusiv, de cei mai mari”, a declarat Maxim Popov, Director Executiv al Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA).

Potrivit reprezentanților companiilor participante la Târgul de Inovații, tendințele din ultimii ani arată un interes tot mai mare al agricultorilor pentru noile tehnologii.

De succes se bucură diverse soluții de digitalizare care permit, printre altele, monitorizarea câmpurilor, precum și calcularea rentabilității economice a unei culturi și chiar a unei întreprinderi.

„Produsul pe care îl oferim este cu adevărat unic și permite totalmente agricultorilor să integreze pe o platformă care le dă posibilitatea să facă digitalizarea întreprinderii agricole. Astăzi, nu ne putem imagina o întreprindere, o gospodărie agricolă în care nu avem tractoare și mașini agricole cu echipamente pentru agricultura de precizie”, a declarat Ghenadie Cioinac, expert în agricultură și reprezentant al companiei Studioul Sistemelor Agricole (SAS Cropio).

„Până la utilizarea platformei, 500 de hectare îmi păreau multe. Deja, după ce utilizez serviciile SAS, 1500 de hectare îmi par puține. Avem acces la platformă de pe orice dispozitiv și oriunde ne-am afla putem să gestionăm ce se întâmplă în gospodărie. Pozele în NDVI ne ajută să depistăm problema pe care o avem în câmp și putem să oprim acest focar fără să utilizăm erbicide sau insecticide pe toată suprafața, dar doar local. Totodată, datorită acestor poze, foarte bine știm de unde toamna să începem recoltarea câmpului”, a declarat Roman Tabarcea, administrator al întreprinderii LargoTerra din satul Larga, raionul Briceni.

De la monitorizarea digitală a câmpurilor, până la pulverizarea erbicidelor cu ajutorul dronelor sau irigarea inteligentă, inovațiile îi ajută pe fermieri, pe de o parte, să economisească timp și resurse, iar pe de alta – să crească randamentul întreprinderilor. 

În Republica Moldova, 65% dintre agricultori recunosc necesitatea de a inova afacerea lor aplicând soluții de digitalizare și noile tehnologii, arată rezultatele unui studiu realizat recent de către ADMA și Programul Tehnologiile Viitorului în Agricultură.

„Considerăm că sectorul agricol este unul de prioritate înaltă. Conform practicilor mondiale și studiilor din domeniu, utilizarea tehnologiilor digitale poate contribui la o creștere de până 70% a productivității și profitabilității companiei. Aceste creșteri de productivitate pot fi datorate utilizării tehnologiilor inovaționale, a digitalizării, care pot contribui la optimizarea proceselor în cadrul companiilor, minimizarea costurilor, eficiența utilizării resurselor”, a declarat Sergiu Rabii, Director de Programe, Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia.

Scopul Târgului de Inovații a fost să faciliteze colaborarea dintre producătorii agricoli și furnizorii de noi tehnologii. Aceștia au făcut schimburi de opinii și au pus bazele unor noi colaborări.

Totodată, agricultorii au fost informați despre oportunitățile de finanțare propuse în prezent de ADMA și Programul Tehnologiile Viitorului în Agricultură. 

„Noi oferim finanțare pentru procurarea și achitarea în rate a echipamentelor agricole, care nu presupun gaj, care presupun costuri minime de administrare și costuri de finanțare, precum și o decizie rapidă. Este un pachet minim de documente. Astăzi suntem conectați la majoritatea registrelor naționale de date și, în cazul în care agricultorii ne acordă permisiunea pentru un document, noi accesăm o bună parte din datele necesare nouă pentru analiza dosarului din registrele naționale”, a declarat Vadim Codreanu, Director Tehnic ADMA.

De menționat că, antreprenorii sectorului agro-alimentar au acces la surse de finanțare în condiții avantajoase de până la 700.000 de lei per proiect, cu porțiune de grant de până la 50% sau maxim 200.000 de lei per proiect din partea proiectului FTA, Innovate Moldova și pot beneficia de suport tehnic pentru achiziționarea și implementarea cu succes a tehnologiilor digitale, echipamente hard și/sau programe soft.

Detalii despre programul de finanțare pot fi găsite aici. 

Târgul de Inovații a fost organizat de către Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA), în parteneriat cu Proiectul Tehnologiile Viitorului (FTA), finanțat de USAID și Suedia, în cadrul platformei Inno Agrifood Academy.

Inno Agrifood Academy reprezintă o oportunitate pentru agricultorii din țară să cunoască tehnologiile inovaționale, să beneficieze de unele instruiri și să interacționeze cu companii care dezvoltă tehnologii sau servicii noi de digitalizare.

În cadrul platformei urmează a fi organizate și alte activități dedicate agricultorilor. În luna martie, va fi anunțat modulul Agri Business Game, care le va permite fermierilor și studenților să participe la un joc de simulare a activității unei întreprinderi agricole. 

1...395396397...1.997Pagina 396 din 1.997