Un nou plan strategic pentru sectorul strugurilor de masă: investiții de 98 milioane de dolari până în 2036 

0

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) au anunțat finalizarea fazei de elaborare a unei strategii menite să modernizeze și să consolideze lanțul valoric al strugurilor de masă din Republica Moldova.

Documentul stabilește un cadru pe termen lung pentru o industrie competitivă, rezilientă la climă și incluzivă.

Strategia și Planul Național de Investiții, validate la Chișinău, sunt rezultatul proiectului de doi ani „Promovarea dezvoltării pe termen lung, durabil și sporirea rezilienței lanțului valoric al strugurilor de masă”.

Cele două documente se sprijină pe analiza realizată conform metodologiei Acceleratorului pentru Transformarea Sistemelor Agroalimentare.

Un sector cu potențial major de creștere

Noile direcții urmăresc modernizarea sectorului și conectarea acestuia la piețele internaționale. Într-un scenariu optimist, investițiile totale ar putea atinge 98 de milioane de dolari până în 2036, generând o creștere de circa 60% a valorii exporturilor, echivalentul a aproximativ 38 de milioane de dolari anual.

Secretarul de stat Andrian Digolean a menționat că viticultura pentru struguri de masă este un domeniu important al agriculturii și că introducerea tehnologiilor moderne, precum sistemele pergolă, demonstrează direcția de dezvoltare.

El a subliniat că potențialul sectorului depășește nivelul actual al producției și al valorificării.

Patru direcții pentru modernizarea lanțului valoric

Planul se bazează pe patru rezultate interconectate.

Prima direcție include măsuri de adaptare la schimbările climatice. Printre acestea se află dezvoltarea de bazine de irigare cu o capacitate de 1,5 milioane de metri cubi, extinderea utilizării irigării prin picurare subterană și conversia plantațiilor la structuri pergolă, pentru a îmbunătăți eficiența utilizării apei și calitatea producției.

A doua direcție vizează consolidarea infrastructurii de post-recoltare și îmbunătățirea standardelor. Sunt promovate certificările internaționale, precum GlobalG.A.P., înființarea de centre comune de sortare și ambalare și înregistrarea Indicațiilor Geografice, pentru a diferenția strugurii moldovenești pe piețele externe.

A treia direcție se referă la creșterea incluziunii economice. Sprijinirea cooperativelor, oferirea accesului comun la inputuri și utilaje și extinderea oportunităților de angajare ar conduce la peste 1.500 de noi locuri de muncă directe și indirecte.

A patra direcție are în vedere consolidarea cunoștințelor și accesului la finanțare.

Printre instrumente se numără Sistemul de Cunoștințe și Inovare Agricolă, Școlile de Câmp pentru Fermieri și mecanisme financiare adaptate, precum subvenții recalibrate, granturi și modele de finanțare mixtă.

O abordare coordonată, cu impact pe termen lung

Tudor Robu, reprezentant adjunct al FAO, a remarcat că succesul procesului se datorează unei abordări colaborative, care a permis trecerea de la analiza lanțului valoric la modele de afaceri viabile, corelate cu prioritățile instituționale ale Republicii Moldova.

Dona Scola, coordonator național UNIDO, a evidențiat faptul că metodologia ASTA garantează o evoluție echilibrată, în care competitivitatea industrială, incluziunea socială și protecția mediului avansează simultan.

Ea a subliniat că Republica Moldova dispune acum de o strategie robustă, cu potențial de a genera investiții majore pentru întregul lanț valoric.

Drumul spre implementare

Planul Național de Investiții oferă șapte modele de afaceri îmbunătățite, care variază de la dezvoltarea unor facilități comune de post-recoltare pentru micii producători până la extinderea culturilor ecologice și a celor în sere.

Acestea trasează cadrul pentru mobilizarea resurselor, cu obiectivul de a începe implementarea din 2026.

Directiva privind practicile comerciale neloiale: noi direcții de armonizare discutate de MAIA cu experți internaționali

0

Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și ai Camerei de Comerț și Industrie au analizat modul în care statele membre ale Uniunii Europene aplică Directiva (UE) 2019/633 referitoare la practicile comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar.

Discuțiile au avut loc în cadrul unei noi ședințe a Grupului de mentorat pentru transpunerea acquis-ului european în sectorul agroalimentar.

Grupul de mentorat – platformă de lucru lansată în 2023 în cadrul Platformei de Parteneriat Agroalimentar – facilitează schimbul de cunoștințe, consultările tehnice și dialogul instituțional.

Activitatea sa este sprijinită de Proiectul „Dialogul Moldo-German privind Politicile în Agricultură” (APD Moldova), implementat prin Programul de Cooperare Bilaterală al Ministerului Federal German pentru Agricultură, Alimentație și Identitate Regională.

