Bulgaria: procesarea florii-soarelui pierde teren. Moldova și România – principalii furnizori

Luminita Crivoi
-
0
Bulgaria: procesarea florii-soarelui pierde teren. Moldova și România – principalii furnizori

Bulgaria urmează tendința Uniunii Europene și își mărește suprafața de rapiță de toamnă pentru anul agricol 2026/27.

În cei doi ani anteriori, suprafața recoltată de rapiță a scăzut puternic față de cea însămânțată, din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

În 2025 acest fenomen nu s-a mai repetat, astfel că producția a recuperat până la aproximativ 290.000 de tone.

Creșterea suprafeței și a producției de rapiță este un semn pozitiv pentru Bulgaria, deoarece fermierii vor putea răspunde mai bine cererii atât din partea procesatorilor, cât și a exportatorilor.

Pentru procesatori, acest lucru ar însemna reducerea importurilor și scăderea costurilor logistice.

Totuși, producția mai mare de rapiță din 2025 nu permite reducerea importurilor în sezonul 2025/26.

În sezonul 2025/26, piața bulgară a florii-soarelui și a produselor procesate se vede nevoită să piardă o parte din avantajele obținute în anii anteriori.

Producția internă de floarea-soarelui a stagnat la 1,5 milioane de tone, pentru al doilea sezon consecutiv.

Un factor negativ pentru industria de procesare este creșterea exporturilor de semințe către alte țări, ceea ce reduce disponibilitatea pentru procesatorii locali.

În prezent, Bulgaria importă semințe de floarea-soarelui în principal din România și Republica Moldova. Amintim că, Bulgaria este al treilea importator de floarea-soarelui din Moldova conform datelor iulie-octombrie:

Rezultatele colectei de alimente „Binele din coșul tău” – peste 20 de tone de alimente donate în sprijinul serviciilor sociale din toată țara

Luminita Crivoi
-
0
Rezultatele colectei de alimente „Binele din coșul tău” – peste 20 de tone de alimente donate în sprijinul serviciilor sociale din toată țara

Banca de Alimente anunță rezultatele colectei naționale „Binele din coșul tău”, desfășurată pe 29 noiembrie în rețelele Kaufland și Linella din întreaga țară. Într-o singură zi, au fost donate 20 de tone de produse alimentare, datorită generozității oamenilor și implicării zecilor de voluntari.

Produsele donate vor ajunge în cantine sociale, centre de zi, centre de plasament pentru copii și adulți, precum și la organizații locale care sprijină familii vulnerabile.

Campania s-a desfășurat în 24 de magazine, cu participarea a 14 servicii sociale din 14 raioane.

Oleg Paraschiv, director, Banca de Alimente:

„Ediția din acest an a Colectei s-a remarcat prin mobilizarea serviciilor sociale și a comunităților locale pe care le sprijinim anual, implicând în premieră 14 servicii sociale partenere. Echipele care relaționează direct cu beneficiarii au transmis un mesaj puternic de solidaritate fiecărui donator.

Ne-au emoționat tinerii și persoanele în etate care, din puținul lor, au ales să doneze alimente în boxe, transformând fiecare kilogram într-o dovadă de generozitate. Cele 20 de tone colectate înseamnă peste 40.000 de porții de mâncare pentru oamenii nevoiași din întreaga țară.”

Zeci de voluntari instruiți, alături de echipa Băncii de Alimente și echipele locale, au fost mesagerii mesajului de solidaritate pe 29 noiembrie.

Patricia Diță, elevă, voluntară în campanie:

„Sunt voluntară în campania Anti-risipa pentru al doilea an consecutiv. Experiența în proiect înseamnă nu doar donații colectate, ci și conexiuni cu oamenii, sentimentul de a fi utilă și parte dintr-o schimbare reală. Mă motivează faptul că pot ajuta oamenii nevoiași și pot aduce un folos comunității din care fac parte, oferindu-le din timpul meu.”

