Guvernul a aprobat Programul de sprijin al micilor producători. Acesta prevede că micii producători – întreprinderi cu o cifră de afaceri anuală de până la 5 milioane de lei și cu până la 9 angajați – vor primi finanțare nerambursabilă de cel mult 70% din valoarea proiectului investițional, dar nu mai mult de 500 de mii de lei.
Contribuția beneficiarului va constitui minim 30% din suma proiectului.
Cei care nu dispun de suficiente mijloace pentru cofinanțarea proiectului vor putea apela la surse creditare. În acest caz, producătorii pot beneficia de o garanție financiară emisă de Fondul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Din contul granturilor, antreprenorii vor putea cumpăra utilaje și echipamente, materii prime și materiale de construcții necesare pentru dotarea și amenajarea spațiului de producere, francize, soluții de digitalizare și servicii de dezvoltare a afacerii.
Pe lângă componenta de finanțare, programul mai prevede activități de informare, promovare, monitorizare și evaluare.
La program pot participa micii producători ce activează de cel puțin 12 luni. De asemenea, sunt eligibile persoanele fizice care abia planifică înființarea unei afaceri, dacă pot demonstra activitatea pentru ultimul an și se înregistrează ca entitate antreprenorială în termen de o lună de la data aprobării proiectelor.
Programul va fi lansat în trimestrul III al anului curent și va fi implementat timp de 36 de luni, bugetul estimativ fiind de 20 de milioane de lei anual.
Instituția responsabilă de realizarea programului este Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, care urmează să elaboreze manualul operațional pentru implementare, precum și un ghid pentru întreprinzători.
Producătorii de fructe din Moldova au înregistrat progrese importante în ultimii ani, înregistrând o creștere a calității producției de fructe, investiții în post-recoltă și obținerea certificărilor necesare pentru accesarea noilor piețe de desfacere.
Acest lucru a permis țării să-și consolideze poziția în topul exportatorilor mondiali pentru mai multe specii de fructe, după volum. La capitolul prețuri, Moldova încă cedează din poziții, din cauza prețurilor mai mici cu care ajunge să fie vândute fructele pe piața internațională.
În continuare, relatăm mai multe detalii obținute în urma analizării informațiilor tridge.com privind exporturile de fructe la care Moldova a reușit să înregistreze creșteri importante, după valoarea exporturilor:
Moldova – al cincilea furnizor de prune la nivel mondial
Potrivit datelor platformei, Moldova este al cincilea exportator mondial de prune în baza rezultatelor din 2023, asigurând 6,28% din valoarea totală a exporturilor.
În topul exportatorilor mondiali de prune fiind incluși Chile – 44,46 % din totalul exporturilor, Africa de Sud – 14,06%, Statele Unite – 8,84%, Țările de Jos – 7,64%.
După cantitatea exportată, Republica Moldova a atins în 2023 un nivel record în exportul de prune proaspete, stabilindu-se ca al treilea exportator la nivel mondial și lider incontestabil în Europa.
Germania, Marea Britanie și Statele Unite sunt principalii importatori de prune la nivel mondial.
Al șaptelea exportator de nuci în coajă, după valoare
Moldova este inclusă în top 10 exportatori mondială de nuci în coajă, după valoare, asigurând 2.16% din total.
Cel mai mare exportator mondial de nuci în coajă este SUA – cu 37,86 % din total, urmat de Mexic – 30.35%, Chile – 11.35%, Germania – 7.24%, Ucraina – 4.19%, Țările de Jos – 2.47%.
În acest sezon, Republica Moldova a exportat o cantitate de 2937 de tone de nuci în coajă, afirmându-se tot mai mult tendința de export a nucilor în coajă.
Principalul importator de nuci din Moldova este Turcia, care în 2023 a înregistrat o creștere a importurilor cu 21% (comparativ cu 2022), și anume 1264 de tone.
1,95% din valoarea exporturilor de caise din lume, asigurat de Moldova
Principalul exportator mondial de caise e Turcia ce asigură 39,11% din valoarea exporturilor, urmat de Grecia cu 22,11%, SUA – 7,31%, Serbia – 5,31% și Africa de Sud – 4,06%.
Principalul importator mondial de caise e Germania.
În acest sezon, datorită unor temperaturi mai înalte decât de obicei, perioada de recoltare a fructelor a început mai devreme. Astfel, în luna iunie 2024, deja a fost exportată o cantitate record de caise.