Directiva (UE) 2019/633, adoptată în aprilie 2019, urmărește oferirea unei protecții sporite pentru fermieri și furnizorii mici și mijlocii, prin introducerea unor norme obligatorii ce interzic 16 practici comerciale neloiale, împărțite în două categorii: „lista neagră”, care include interdicții stricte, și „lista gri”, ce permite anumite practici doar în condiții bine definite.

Republica Moldova a făcut deja un pas important în 2022, odată cu modificarea Legii privind comerțul interior, însă alinierea deplină la standardele europene necesită armonizări suplimentare.

În acest sens, experții MAIA și ai Camerei de Comerț au examinat modelele aplicate în Germania, România și Irlanda, prezentate de Richard Moody, specialist internațional în politici agricole și siguranță alimentară în UE.

Expertul a formulat câteva direcții de lucru pentru Republica Moldova. Una dintre acestea vizează evaluarea raportului cost–beneficiu, etapă necesară pentru definirea modelului instituțional potrivit pentru aplicarea măsurilor de prevenire și limitare a practicilor comerciale neloiale.

De asemenea, a subliniat utilizarea eficientă a resurselor umane și bugetare existente, astfel încât implementarea să presupună cheltuieli inițiale cât mai reduse.

O altă recomandare privește introducerea etapizată a prevederilor Directivei, adaptată la capacitățile instituționale și la necesitățile sectorului agroalimentar.

În același timp, expertul a evidențiat oportunitatea de a accesa programe europene de formare și consolidare a capacităților, inclusiv prin aderarea la Rețeaua UE responsabilă de monitorizarea aplicării Directivei privind practicile comerciale neloiale.

Directiva e disponibilă pe acest link.

Ion Curjos: „Doi hibrizi Dekalb ne-au oferit peste 6,5 t/ha fără irigare la Cahul. No-till, densități reduse, genetica și tehnologia respectată e secretul”

0

În sudul Republicii Moldova, porumbul rămâne o cultură cu risc foarte ridicat, însă pentru Ion Curjos, fondatorul Natcubi SRL din s. Larga Nouă, Cahul, porumbul este indispensabil, deoarece îi asigură respectarea obligațiilor contractuale față de cotași și, totodată, susține un asolament echilibrat în fermă.

Astfel, nu poate să excludă total această cultură, în ciuda reducerii suprafețelor sub influența secetelor și arșiței ce au afectat regiunea.

Compania a fost fondată în 2002, iar în prezent gestionează aproximativ 3000 hectare, pe care cresc grâu, orz, mazăre, floarea soarelui, rapiță și porumb.

Chiar dacă porumbul se cultivă pe suprafețe relativ mici, până la 200 ha anual, rezultatele obținute, inclusiv în anii dificili, îl fac să rămână fidel hibrizilor Dekalb.

„Contractele prevăd clar ce cantitate trebuie să achităm în porumb, așa că planificăm în fiecare an aproape aceeași suprafață, până la 200 de hectare, iar dacă avem surplus, îl și comercializăm”, explică fermierul. ”

Astfel în 2024, un an extrem de secetos pentru sudul țării, Natcubi SRL a reușit să comercializeze aproximativ 350 de tone de porumb din cantitățile rămase după achitarea către cotași.

Iar în anul curent, 2025, până la moment, întreprinderea a comercializat deja în jur de 300 de tone, cu alte circa 200 de tone disponibile pentru vânzare.

„Indiferent cum e anul, secetos, cu probleme sau mai bun, hibrizii ăștia de la Dekalb ne dau siguranță, ani la rând, nu ne-au lăsat fără roadă, chiar și fără irigații”, afirmă Ion Curjos.

Alegerea hibrizilor Dekalb pentru stabilitate și rezultate sigure

Fermierul cultivă porumb de peste 20 de ani și a testat numeroase genetici, dar spune că în ultimii ani s-a oprit la doi hibrizi Dekalb de la Bayer, care s-au confirmat constant, și anume DKC 4231 și DKC 3972.

„Am încercat mulți hibrizi, dar la sud îți trebuie ceva stabil, ceva care nu te lasă. De câțiva ani, DKC 4231 și DKC 3972 ocupă 70% din suprafață. Anul acesta am recoltat în jur de 6,5 tone la hectar, fără irigare, fără nimic în plus”, menționează Ion Curjos.

El subliniază că diferența o face adaptabilitatea geneticii:

„Am testat și alți hibrizi, și de la alte companii, dar tot cu 3972 și 4231 am rămas. Au o plasticitate ecologică bună, exact ce îți trebuie la sud”.

Colaborarea cu Bayer și distribuitorii locali este veche:

„Lucrăm cu produsele lor de mulți ani, le cunosc calitatea. Poate sunt un pic mai scumpe, dar își îndreptățesc din plin prețul prin rezultatele care le oferă”, afirmă fermierul.