Pe parcursul anului, Banca de Alimente asistă cu produsele recuperate cca 90 de servicii sociale din întreaga țară. În premieră, la Colecta din acest an s-au implicat și 14 servicii din teritoriu, care au adunat alimente pentru beneficiarii lor.

Rodica Costin, director executiv, Fundația „Hospice Angelus Moldova”:

„Participarea la colectă a fost o experiență extraordinară pentru echipa noastra. Am întâlnit oameni generoși la magazinul din Orhei, deschiși să ofere sprijin, iar datorită receptivității lor am colectat, într-o singură zi, aproape o jumătate de tonă de produse – conserve, paste, legume, ulei.

Aceste donații vor diversifica meniul Centrului de Îngrijiri Paliative de la Isacova și ne vor permite să economisim resurse importante, pe care le vom redirecționa către alte nevoi ale beneficiarilor noștri.”

„Binele din coșul tău” este o colectă națională de produse alimentare, organizată anual de Banca de Alimente, parte a mișcării europene a băncilor de alimente.

Scopul campaniei este să ofere sprijin alimentar persoanelor vulnerabile și să reducă risipa, transformând surplusul în resurse pentru comunitate.

Banca de Alimente aduce mulțumiri tuturor voluntarilor implicați, precum și:

Serviciilor sociale și organizațiilor implicate

Fundația „Hospice Angelus Moldova”, Asociația Obștească Asociaţia Umanitară „Filantropia Creștină”, Asociația Obștească „Asociația Băștinașilor”, Episcopia de Bălți, Primăria s. Sofia – Cantina Socială, Asociația Obștească Complexul „Phoenix”, Fundația de Caritate „Bethania”, Asociația Obștească „AREAP”, Asociația Obștească „Devotament. Abilitate. Reziliență”, Centrul Educațional Anastasis al Diaconiei, Comunitatea Religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sfîntul Dumitru” – Centrul de creație „Mâini dibace” din s. Roșcani, Asociația Obștească „UN NOU ÎNCEPUT”, Asociația Obștească Spiridoniada, Parohia Ortodoxă „Sfîntul Nicolae” din s. Cetireni.

Irina Pintea: tânăra care a transformat ferma familiei într-un ecosistem modern și pregătește 70 de tone de dovleac Butternut pentru piața UE

Luminita Crivoi
-
2
Irina Pintea: tânăra care a transformat ferma familiei într-un ecosistem modern și pregătește 70 de tone de dovleac Butternut pentru piața UE

Irina Pintea este una dintre tinerele care au ales să rămână în agricultură și să continue un proiect început de părinții ei în anii 2000.

Legătura ei cu domeniul a început devreme, la 14–15 ani, când introducea primele date contabile în gospodăria familiei, învățând alături de bunica ce înseamnă rigoarea financiară într-o fermă. De aici, interesul pentru agricultură s-a consolidat firesc.

Un parcurs construit pas cu pas

Precum am menționat, familia Brînză (părinții Irinei) a înființat gospodăria în anii 2000, iar de atunci a investit constant în livezi și în dezvoltarea fermei.

Irina spune, agricultura este o continuare naturală a ceea ce a văzut acasă: „Copiii fac ceea ce văd și apreciază la părinți”.

Un aspect important al parcursului ei este decizia de a înființa compania Bio-Great SRL la doar 18 ani. Irina subliniază că acest pas nu a fost unul solitar, ci rezultat din susținerea celor apropiați.

„La 18 ani, fiind încurajată de toată familia, am deschis compania Bio-Great SRL. Ei au fost cei care mi-au dat curajul să fac pasul acesta.
Ne-am făcut și site, pentru că vrem ca oamenii să vadă cine suntem, ce cultivăm și cum lucrăm. Mi se pare normal ca orice partener să poată verifica transparent activitatea noastră”, spune Irina.

Educația a completat experiența din teren. A studiat aproape de casă, la Iași, unde după licența în economie a urmat un master în Tehnologii Agricole Moderne.

„La Iași eram la 80 de kilometri de casă, puteam veni oricând era nevoie. Așa am reușit să combin facultatea cu munca în fermă.”