Potrivit datelor oficiale, caisele moldovenești au ajuns în 16 țări, cantitatea totală exportată fiind de 3848 de tone. Comparativ, în luna iunie 2023 au fost exportate puțin peste 820 de tone.
Potrivit datelor Tridge, 1,65% din valoarea exporturilor de mere la nivel mondial în 2023 a fost asigurat de Moldova.
În sezonul 2023-2024, Moldova a livrat pe piața externă 133 mii tone de mere în peste de 30 de țări ale lumii, comparativ cu 124 mii tone exportate în sezonul 2022/2023.
Exporturile către UE aproape s-au dublat: de la 12 mii tone în ‘22/23 la 22 mii tone în ‘23/24, destinația principală fiind România, cu o cotă de 90% din exportul total către UE.
Totuși, Moldova se numără printre exportatorii mondiali cu cele mai mici prețuri la mere. Cele mai ieftine mere au fost exportate de Polonia (432 $ pe tonă), Turcia (438 $ pe tonă), Belgia (461 $ pe tonă), Moldova (481 $ pe tonă) și Serbia (721 $ pe tonă), potrivit datelor worldstopexports.com din 2022.
Cele mai scumpe mere exportate au fost vândute de Japonia (3 813 $ pe tonă), Noua Zeelandă (1 499 $ pe tonă), Statele Unite ale Americii (1 269 $ pe tonă), China continentală (1 264 $) și Franța (1 178 $ pe tonă).
În cadrul vizitei în Spania, vicepremierul Vladimir Bolea s-a întâlnit cu reprezentantul Guvernului în Andaluzia, Pedro Fernández Peñalver, și cu președintele Societății de Stat pentru Infrastructuri Agrare (SEIASA), Francisco Rodríguez Mulero.
Oficialii spanioli au evidențiat eforturile depuse în ultimii ani pentru construirea și modernizarea sistemelor de irigare, având în vedere creșterea temperaturilor în regiune.
În acest context, s-a discutat despre o colaborare între Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare din Moldova și SEIASA, cu scopul de a transfera bune practici și tehnologii moderne în țara noastră.
SEIASA implementează politicile Ministerului Agriculturii, Pescuitului și Alimentației din Spania, promovând și contractând investiții în lucrări de modernizare și reabilitare a sistemelor de irigații, oferind totodată asistență tehnică în planificarea irigațiilor și managementul resurselor de apă.
În cadrul vizitei, vicepremierul a vizitat Complexul de Irigații El Viar, parte a unei inițiative mai ample de dezvoltare agricolă demarată în anii ’50, destinată să transforme această zonă într-o regiune agricolă productivă.
Complexul include un parc fotovoltaic, construit cu suportul Guvernului Spaniei, care contribuie semnificativ la reducerea costurilor energetice, precum și un bazin de acumulare a apei, utilizat pentru irigarea a 12.000 de hectare.
Ministrul a subliniat importanța modernizării sectorului de irigare pentru Republica Moldova, având în vedere provocările climatice actuale și necesitatea optimizării utilizării resurselor de apă.
De asemenea, a accentuat importanța ca Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare din Moldova să adopte practicile SEIASA, beneficiind astfel de experiența vastă a acestei instituții în domeniul irigațiilor.
Societatea civilă și producătorii agricoli solicită Parlamentului și Guvernului reglementarea cultivării cânepii industriale, pentru a permite producătorilor agricoli din Moldova cultivarea cânepei industriale.
Într-o conferință de presă la IPN, Natalia Papuc, reprezentanta AO MOVCA, a declarat că în prezent, cadrul normativ din Moldova nu face deosebire dintre subspeciile de canabis, incluzând și tipurile care au un conținut mic de THC în lista plantelor interzise.
Cultivarea cânepei industriale este permisă doar cu autorizarea strictă a Comitetului permanent de control asupra drogurilor, ceea ce fac procesul complicat și descurajant pentru agricultori.
În context, societatea civilă consideră că modificările legislative ar trebui să conțină o definiție clară a cânepei industriale, să fie simplificată procedura de autorizare prin transferarea responsabilității către ANSA și MAIA, să fie inclusă permisiunea de cultiva doar cânepă industrială, inclusă în catalogul european al culturilor agricole, dar și să fie simplificate procedurile de autorizare pentru cultivarea cânepei industriale.
De asemenea, societatea civilă solicită sprijin guvernamental pentru dezvoltarea industriei prelucrătoare, comercializarea produselor din cânepă industrială și educarea fermierilor.