Detalii agrotehnice cultură de porumb – hibrizi Dekalb (DKC 4231 și DKC 3972)

Un element de cotitură în istoria fermei Natcubi este tranziția la tehnologia de cultură No-Till și Mini-Till, realizată în urmă cu 7–8 ani.

Fermierul spune că această schimbare le-a redat viață solurilor și a stabilizat producțiile, chiar și în anii cu precipitații minime.

„La început e greu – scade producția 20-30%. Dar după trei ani, solul își revine, devine viu. Azi, când vii la noi și sapi cu hârlețul, vezi râme peste tot. Solul sănătos îți dă roadă”, explică fermierul.

Porumbul este semănat direct, fără nicio lucrare a solului.

„Majoritatea câmpurilor sunt No-Till. Semănăm direct, fără plug, fără disc- absolut nimic. Un sol prelucrat pierde umiditate, iar la noi umiditatea e aur”.

  • Premergător: grâu și orz
  • Înființarea culturii: semănat direct;
  • Densitate la semănat: 40.000-45.000 boabe/ha;
  • Adâncime de semănat: 5–6 cm;
  • Fertilizare: 100-150 kg nitrat de amoniu (NH₄NO₃) aplicatat la semănat; zinc în faza de 5–7 frunze;
  • Protecția culturii: erbicid aplicat postemergent în faza de 2–3 frunze, insecticid doar dacă este nevoie.

Dacă înainte semănam 60–62 de mii de boabe, acum am trecut la 50 de mii. La recoltare rămân cam 40–45 de mii de plante. În anii secetoși, densitatea mare omoară cultura, densitatea mică o ține în viață. Nu supraîncărcăm porumbul nici cu produse de uz fitosanitar. La noi apa e limita. Dacă îi dai prea multe, nu are cu ce lucra”, subliniază Ion Curjos.

Ce învățăm din experiența lui Ion Curjoș

Experiența domnului Ion este valoroasă prin filosofia agricolă construită în timp, care îi oferă consecvent rezultate remarcabile.

Porumb frumos nu faci cu secrete, faci cu disciplină și cu genetică bună, care nu te lasă nici în ani grei”, spune fermierul.

Această abordare, aplicată consecvent pe suprafețe mari și în ani diferiți, oferă câteva lecții practice, utile oricărui fermier:

1. Stabilitatea contează mai mult decât vârfurile spectaculoase. Hibrizii Dekalb au oferit rezultate constante în ani foarte diferiți.

2. Densitățile mai mici sunt mai sigure în zonele secetoase. Reducerea de la 60 mii la 50 mii semințe/ha a adus roade mai stabile și economii la sămânță.

3. No-till e o soluție eficientă în zona de sud, care păstrează umiditatea și menține structura solului.

4. Investiția în calitate se întoarce. Semințele și produsele fitosanitare de la Bayer, deși mai scumpe, s-au dovedit eficiente în menținerea sănătății culturilor.

În final, ceea ce confirmă Natcubi SRL este faptul că stabilitatea bate recordurile.

La sud nu urmărești 10 tone. Urmărești să ai roadă în fiecare an. Asta îți asigură geneticile bune și o tehnologie corectă”, conchide administratorul.

Mai multe detalii despre hibrizii Dekalb găsești pe acest link.

Calamitățile afectează istoricul de creditare. Legumicultori: „Suntem excluși din sistemul bancar chiar și după ce achităm datoriile”

0

Istoria de creditare a multor legumicultori e rea din cauza calamităților care în unii ani îi lasă fără recolte, apoi, chiar dacă situația în următorul an e bună, iar legumicultorii își achită creditele, nimeresc în lista neagră a băncilor și nu mai pot lua credite de la bănci.

Problema accesului la finanțare pentru legumicultori și distorsiunile create de calamitățile naturale au fost expuse pe larg în cadrul evenimentului de încheiere a proiectului „Dezvoltare Agricolă Durabilă”, desfășurat în perioada martie 2024 – decembrie 2025, unde au fost prezentate recomandările elaborate de JICA și ADMA în parteneriat cu legumicultorii din Asociația APEL.

Acestea aduc în atenția autorităților urgența reformării mecanismelor de creditare și garantare.

În general, istoria de creditare a multor producători agricoli nu reflectă capacitatea lor economică, ci șocurile repetate provocate de secetă, îngheț, ploi torențiale și grindină.

În anii cu pierderi masive, fermierii nu reușesc să ramburseze la timp creditele, iar acest lucru îi penalizează definitiv în sistemul bancar.

Chiar dacă, în anul următor, situația se îmbunătățește și își achită datoriile, producătorul „ajunge în lista neagră a băncilor”, iar accesul la credite devine, practic, imposibil.