Apoi, a absolvit primul program de MBA în Agrobusiness din Moldova, dar mai e și absolventă a programului Tineri Lideri pentru Agricultură, formare care i-a întărit planul de a dezvolta o afacere orientată spre piață și export.

„Simțeam că trebuie să înțeleg, pe lângă modul cum se produce, și cum se construiește o afacere. În agricultură, fără asta nu ai cum să mergi înainte.”

În plus, participă activ la evenimente pentru că, spune ea, acolo se creează unele dintre cele mai valoroase conexiuni.

„Discuțiile cu alți fermieri, cu specialiști sau chiar cu potențiali parteneri ne-au deschis oportunități la care nici nu ne gândeam. Comunicarea ne-a ajutat să trecem peste multe bariere.”

O fermă diversificată, gândită ca un mic ecosistem

Pentru a rezista provocărilor economice și climatice, familia a ales diversificarea. Dacă la început produceau doar fructe, astăzi ferma include și legume, culturi de câmp, un mic efectiv de animale, păsări din rase diferite, un bazin cu pești și stupi de albine.

Suprafețele au ajuns la aproximativ 380 de hectare, gestionate împreună de părinți, fratele și sora, Irina și soțul ei.

Au redus livezile vechi și neproductive și au investit în livezi intensive de măr din soiurile Florina, Idared și Gala.

În sezonul cald, cultivă pepene verde și galben, iar în acest an au testat ceapă și morcov. Lucrează permanent la rotații, culturi de acoperire și tehnologii prin care să mențină sănătatea solului.

„Ne-am schimbat rotațiile, am introdus leguminoase de șapte ani, am încercat culturi de acoperire. Solul e cel care ne ține în viață. Dacă nu ai grijă de el, nu poți vorbi despre viitor.”

Dovleacul Butternut: produsul cu care vor să intre pe piața UE

Un proiect în care Irina crede puternic este producția de dovleac Butternut. Pentru sezonul acesta, familia a ales un soi care formează fructe uniforme, de până la un kilogram, o caracteristică importantă pentru cerințele pieței europene.

În depozit au acum peste 70 de tone de dovleac sortat, calibrat și păstrat în condiții optime.

„Piața europeană caută produse sănătoase, standardizate. Dovleacul Butternut se potrivește perfect acestor cerințe”, explică Irina.

Următorul pas este obținerea certificărilor necesare pentru exportul în UE, procedură pe care au început deja să o pregătească.

Munca din spatele dosarelor și ce a învățat Irina din relația cu instituțiile

Irina vorbește deschis despre partea administrativă, de multe ori ignorată.

„Foarte mulți fermieri pierd sprijin doar pentru că nu știu ce acte trebuie. Eu am învățat singură, am pregătit dosarele pentru subvenții, pentru defrișare, pentru orice mecanism disponibil. Încurajez și alți fermieri să o facă. Altfel, sunt oportunități pierdute”

A făcut inclusiv cursuri de consilier agricol: „Nu pentru diplome, ci pentru că trebuie să fiu la zi cu legislația”

Informarea rămâne, după părerea ei, una dintre cele mai mari probleme:

„La sat sunt mulți oameni muncitori, dar informația ajunge greu sau nu deplin. Dacă nu o cauți tu, nu știi unde să o faci, poți să ratezi multe. „Agricultura este despre a acționa, nu despre a aștepta momentul ideal. Acesta poate să nu apară niciodată”.

Direcția următoare: apropierea de consumatori

Pe lângă planurile de export, Irina lucrează la un proiect care să aducă produsele fermei mai aproape de oameni.

Vor să dezvolte conceptul de „cutie cu produse”, livrată direct consumatorilor, cu legume de sezon, dovleac Butternut, fructe și alte produse din propria fermă.


„Vrem să oferim o cutie cu legume de sezon, cu Butternut, cu fructe și cu ce avem noi în fermă. Cred că oamenii caută tot mai mult produse curate, iar noi putem asigura asta.”