Victor Melnic, președinte AROMEDA, este de părere că prin modificarea legislației și permiterea cultivării cânepei, vor avea de câștigat toți, inclusiv economia, ecologia, vor spori veniturile producătorilor agricoli, se vor crea locuri de muncă.
Potrivit lui, există necesitatea introducerii cânepei industriale în lista culturilor agricole și circuitul agricol al Republicii Moldova, întrucât cânepa industrială nu este un drog, ci o cultură de viitor de neprețuit.
Victor Melnic a mai spus că cânepa este întâlnită atât în flora spontană a Republicii Moldova, cât și în flora spontană globală, sub mai multe specii, cum ar fi: cannabis sativa, cannabis indica, cannabis ruderalis și mai multe subspecii ale acestor trei subspecii.
Toate se deosebesc între ele prind diverse caracteristici chimici sau morfologici.
Cânepa industrială, față de cea medicinală, se deosebesc după forma tufei, creștere și conținutul chimic.
Canabis sativa care se găsește în flora spontană sunt cu un conținut mic de THC, substanță ce nu o determină ca o planta euforică, ci ca o cultură industrială.
El a adăugat că canabis sativa cultivată în Moldova ar fi cea mai calitativă datorită condițiilor meteo.
Calitatea semințelor sunt la cel mai înalt nivel, cu conținut înalt de ulei și proteină. Semințele de cânepă pot fi folosite în panificație, sau în domeniul farmaceutic.
Partea vegetală poate fi folosită chiar și în consumul copiilor pentru un sistem nervos sănătos. Pleava din cânepă este un îngrășământ natural.
În primele șase luni ale anului 2024, exporturile de vinuri moldovenești au crescut semnificativ. În total, 71,3 milioane de litri de vin au ajuns pe piețele internaționale.
Este o creștere de 17% față de aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea exporturilor a atins 110,3 milioane USD, o creștere de 21%.
Amintim că, potrivit datelor statistice, exporturile de vin produs în Republica Moldova au crescut în anul 2023 cu 18% în volum și 24% în valoare, comparativ cu anul 2022/
Acest lucru indică o cerere internațională mai puternică și o recunoaștere a calității vinurilor. Europa rămâne cea mai mare piață pentru vinurile moldovenești, fiind înregistrată o creștere valorică de 36%.
Republica Moldova se află printre primele 20 de țări producătoare de vinuri. Industria vitivinicolă reprezintă una dintre ramurile-cheie ale economiei. Vinurile moldovenești sunt importate de peste 70 de țări din diferite colțuri ale lumii.
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), informează cetățenii despre identificarea unui focar de pestă porcină africană ( PPA), într-o fermă comercială din raionul Sîngerei.
Astfel, la data de 22 iulie curent, prin testări de laborator a fost confirmată prezența virusului PPA, în probele recoltate de la porcii domestici, într-o exploatație comercială de porcine din raionul Sîngerei.
Comisia pentru Situații Excepționale din regiune a aprobat un plan de măsuri complexe pentru combaterea focarului, fiind în desfășurare acțiunile de eradicare, cu implicarea tuturor structurilor raionale și a specialiștilor din cadrul subdiviziunii teritoriale ANSA.
În jurul focarului au fost stabilite zonele de restricții (zona de protecție 3 km şi zona de supraveghere 10 km), fiind limitată mișcarea porcilor din fermele comerciale din zonă, precum și mișcarea porcilor din exploatații non profesionale, dar și comercializarea cărnii obținute de la aceștia.
ANSA solicită proprietarilor de porcine să informeze urgent subdiviziunile teritoriale pentru siguranța alimentelor, medicii veterinari sau autoritățile publice locale, în cazul îmbolnăvirii și pieirii animalelor sau a depistării cadavrelor de mistreți.
De asemenea, în contextul desfășurării lucrărilor de recoltare a cerealelor, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, îndeamnă fermierii să evite hrănirea porcilor cu cereale proaspăt recoltate.
Acestea ar putea fi potențial contaminate de către mistreți cu virusul PPA. Evitați utilizarea în hrana animalelor a resturilor culinare și respectați cerințele minime de biosecuritate.
Tot în acest context, solicităm cetățenilor să nu procure animale fără certificate sanitar- veterinare și produse alimentare din locuri neautorizate.
Să nu cumpere produse alimentare din carne de porc din țările vecine, în scopul aducerii acestora în Republica Moldova, deoarece vor fi confiscate și distruse, din motivul riscului pe care îl reprezintă.
ANSA este dispusă să acorde persoanelor care au notificat despre depistarea unor cadavre de mistreți și locul amplasării acestora, recompense în mărime de 50 euro, pentru fiecare cadavru notificat.