Această realitate blochează investițiile, retehnologizarea și expansiunea fermelor, iar impactul este resimțit mai ales de tinerii care vor să înceapă o afacere.

Necesitatea unui fond de garantare adaptat agriculturii

Tinerii fermieri intră în sector fără terenuri sau bunuri ce pot fi gajate. Au nevoie de un mecanism prin care statul să preia o parte din risc, iar băncile să fie dispuse să finanțeze investițiile lor.

Un fond de garantare dedicat, alimentat din surse publice și private, ar crea premisele unei dezvoltări stabile în horticultură și ar reduce presiunea provocată de anii agricoli dificili.

În lipsa unei astfel de structuri, legumicultorii rămân captivi între două extreme: imposibilitatea de a accesa credite bancare și costurile foarte mari ale microcreditării.

Împrumuturile scumpe de la companiile de microcreditare și riscurile asupra sectorului

Blocajul bancar îi împinge pe fermieri spre companiile de microcreditare, unde dobânzile sunt mult mai mari, iar comisioanele suplimentare se acumulează rapid.

Pentru o afacere sezonieră, dependentă de vreme, astfel de împrumuturi devin riscante.

Apare un cerc vicios: pentru a continua activitatea, fermierii iau credite scumpe, iar presiunea financiară le limitează investițiile, competitivitatea și rezistența la șocuri. Pe termen lung, întregul sector legumicol devine fragil.

Recomandările formulate de JICA și ADMA împreună cu legumicultorii din APEL

Aceste recomandări vizează o reformă profundă a accesului la finanțare, astfel încât legumicultorii să nu fie penalizați pentru fenomene asupra cărora nu au control.

1. Acces mai bun la resurse financiare

1.1. Recomandări privind programele guvernamentale

  • includerea sectorului horticol printre domeniile țintă ale programului AGGRI;
  • creșterea alocărilor în programele de subvenții AIPA pentru acoperirea costurilor de planificare a afacerilor, pregătirea cererilor și dobânzilor la împrumuturile investiționale.

1.2. Recomandări privind garanțiile de stat

  • consultări între MAIA și Ministerul Dezvoltării Economice pentru majorarea valorii maxime a garanțiilor din Facilității de Garantare a Creditelor;
  • creșterea ratei de acoperire a garanțiilor oferite de ODA pentru investițiile agricole.

1.3. Recomandări pentru sectorul financiar și instituții

  • extinderea portofoliului financiar al ADMA, cu accent pe fermierii mici și mijlocii;
  • dialog cu băncile pentru utilizarea registrului garanțiilor mobiliare, inclusiv pentru utilaje;
  • produse de creditare adaptate fermierilor mici și mijlocii;
  • perioade de rambursare mai lungi;
  • majorarea plafonului maxim al împrumuturilor pentru investiții.

Sectorul legumicol dispune de potențial, dar vulnerabilitățile cauzate de calamități și de modul în care acestea afectează istoricul de creditare blochează modernizarea și accesul la resurse financiare.

Fără un fond de garantare specific agriculturii și fără produse bancare adaptate riscurilor climatice, mulți fermieri rămân excluși din sistemul financiar.

Recomandările prezentate oferă o cale de acțiune. Aplicarea lor ar permite ca finanțarea să devină un sprijin pentru dezvoltare și nu o barieră care limitează șansele celor care asigură siguranța alimentară a țării.

Acestea vor fi transmise către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, iar reprezentanții MAIA prezenți la eveniment au menționat că le vor analiza în mod prioritar în scopul identificării soluțiilor.

Ucraina: Pentru prima dată în istorie, procesarea internă a soiei și rapiței depășește exportul

0

Sezonul 2025/26 marchează una dintre cele mai profunde transformări din istoria recentă a piețelor ucrainene de soia și rapiță.

Pentru prima dată, procesarea internă ajunge din urmă exporturile și chiar începe să le depășească, fenomen fără precedent pentru două culturi orientate tradițional către piețele externe. Concluzia aparține Victoriei Blașko, coordonatoare de analiză la ASAP Agri.

În perioada iulie–noiembrie, în Ucraina au fost procesate 970 mii tone de rapiță, iar în intervalul septembrie–noiembrie, aproximativ 860 mii tone de soia.

Prin comparație, exporturile au însumat 1,2 milioane tone de rapiță și 650 mii tone de soia în aceleași perioade. Diferența tot mai mică dintre cele două direcții demonstrează schimbarea de structură a pieței.

Potrivit Victoriei Blașko,procesarea internă practic ajunge din urmă exportul și chiar începe să îl depășească, o schimbare de paradigmă pentru piețe care, ani la rând, au funcționat pe logica livrărilor externe”.