MAIA: Dosarele de subvenții post-investiție depășesc 1,4 miliarde de lei și resursele disponibile. Reforme din 2026

Luminita Crivoi
-
0
MAIA: Dosarele de subvenții post-investiție depășesc 1,4 miliarde de lei și resursele disponibile. Reforme din 2026

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a oferit clarificări privind situația dosarelor de subvenționare aflate în examinare la AIPA și modul în care se va modifica sistemul de sprijin financiar pentru fermieri începând cu anul 2026.

Volumul dosarelor post-investiționale aflate în lucru

În prezent, la AIPA sunt în proces de evaluare aproximativ 2500 de dosare depuse pe măsura post-investiții.

„Valoarea totală a acestora este estimată la circa 1,4 miliarde de lei, ceea ce reflectă intensitatea investițiilor din agricultură pe parcursul anului”, au menționat reprezentanții MAIA într-un comentariu solicitat de Agrobiznes.

MAIA explică faptul că, spre finalul fiecărui an bugetar, se repetă același fenomen: numărul investițiilor finalizate de fermieri depășește resursele disponibile pentru achitare imediată.

Această particularitate este inerentă mecanismului post-investițional, în care fermierul finalizează proiectul, depune dosarul, iar statul nu poate anticipa volumul total al solicitărilor pentru acel an.

Din acest motiv apare intervalul de timp între depunerea dosarului și efectuarea plății.

De ce se schimbă mecanismul începând cu 2026

Pentru a elimina aceste decalaje și pentru a asigura un sistem mai previzibil, din 2026 va fi aplicată noua lege a subvenționării.

Mecanismul post-investițional actual va fi transformat într-un model modern de finanțare pe etape, utilizat pe scară largă în statele europene.

Noua abordare presupune evaluarea proiectelor de la bun început, confirmarea eligibilității înainte de inițierea investiției și stabilirea unui calendar clar de finanțare.

În acest mod, fermierii vor ști din start ce sprijin pot primi și în ce ritm, fără riscul acumulării de restanțe care apar la final de an.

Ce aduce nou modelul de finanțare pe etape

Prin acest sistem, fermierul prezintă proiectul înainte de a începe investiția, iar autoritățile îl aprobă cu indicarea etapelor de implementare.

Finanțarea se eliberează treptat, în funcție de progresul efectiv al proiectului, conform graficului stabilit.

Modelul permite o planificare bugetară mai echilibrată și oferă beneficiarilor certitudinea că proiectele lor sunt eligibile încă de la început.

În același timp, reduce presiunea financiară asupra bugetului într-o singură perioadă a anului.

Agromag.md – 100.000 de utilizatori unici și creștere cu peste 40% într-un singur an

Elena Balamatiuc
-
0
Agromag.md – 100.000 de utilizatori unici și creștere cu peste 40% într-un singur an

2025 a fost un an de maturizare pentru Agromag.md, prima platformă digitală B2B dedicată exclusiv sectorului agricol din Republica Moldova.

Lansat cu obiectivul de a digitaliza comerțul agricol, Agromag a devenit, în mai puțin de doi ani, un punct de referință pentru fermieri, distribuitori și companii care activează în acest domeniu.

Agromag.md – acces la produse și furnizori, într-un singur loc

Modelul de funcționare este simplu și eficient: Agromag este un marketplace multivendor. Aici, peste 100 de furnizori agricoli oferă împreună o gamă diversificată de produse și servicii, organizate în categorii ușor de navigat:

  • inputuri
  • utilaje
  • echipamente
  • materiale de construcții agroindustriale
  • agricultură digitală
  • sisteme de irigare
  • vinificație
  • ambalare și multe altele.

„Platforma funcționează ca un mall online agricol, unde fiecare vânzător are control deplin asupra produselor listate, prețurilor, stocurilor și livrării. Rolul Agromag este să asigure infrastructura digitală, vizibilitatea și suportul tehnic necesar”, menționează Sergiu Jaman, fondatorul platformei.