Pe parcursul anului 2024, în Republica Moldova au fost înregistrate 13 focare de PPA, dintre care 7 la porcii domestici și 6 la porcii mistreți.
Au fost nimiciți din cauza bolii 970 porci domestici și 6 mistreți.
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) a atenţionat asupra cerințelor normative privind introducerea pe piață a „Siropului invertit cu aromă de miere” denumit în mod greșit „Miere artificială”.
În cadrul controalelor oficiale precum și urmare a multiplelor petiții, parvenite de la persoane fizice și juridice, se constată că pe piață se plasează în continuare acest produs, transmite MOLDPRES.
În scopul protecției drepturilor și intereselor consumatorilor, precum și a eliminării concurenței neloiale producătorilor de miere naturală, ANSA atenţionează că, în conformitate cu articolul 3 din Legea apiculturii, „MIEREA” este un produs natural al albinelor melifere, a cărui denumire nu poate fi utilizată în denumirea oricăror alte produse obținute pe cale artificială.
Totodată, conform articolului 6 din Legea privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, informațiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă în eroare în ceea ce privește caracteristicile produsului alimentar şi anume: referitor la natura, identitatea, proprietățile, compoziția etc.; să sugereze, prin intermediul prezentării, în descrieri sau imagini, prezența unui anumit produs alimentar sau a unui anumit ingredient, în timp ce, în realitate, o componentă prezentă în mod natural sau un ingredient utilizat în mod normal în respectivul produs alimentar a fost înlocuit cu o altă componentă sau cu un alt ingredient.
„Se atestă şi faptul utilizării siropului invertit, în calitate de ingredient, la fabricarea diferitor produse de cofetărie și patiserie, precum torturile și ruladele, produsele fiind comercializate sub denumirea de „Медовик”, „Медовый” etc. (denumirea produsului provine de la cuvântul „Мед” – miere în limba rusă).
În mod greșit ,denumirea produsului îi sugerează consumatorului că la fabricarea produsului s-a utilizat mierea naturală, dar, în realitate, aceasta a fost înlocuită cu Sirop invertit cu aromă de miere.
Drept urmare, utilizarea în denumirea produselor a cuvintelor „Miere artificială” este incorectă și interzisă, precum și în denumirea produselor fabricate din acestea, care i se asociază consumatorului cu utilizarea mierii naturale în calitate de ingredient”, explică ANSA.
În acest context, sursa citată subliniază responsabilitatea privind informarea consumatorului îi aparține exclusiv operatorului din domeniul alimentar!
„Solicitam tuturor operatorilor din domeniul alimentar: care etichetează siropul invertit și comercializează sub denumirea de ,,Miere artificială” să întreprindă toate măsurile pentru modificarea etichetei în conformitate cu cadrul legal, astfel încât să nu inducă în eroare consumatorul; care produc produse de patiserie să se abțină de la utilizarea denumirilor de „Медовик”, „Медовый”, dacă în calitate de ingredint nu este utilizată mierea naturală”, indică ANSA.
Inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor avertizează că în cadrul controalelor oficiale vor acorda o atenție sporită respectării Legii privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, iar operatorii din domeniul alimentar care nu se vor conforma legislației alimentare în vigoare, riscă amenzi în sumă de până la 25.000 lei (1250 euro).
Potrivit deciziei ANRE, tariful pentru energia termică s-a stabilit la 1 824 de lei pentru o gigacalorie, fără TVA, ceea ce reprezintă o diminuare cu 314 lei sau cu circa 15% față de tariful în vigoare.
Prețul pentru energia electrică produsă de centralele electrice de termoficare ale SA „Termoelectrica” s-a stabilit la 200 de bani kw/oră, fără TVA, ceea reprezintă o diminuare cu 48 bani kw/oră sau cu 20% în raport cu prețul în vigoare.
Varza Kale (Brassica oleracea var. acephala), numită și varză de frunze, este o cultură tot mai atractivă, datorită interesului în creștere pentru aceasta din partea consumatorilor.
Varza Kale nu formează căpățână, frunzele acesteia sunt asemănătoare cu frunzele de salată, doar că sunt puțin mai ondulate și pot avea nuanțe variate: albastru, roșu, verde și chiar violet.
Botaniștii compară adesea varza Kale cu varza sălbatică, dar adevărata sa origine nu a fost stabilită cu precizie, deși există dovezi sigure că varza Kale era deja destul de răspândită în Evul Mediu.