Mai mulți factori au contribuit simultan la această reconfigurare a pieței:

  • introducerea taxei de export de 10% pentru soia și rapiță, aplicată din septembrie, care a redus atractivitatea exportului pentru traderi;
  • întârzierea campaniei de recoltare, ceea ce a limitat disponibilitatea soiei la început de sezon;
  • prudența importatorilor europeni, pe fondul incertitudinilor privind aplicarea regulamentului EUDR;
  • dificultăți logistice interne către porturi;
  • scăderea producției de oleaginoase, în special floarea-soarelui, care ar putea coborî la cel mai mic nivel din ultimii peste zece ani, conform ASAP Agri.

În această situație, fabricile sunt nevoite să compenseze lipsa de materie primă, iar rapița și soia devin sursele principale de încărcare a capacităților industriale.

Prăbușere accentuată a exportului

Exporturile de rapiță din iulie–noiembrie s-au redus la jumătate, deși recolta a scăzut doar cu 200 mii tone, până la 3,3 milioane tone, ceea ce nu justifică un declin atât de abrupt. Impactul decisiv l-a avut taxa de export, care a afectat luni esențiale ale sezonului:

  • în august, exportul a fost de 486 mii tone, față de 879 mii tone în anul precedent;
  • în septembrie – 236 mii tone, față de 673 mii tone anul trecut.

Uniunea Europeană a redus importurile la 1,1 milioane tone, comparativ cu 2,2 milioane tone în anul anterior, pe fondul unui val mare de canola australiană și al propriei producții bune.

Situația este chiar mai pronunțată pe piața soiei: în septembrie–noiembrie, exportul a scăzut de aproape trei ori, comparativ cu 1,7 milioane tone în sezonul trecut. Cea mai mare reducere s-a înregistrat în livrările către UE, Pakistan și Egipt.

Diferență tot mai mare între atractivitatea procesării și cea a exportului

Ucraina se confruntă în acest sezon cu o combinație de factori nefavorabili exportului:

  • concurență ridicată cu soia americană,
  • 10% taxă de export,
  • producție mai mică (proiecția ASAP Agri: 5,6 milioane tone, față de 7,1 milioane tone anul trecut).

Pe fondul acestor evoluții, procesarea internă a devenit mult mai activă și mai atractivă decât exportul.

„Pe fundalul scăderii producției de floarea-soarelui la 10,4 milioane tone, capacitățile de procesare de peste 20 milioane tone pe an sunt mai puțin încărcate ca niciodată. Rapița și soia acoperă o parte din acest deficit”, explică Blașko.

Posibile recorduri istorice

Dacă ritmul actual se menține, sezonul ar putea deveni unul definitoriu:

  • procesarea rapiței ar putea ajunge la 1,4 milioane tone, față de 490 mii tone anul trecut – cel mai ridicat nivel de până acum;
  • procesarea soiei ar putea urca la 3 milioane tone, depășind exportul, estimat la 2,2 milioane tone.

În plus, în acest an procesatorii devin parteneri preferați pentru producători, chiar dacă exportatorii oferă uneori prețuri mai mari. Motivele sunt:

  • plăți mai rapide,
  • logistică simplificată,
  • cerere stabilă în interiorul țării.

Un sezon care poate schimba direcția întregului sector

Sezonul 2025/26 poate deveni un moment de cotitură pentru piața oleaginoaselor din Ucraina. Procesarea internă câștigă teren, iar balanța de putere se înclină vizibil către industrie. Dacă asistăm la un fenomen temporar sau la începutul unei transformări profunde, o vor arăta anii următori”, concluzionează Victoria Blașko.

Sergiu Croitoru, SGS Moldova: „De 30 de ani certificăm procese și produse pentru a sprijini producătorii în accesarea piețelor externe”

0

SGS este lider mondial în domeniul testării, inspecției și certificării. Opereaza o rețea de peste 2.500 de laboratoare și centre de afaceri în 115 țări, susținute de o echipă de 99.500 de profesioniști dedicați.

Având peste 145 de ani de excelență în domeniul serviciilor, îmbină precizia și acuratețea specifice companiilor elvețiene, pentru a sprijini organizațiile să atingă cele mai înalte standarde de calitate, conformitate și sustenabilitate.

În Moldova, SGS activează de peste 30 ani.

„Accesul la piețe externe, credibilitatea în fața partenerilor și un control riguros al calității produselor sunt punctele noastre forte care ne-au ajutat să devenim unul dintre partenerii de bază ai producătorilor în accesarea piețelor externe.

Deservim clienți din agricultură, industria alimentară, petrol, import de îngrășăminte, comerț en-gros, export și transporturi. În fiecare dintre aceste domenii oferim verificări și certificări care le permit operatorilor să lucreze sigur, controlat și în conformitate cu cerințele pieței”, menționează Sergiu Croitoru, reprezentant SGS Moldova.