Cifrele care confirmă tracțiunea

În perioada decembrie 2024 – decembrie 2025, platforma a fost vizitată de 100.000 de utilizatori unici, generând aproximativ 294.000 de vizualizări de pagină și peste 843.000 de interacțiuni ale utilizatorilor – de la clickuri și căutări, până la deschiderea categoriilor și produselor.

Comparativ cu perioada precedentă, această creștere de peste 40% confirmă că interesul pentru soluțiile online în agricultură este tot mai mare.

Cele mai accesate categorii sunt:

Ce diferențiază Agromag

Spre deosebire de un magazin clasic online, Agromag nu vinde direct. Este un intermediar digital transparent într-o relație B2B, care permite fermierilor să compare produse, să contacteze furnizori direcți și să acceseze rapid tot ce le trebuie pentru afacerea lor.

Platforma pune accent pe:

  • Verificarea furnizorilor – doar companii reale, active și cu reputație solidă.
  • Accesibilitate – interfață simplă, categorii clare, filtre eficiente.
  • Egalitate de șanse – toți furnizorii au spațiu egal pentru promovare.
  • Suport tehnic și editorial – pentru listare, conținut și vizibilitate.

Reputație validată de industrie

În 2024, Agromag a fost distins cu Medalia de Aur și Diplomă de Onoare la concursul „Marca Comercială a Anului”, categoria „Debutul”.

Premiul a confirmat nu doar valoarea proiectului, ci și nevoia de digitalizare în sectorul agricol.

Dezvoltat și administrat de echipa Agrobiznes, Agromag va continua să integreze noi furnizori, funcționalități și categorii de produse.

Cum funcționează mecanismul prin care fermierii sunt lăsați fără bani când vând producția agricolă

Luminita Crivoi
-
0
Cum funcționează mecanismul prin care fermierii sunt lăsați fără bani când vând producția agricolă

An de an, mai mulți fermieri ajung în situația de a nu-și mai recupera banii pentru marfa livrată sau pentru serviciile prestate unor companii.

Una dintre formele frecvente este cumpărarea producției agricole de către cumpărători ce se dovedesc a fi companii false, inexistente sau de fațadă.

După ce fermierul livrează marfa cereale, floarea-soarelui etc. – cumpărătorul nu plătește și dispare. Asemenea cazuri sunt raportate de poliție.

De ce „prețul prea bun” este de obicei semnul unei escrocherii

Una dintre cele mai răspândite capcane în care cad fermierii este oferta unui preț semnificativ mai mare decât media pieței pentru grâu, porumb, floarea-soarelui sau alte produse agricole.

În realitate, acest tip de ofertă nu este o oportunitate, ci primul semn de alarmă.

Cei care promit prețuri cu 10–20% peste nivelul pieței urmăresc un lucru: să atragă rapid un volum cât mai mare de marfă, fără intenția de a plăti ulterior. Mecanismul este simplu:

  • fermierul livrează întreaga cantitate către cumpărătorul „generos”;
  • cumpărătorul amână plata invocând proceduri interne, verificări, audituri;
  • după câteva săptămâni, dispare sau intră în insolvență;
  • fermierul rămâne fără marfă, fără bani și fără posibilitatea de a o recupera.

Aceste practici sunt tipice pentru firme:

  • nou-înființate,
  • cu capital social redus,
  • companii vechi cu rulaje foarte mici,
  • fără istoric în achitarea contractelor,
  • cu administratori care schimbă des companiile.

În majoritatea cazurilor, prețul prea mare este momeala, iar finalul este același: marfa pleacă, banii nu vin.

În discuțiile cu un jurist din sector, acestea ne-a menționat, ținând cont de conjuctura actuală a pieței și lipsa credibilității, fermierii nu ar trebui să ofere producția agricolă din depozit fără o achitare prealabilă pentru companiile pe care le cunosc mai puțin.

În continuare, relatăm modul în care pot fi fermierii trași pe sfoară în baza exemplului oferit de jurist:

1. Crearea unui lanț corporativ greu de urmărit

Compania care intră în insolvență nu este niciodată singură. În spatele ei există un fondator, iar în spatele fondatorului – un alt fondator. Întregul lanț este controlat de aceleași persoane, iar transferurile între firmele grupului se fac rapid, deseori în perioade scurte.