Anual, compania participă la unul dintre cele mai importante evenimente din sectorul pomicol național – Conferința Businessul Fructelor, în cadrul căreia și am avut ocazia să aflăm mai multe despre oportunitățile pe care le poate oferi companiilor din sector.

De ce este importantă certificarea în agroindustrie

Agricultura modernă funcționează într-un cadru reglementat, unde fiecare etapă are nevoie de trasabilitate și de verificarea respectării unor standarde.

Țările importatoare și marile rețele comerciale solicită dovezi că producția este sigură, controlată și conformă cerințelor tehnice. Fără aceste atestări, exportul devine dificil, iar valoarea comercială a produselor scade.

SGS pune la dispoziție un portofoliu complet de servicii care permit operatorilor să demonstreze că procesele lor respectă normele internaționale, iar loturile sunt gestionate corect pe întreg parcursul lanțului agroalimentar.

Tipuri de certificări relevante pentru fermieri și companii

Certificări de siguranță alimentară

Acestea sunt printre cele mai utilizate de procesatori și exportatori, , orientate spre managementul siguranței alimentelor.

  • standardele IFS, FSCC 22000
  • HACCP, sistem de prevenire a riscurilor, aplicabil în unități de procesare, depozite și centre de colectare.

Aceste certificări cresc încrederea partenerilor și reduc riscurile asociate manipulării produselor.

Certificări specifice sectorului agricol

Fermierii și cooperativele pot beneficia de standarde care deschid acces spre piețele europene:

  • GLOBALG.A.P., util pentru producătorii de fructe și legume care lucrează cu retaileri internaționali.
  • ISCC – certificarea internațională a sustenabilității carbonului pentru comercianții cu cereale.
  • FSA – evaluarea sustenabilității fermelor pentru toți producătorii de culturi agricole (tehnice, oleaginoase etc).

Aceste scheme contribuie la creșterea valorii produselor și la consolidarea încrederii în lanțul de aprovizionare.

Certificări de mediu și sustenabilitate

Pentru companiile care doresc să demonstreze responsabilitate față de mediu, SGS oferă:

  • ISO 14001, managementul impactului asupra mediului.
  • ISO 50001, managementul energiei, relevant pentru unitățile cu consum industrial.
  • SMETA/SEDEX – Audit de Responsabilitate Socială și Etică Corporativă.

Certificări de calitate și management intern

Multe companii agroindustriale implementează deja standarde precum:

  • ISO 9001, managementul calității.
  • ISO 45001, sănătate și securitate ocupațională.

Aceste certificări sunt utile în negocieri cu parteneri mari, care solicită transparență și procese bine structurate.

„SGS oferă și analize de laborator acreditate ISO 17025 pentru cereale, oleaginoase, produse procesate, vinuri sau îngrășăminte. La acestea se adaugă inspecții la încărcare, verificări privind contaminanții, audituri interne și instruiri pentru personal”, adaugă Sergiu Croitoru.

Aceste servicii ajută fermierii și companiile să prevină pierderile, să evite blocarea loturilor la export și să mențină o relație stabilă cu partenerii externi.

Observăm o evoluție constantă în cerințele piețelor internaționale, iar operatorii din sectorul agroindustrial trebuie să țină pasul cu aceste schimbări.

Rolul nostru este să îi ajutăm să își organizeze procesele astfel încât să fie compatibile cu standardele cerute de parteneri, fie că vorbim despre siguranța alimentelor, trasabilitate sau gestionarea riscurilor. O certificare bine implementată devine un instrument de încredere și stabilitate în relația cu clienții și cumpărătorii din afara țării.”

5 avantaje ale certificărilor SGS

1. Acces la piețe externe

Multe țări importatoare și cumpărători industriali lucrează exclusiv cu furnizori certificați.

Exemplu: exporturile către UE, Orientul Mijlociu sau țări din Asia solicită, în numeroase cazuri, sisteme validate de siguranță alimentară sau trasabilitate.

Certificările precum ISO 22000, FSSC 22000, GLOBALG.A.P. sunt adesea condiții de eligibilitate pentru contracte.

2. Reducerea riscului de respingere a loturilor

Loturile alimentare pot fi respinse la frontieră dacă nu sunt susținute de teste și sisteme de control care să demonstreze conformitatea cu regulile de siguranță alimentară.

Certificările, împreună cu analizele de laborator, ajută la prevenirea pierderilor financiare provocate de contaminanți, reziduuri sau neconformități.

3. Consolidarea încrederii comerciale

Certificările aduc transparență asupra modului în care sunt organizate procesele. Ele confirmă că operatorul menține proceduri stabile, documentate și monitorizate.