În cazurile analizate, majoritatea datoriilor unui debitor apar în câteva săptămâni înainte de declararea insolvenței, iar sumele provin aproape integral de la companii afiliate.

2. Introducerea unei datorii „legitime”, dar fără conținut economic

Pentru a crea presiunea aparentă asupra firmei declarate insolvabile, se introduce o creanță majoră, prezentată drept provenită din importuri, cesiuni internaționale sau tranzacții comerciale.

Aceste datorii pot fi scriptice, există doar pe hârtie, dar sunt suficiente pentru a umple masa credală și a justifica insolvența.

3. Declararea falimentului, cu control deplin asupra procedurii

Debitorul își selectează administratorul insolvabilității. Asta permite grupului care controlează întreaga structură să decidă ce datorii se acceptă, ce tranzacții se validează și cui îi revine prioritatea.

În tabelul creditorilor, datoriile interne – cele inventate între companiile grupului – ocupă primele locuri. Creditorii reali, care au livrat marfă sau servicii, sunt înscriși la urmă, cu șanse minime de recuperare.

În unele cazuri, pierderea totală pentru furnizori și transportatori ajunge la zeci de milioane de lei. Compania declarată în insolvență rămâne cu conturile goale, dar grupul care o controlează își protejează activele prin celelalte firme.

Cum pot fermierii și furnizorii să se protejeze

1. Verificarea structurii companiei înainte de colaborare

Înainte de a livra marfa sau de a presta servicii:

  • verifică firma în registrul companiilor afiliate;
  • verifică administratorii și fondatorii;
  • verifică istoricul proceselor de insolvabilitate.

Companiile care își schimbă frecvent administratorii, denumirea sau structura acționariatului prezintă un risc crescut.

2. Contracte ferme și garanții

În lipsa garanțiilor, fermierul rămâne descoperit. Sunt utile:

  • avansurile garantate;
  • gajul pe stocuri;
  • biletul la ordin;
  • contractele de factoring cu plata la vedere.

3. Monitorizarea continuă a termenelor de plată

Dacă partenerul începe să întârzie plățile, chiar și cu câteva zile, este momentul intervenției: somații, notificări oficiale, consultanță juridică.

Fereastra între acumularea datoriilor și declararea insolvenței este scurtă: uneori, doar două-trei săptămâni.

4. Presiune colectivă și sesizări imediate

Fermierii care raportează singuri sunt vulnerabili. Cei care raportează împreună pot determina:

  • declanșarea verificărilor fiscale,
  • analizarea operațiunilor intra-grup,
  • suspendarea procedurilor suspecte.

Sesizarea simultană a Fiscului, a poliției economice și a instanțelor crește exponențial șansele de a opri schema.

Ce ar trebui să facă instituțiile pentru a opri aceste practici

Schema descrisă funcționează pentru că exploatează separarea juridică dintre companiile din același grup.

În alte jurisdicții, precum cea britanică, asemenea situații sunt rezolvate prin aplicarea principiului „piercing the corporate veil” — ignorarea separării dintre firme atunci când sunt folosite pentru a acoperi fraude. Aplicarea acestui principiu ar permite:

  • identificarea beneficiarilor reali ai schemelor,
  • eliminarea creanțelor fictive din masa credală,
  • tragerea la răspundere a grupurilor care organizează insolvențe simulate.

Fără astfel de mecanisme, insolvența rămâne un instrument care poate fi folosit, legal, împotriva celor care respectă legea.

John Deere raportează o scădere de 29% a profitului net

Agrobiznes
-
0
John Deere raportează o scădere de 29% a profitului net

Deere & Company (NYSE: DE) a anunțat un profit net de 1,065 miliarde de dolari pentru trimestrul încheiat la 2 noiembrie 2025, ceea ce echivalează cu 3,93 USD pe acțiune, comparativ cu profitul net de 1,245 miliarde USD (4,55 USD pe acțiune) pentru trimestrul încheiat la 27 octombrie 2024.

Pentru anul fiscal 2025, profitul net atribuit companiei a fost de 5,027 miliarde USD (18,50 USD pe acțiune), față de 7,100 miliarde USD (25,62 USD pe acțiune) în 2024. 

Veniturile globale (net sales and revenues) pentru trimestrul patru au crescut cu 11%, atingând 12,394 miliarde USD, în timp ce pentru întregul an veniturile au scăzut cu 12%, până la 45,684 miliarde USD. 

Președintele și directorul executiv, John May, a declarat:

„Deși anul a adus numeroase provocări și incertitudini, îmbunătățirile structurale realizate și diversitatea segmentelor de clienți și regiuni servite au permis companiei să atingă cele mai bune rezultate de până acum pentru această fază a ciclului”.

Conducerea subliniază angajamentul față de valoarea oferită clienților și eficiența operațională, ca elemente cheie ale rezilienței în condiții dificile. 

Pentru anul fiscal 2026, compania estimează un profit net între 4,00 și 4,75 miliarde USD.

John May notează că, deși sectorul utilajelor agricole mari continuă să întâmpine presiuni asupra marjelor, creșterea este anticipată în segmentele de agricultură mică, turf și utilaje pentru construcții și silvicultură.

Lidia Ionaș: „Am livrat strugurii direct către retailerii din UE. Calitatea rămâne criteriul decisiv”

Agrobiznes
-
0
Lidia Ionaș: „Am livrat strugurii direct către retailerii din UE. Calitatea rămâne criteriul decisiv”

Anul 2025 a pus agricultura la încercare, din cauza condițiilor vremii. Cu toate acestea, Ionex Trans a reușit să mențină calitatea strugurilor de masă prin intervenții rapide și bine programate.

„Anul acesta a fost plin de provocări climaterice, dar am reușit să salvăm strugurii deoarece am acționat preventiv. În momentul în care am văzut că vine valul de frig, am aplicat tratamente înainte ca strugurii să fie afectați. Această anticipare a contat mult”, spune Lidia Ionaș, managera de export a companiei.

Soiul Moldova rămâne baza cererii europene

Compania gestionează în prezent aproape 40 de hectare de struguri de masă, toate irigate, ceea ce permite formarea bobițelor de +18 mm, dimensiune cerută în mod obișnuit pe piața europeană.

Ionex Trans mizează exclusiv pe soiul Moldova, apreciat pentru gust, fermitate și capacitatea de a rezista la transport și depozitare pe distanțe lungi.

Un sezon început târziu, dar cu cerere puternică

Exporturile au demarat abia la sfârșitul lunii octombrie, însă interesul importatorilor pentru loturi curate și uniforme a fost vizibil.

Strugurii Ionex Trans au ajuns anul acesta în Polonia, Germania, Lituania și Cehia, iar compania a preferat colaborarea directă cu lanțurile de retail, fără intermediari.

„Am livrat în acest an direct către retaileri. Este o relație mai transparentă și mai stabilă pentru noi”, precizează Lidia Ionaș în interviul realizat de Moldova Fruct.

Pe lângă piețele din Europa Centrală, compania menține legături comerciale și cu Marea Britanie, Suedia și Franța.

De asemenea, Ionex Trans își consolidează vizibilitatea prin participarea la târguri internaționale precum Fruit Attraction și Fruit Logistica.

Infrastructură completă și planuri de extindere

Compania dispune de spații frigorifice, linii de ambalare și facilități pentru procesarea post-recoltare, toate utilizate la capacitate maximă în timpul sezonului.

În perspectivă, Ionex Trans are în vedere extinderea casei de ambalare, un pas necesar odată cu creșterea volumelor.

2.500 de tone pentru sezonul 2025, dintre care 1.500 tone producție proprie

Pentru anul 2025, Ionex Trans estimează un volum total de 2.500 de tone destinate exportului. Aproximativ 1.500 de tone provin din plantațiile proprii, iar restul sunt achiziționate de la producători locali cu care compania colaborează de ani buni.