Pentru parteneri, certificarea reduce incertitudinea și facilitează cooperarea pe termen lung.

4. Optimizarea proceselor interne

Standardele precum ISO 9001, ISO 14001, ISO 45001 sau ISO 50001 îi ajută pe operatori să gestioneze mai eficient resursele, să reducă erorile interne, să minimizeze pierderile și să îmbunătățească modul de lucru al echipelor.

5. Trasabilitate și control în lanțul alimentar

Pentru operatorii care lucrează cu produse perisabile, trasabilitatea este foarte importantă. Certificările asigură un sistem prin care se poate determina originea fiecărui lot, modul de procesare și toate etapele parcurse până la destinație.

Astfel, certificările din sectorul agroindustrial sunt utile pentru dezvoltarea unei afaceri stabile, pentru accesul la piețe cu cerințe ridicate și pentru prevenirea riscurilor comerciale.

Iar dacă doriți să aflați mai multe detalii despre acestea, accesați acest link sau apelați la reprezentanța SGS în Moldova: +373 222 28383 și +373 610 70004.

Oleg Cojușneanu: „Am testat eficiența probioticelor la ferma de iepuri pentru a exclude antibioticele”

0

Oleg Cojușneanu este un tânăr antreprenor din raionul Anenii Noi care administrează o fermă de iepuri. Afacerea a fost inițiată cu zece ani în urmă din pasiunea pentru iepuri și a pornit de la câteva capete, iar astăzi în fermă cresc peste 4 000 de animale.

Am început a crește iepuri în ograda părintească. Ulterior, am găsit o hală la o instituție de stat, o încăpere post-sovietică, adaptată pentru creșterea bovinelor. Am închiriat jumătate de hală, am schimbat podeaua, am făcut izolare termică și am adaptat totul pentru iepuri”, relatează Oleg Cojușneanu.

Afacerea a crescut în baza cererii de pe piața locală. La apariția fiecărui nou client ferma se adapta și se extindea.

Rasa pe care a ales să o crească producătorul este Panon unguresc – un hibrid adaptat pentru creștere intensivă, cu randament bun la carne și rezistență la boli.

Carnea de iepure la început era comercializată preponderent la sălile de evenimente, dar după pandemie tânărul a decis să se orienteze către magazine specializate și rețele comerciale din toată Moldova.

Avem contracte directe cu magazinele, facem livrare de două ori pe săptămână. Animalele se sacrifică la comandă, se fac actele, vine felcerul, confirmă calitatea cărnii, se eliberează certificatul sanitar-veterinar, apoi livrăm la magazin.

Pentru comerțul în rețelele de magazine am avut nevoie de un șir de acte: autorizație de activitate, autorizație de sacrificare, punct de sacrificare autorizat de ANSA și certificate pentru fiecare lot de carne expediat”, relatează producătorul.

Oleg consideră că o afacere de succes se face din plăcere.

Dacă nu ești pasionat de domeniu, nu vei avea reușite, există un șir de riscuri și dificultăți, dar dacă îți place ceea ce faci, găsești motivație. Sunt zile bune și zile grele, ca în orice domeniu”, spune tânărul.

De curând, producătorul se ocupă și de producerea furajelor, atât pentru ferma proprie, cât și pentru alți fermieri.

Pentru dezvoltarea fermei tânărul colaborează activ cu instituțiile de cercetare din țară.

Colaborarea noastră cu Institutul Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinarăa început în 2020, într-un moment în care aveam nevoie de expertiză pentru a clarifica numeroase aspecte tehnice din producție. În cadrul discuțiilor inițiale, ni s-a propus testarea unui proiect pilot bazat pe probiotice – o abordare nouă pentru noi, obișnuiți până atunci cu utilizarea antibioticelor.”

Deși inițial a privit cu rezerve această schimbare, primele rezultate au apărut rapid, iar eficiența metodei l-a determinat ca, în multe situații, să reducă semnificativ sau chiar să înlocuiască complet antibioticele.

„Experiența ne-a demonstrat cât de valoroasă este colaborarea dintre fermieri și instituțiile de cercetare: acolo se află metodologia, bazele științifice și înțelegerea proceselor care influențează direct sănătatea și performanța animalelor, chiar dacă nu sunt vizibile la prima vedere”, menționează producătorul.

Pentru rezultatele obținute în colaborarea cu instituțiile de cercetare, Oleg Cojușneanu a fost premiat în cadrul Forumului Național AgroCunoștințe, organizat în luna noiembrie 2025 de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală.

ANSA: Interdicție totală pentru imaginile de fructe și legume pe produsele care conțin doar arome

0

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) atenționează operatorii din domeniul alimentar despre intrarea în vigoare, la data de 11 noiembrie 2025, a modificărilor Legii nr. 279/2017 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. 