Toți furnizorii sunt certificați și respectă standardele europene de calitate și trasabilitate.

„Noi suntem certificați C.O.C., GRASP, SEDEX și GlobalG.A.P. 6-GFS cu producere paralelă, ceea ce ne permite să achiziționăm și să exportăm struguri de la producătorii locali. Lucrăm doar cu cei care respectă același nivel de calitate”, subliniază Lidia Ionaș.

Lidia Ionaș: Calitatea decide viitorul industriei

„Calitatea rămâne criteriul decisiv dacă vrem să ne consolidăm poziția pe piețele europene. Dacă fiecare investește în tehnologii, tratamente corecte și infrastructură post-recoltare, întreaga industrie va avea de câștigat. Moldova are un potențial foarte mare, iar menținerea calității ne poate deschide piețe noi.”

Extinderea plantațiilor și diversificarea portofoliului

În anii următori, Ionex Trans intenționează să își mărească suprafețele cu încă 20–30 de hectare de struguri de masă. Totodată, compania continuă diversificarea culturilor prin dezvoltarea plantațiilor de prun și cais.

Ce spumante din Moldova au fost premiate la Effervescents du Monde 2025

Agrobiznes
-
0
Ce spumante din Moldova au fost premiate la Effervescents du Monde 2025

Spumantele produse în Republica Moldova au obținut o performanță remarcabilă la competiția internațională Effervescents du Monde 2025, desfășurată în Burgundia, Franța.

În cadrul evenimentului, au fost evaluate 393 de mostre din 15 țări, iar vinurile spumante moldovenești s-au făcut remarcate atât prin numărul de medalii, cât și prin poziționarea în topul celor mai bune spumante ale ediției.

Participarea Republicii Moldova a fost coordonată și susținută financiar de Oficiul Național al Viei și Vinului, în cadrul programelor dedicate promovării vinurilor autohtone pe piețele internaționale.

20 de medalii pentru Moldova

În urma jurizării, Republica Moldova a obținut 20 de medalii: 10 de aur și 10 de argint. Rezultatul confirmă nivelul tehnic atins de producători și evoluția constantă a segmentului de spumante, atât prin diversitatea stilurilor, cât și prin calitatea perlajului, expresia soiurilor și rafinamentul ansamblului aromatic.

Distincțiile obținute întăresc poziția Moldovei pe scena internațională și arată că spumantul moldovenesc câștigă un statut competitiv în rândul vinurilor efervescente europene și mondiale.

Moldova în Top 10 mondial

Dincolo de numărul de medalii, un aspect cu impact major este prezența Moldovei în Top 10 Best Sparkling Wines from Effervescents du Monde 2025, alături de țări cu tradiție puternică în domeniu, precum Franța și Spania, dar și de producători emergenți, precum Brazilia.

Cele trei etichete moldovenești care au intrat în top 10 sunt potrivit finewine.md (din cauza unor punctaje perfect egale, clasamentul TOP 10 a inclus, de fapt, 12 vinuri):

  • Aurelius – Sparkling Ice Wine 2020 (MAURT SRL) – un Ice Wine efervescent, rar întâlnit la nivel global, apreciat pentru puritatea aromelor și echilibrul tehnic.
  • Vertiwine – Pinot Blanc Spumant Alb Brut 2024 (Rosagro Prim SRL) – un spumant metodic și precis, care pune în valoare caracterul soiului Pinot Blanc în stil brut.
  • Radacini – Viorica Spumant Brut Alb (Rădăcini Wines SRL) – reinterpretarea efervescentă a soiului autohton Viorica, remarcată pentru profilul aromatic și finețea perlajului.

Această clasare reprezintă o recunoaștere importantă a calității și expresivității vinurilor moldovenești, demonstrând că stilurile locale pot concura cu succes în competiții de nivel înalt, unde criteriile de evaluare sunt exigente, iar juriile internaționale extrem de riguroase.

1234...2.245Pagina 3 din 2.245