Etichetarea produselor alimentare care conțin arome

Aceste modificări au survenit în mod special la  art. 16 alin. (5)-(7) și stabilesc reguli mai stricte și mai clare referitoare la etichetarea produselor alimentare care conțin doar arome, având drept scop protejarea consumatorilor împotriva practicilor înșelătoare prin inducerea în eroare manifestate prin prejudicierea  drepturilor şi intereselor legitime.

Printre principalele  modificări și obligații pentru operatori se enumeră:

Etichetarea obligatorie a produselor cu arome

În cazul produselor alimentare ce conțin doar arome, operatorii sunt obligați să indice pe ambalaj sau pe etichetă una dintre mențiunile: „cu gust de …”, „cu aromă de…” sau „cu gust și aromă de …”, însoțite de denumirea aromei respective (de exemplu: „cu gust de căpșune”).

Atenție! Aceste mențiuni trebuie indicate în câmpul vizual principal, respectând toate prevederile privind lizibilitatea și vizibilitatea (art. 11 alin. (1) și (2).Interzicerea ilustrării vizuale înșelătoare (art. 16 alin. (7))

În cazul în care în procesul de producție a alimentelor sunt utilizate DOAR AROME și nu sunt prezente ca ingrediente fructele, legumele și/sau porțiunile vegetale a acestora, se interzice strict următoarele:

  • Ilustrarea
  • Desenarea
  • Reprezentarea în orice altă formă

… a fructelor, a legumelor și/sau a porțiunilor vegetale pe ambalajul sau pe eticheta produsului alimentar.

ANSA subliniază că aceste prevederi legislative sunt concepute pentru a asigura o informare corectă și transparentă a consumatorului final, eliminând orice confuzie între produsele care conțin ingrediente naturale și cele care se bazează exclusiv pe arome.

Totodată, în cadrul controalelor oficiale,  ANSA va monitoriza acțiunile operatorilor din domeniul alimentar, privind alinierea integrală a proceselor de  etichetare a ambalajelor la noile cerințe.

În caz de neconformare, va aplica sancțiuni contravenționale sub formă de amendă: aplicabile persoanelor fizice și juridice, în funcție de gravitatea faptei.

IMPORTANT!!! Nu există perioadă de tranziție!!! Perioada de epuizare a stocului de etichete neconforme a fost până la data de 11 noiembrie 2025.

Ziua Mondială a Solului – 111 mii de hectare gestionate durabil în Moldova prin programe de sprijin pentru sol

0

Astăzi marcăm Ziua Mondială a Solului, o inițiativă lansată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care atrage atenția asupra rolului fundamental pe care solul îl are în agricultură, funcționarea ecosistemelor și securitatea alimentară.

Pentru ediția din acest an, FAO a stabilit tema oficială a Zilei Mondiale a Solului – „Soluri sănătoase pentru orașe sănătoase”, subliniind importanța protejării și gestionării responsabile a solurilor urbane.

Republica Moldova este recunoscută pentru solurile fertile, cu un conținut sporit de humus, în medie între 3,5 și 3,7 la sută.

Acest potențial ne plasează printre regiunile europene cu soluri de cea mai bună calitate. Totuși, eroziunea, pierderea fertilității și utilizarea intensivă contribuie la diminuarea resurselor de sol.

Aplicarea practicilor de gestionare durabilă a solului precum tehnologiile No-Till și Strip-Till, rotația culturilor, administrarea materiei organice sau utilizarea culturilor de acoperire, contribuie la îmbunătățirea sănătății solului, reducerea eroziunii și poluării, precum și la sporirea capacității de infiltrare și stocare a apei.

În perioada 2012–2025, prin Programul „Managementul durabil al terenurilor și protecția solurilor”, finanțat de Banca Mondială și GEF, fermierii au beneficiat de sprijin pentru introducerea tehnologiilor agricole prietenoase solului.

În acest interval, au fost acordate 316 granturi pentru practici precum No-Till, Strip-Till, utilizarea acoperirii vegetale, achiziția utilajelor specializate și aplicarea sistemelor agrosilvice.

Valoarea maximă a unui grant a fost de 10 000 de dolari SUA.

În cadrul programului au fost procurate 365 de utilaje destinate agriculturii conservative, precum și dezvoltate sisteme de irigare la scară mică, iazuri antierozionale și bazine de captare a apei.

Suprafața gestionată de beneficiarii programului însumează 111 590 de hectare. La fel, rezultat este reabilitarea a 3157 ha de fâșii forestiere de protecție, cu impact asupra a peste 64 000 ha de teren agricol.

Amintim că, anul acesta, ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a fost apreciat la nivel internațional de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru politicile elaborate și promovate în domeniul gestionării terenurilor agricole și solului.