În vânzare puteți găsi varietăți cu aspect de palmier, cu frunze de culoare verzi-albastrui, mov-închis sau varietăți pitice.
Cultivarea verzei Kale
Varză Kale cu aspect de palmier – Nero di Toscana; FOTO: seedsireland.ie
Varza Kale poate fi cultivată prin semănat direct și prin răsad. Producerea răsadului durează până la 6-7 săptămâni, plantele tinere fiind destul de sensibile la transplantare. Astfel, în acest articol discutăm mai multe despre cultivarea verzei Kale prin semănat direct.
Sfaturi la alegerea și pregătirea terenului pentru varza Kale
Datorită unei perioade destul de scurte de vegetație și cerințelor mai reduse față de factorii de mediu, varza Kale poate fi cultivată în diferite perioade, inclusiv în cultura de toamnă.
La alegerea momentului de cultivare, trebuie să luăm în calcul faptul că în general, varza Kale nu suportă temperaturile înalte, în schimb este destul de rezistentă la frig.
Temperatura optimă pentru germinarea semințelor se încadrează în limitele +15…+25°C, iar optimă pentru creșterea culturii se consideră temperatura de +15…+20°C.
Înghețurile nu sunt o problemă pentru varza Kale, unele varietăți poate rezista până la minime de -15°C. În schimb, temperaturile de peste +25°C nu sunt suportate de cultură.
Varza Kale crește bine în condiții de semiumbră-soare, fiind destul de solicitantă din punctul de vedere al umidității. În condiții de cultură pe suprafețe mai mari, este obligatorie irigarea, iar pe suprafețe mici, realizarea regulată a udărilor.
La capitolul solul potrivit, în general, pentru vărzoase nu sunt recomandate solurile acide, acestea sunt favorabile pentru dezvoltarea herniei rădăcinilor, o boală periculoasă pentru cultură.
Exemple de amendamente utilizate pentru reglarea pH-ului solului:
În rest, preferate de culturile din grupul verzei sunt solurileafânate, bogate în materie organică, bine drenate și reavăne. Totuși, la alegerea terenului trebuie să luați în calcul faptul că acesta ar fi bine să fie protejat de vânturi.
Varza Kale nu tolerează apa stagnantă, mai ales în zona rădăcinilor, acestea pot pur și simplu putrezi.
În ceea ce privește premergătorii, dovleacul, castraveții, solanaceele (tomate, ardei, vinete) și, bineînțeles, leguminoasele sunt cele mai bune, iar alte crucifere sunt, evident, nerecomandate.
Solul pentru plantarea răsadurilor de varză, precum și pentru semănatul lor trebuie pregătit toamna, pentru aceasta este necesar să-l afânăm, îndepărtând toate buruienile.
Primăvara, de îndată ce solul este gata pentru a fi lucrat, trebuie să fie îmbogățit cu mraniță sau îngrășăminte minerale. În condiții de suprafețe mici, mranița se aplică în doză de aproximativ un kilogram pe metru pătrat de sol.
Pe suprafețe mari, puteți opta pentru îngrășăminte cu eliberare controlată, conform recomandărilor producătorului.
Când se seamănă varza Kale
Atât semănatul direct al culturii, cât și plantarea răsadului poate fi realizată eșalonat, de exemplu din trei în trei săptămâni. De obicei, răsadul primăvara se plantează începând cu luna aprilie până în luna mai, în zonele unde acest lucru permit temperaturile.
Semințele de varză germinează începând cu temperatura minimă de 5°C, vă puteți orienta la semănatul culturii după temperaturile înregistrate.
Adâncimea de semănat la varza kale este de circa un cm, lăsându-se o distanță între rânduri de 50-60 cm, iar între plante pe rând de 40-50 cm.
La începutul toamnei, când trece perioada de arșiță înregistrată în ultimii ani, putem trece la înființarea culturii.
Îngrijirea verzei Kale nu este diferită de cea pentru alte varietăți vărzoase. Cultura are nevoie de udări regulate, îndepărtarea buruienilor, afânarea solului, protecție împotriva dăunătorilor, bolilor și fertilizări.
Când varza ajunge la o înălțime de peste 20 cm, plantele trebuie mușuroite, iar când frunzele se îngălbenesc sau încep a se veștezi, usca, îndepărtați-le. Varza Kale răspunde bine la mulcirea suprafeței solului cu mraniță, se recomandă un strat de 1-1,5 cm.
Kale nu tolerează uscarea solului, dar, precum am menționat, îi este și frică de apa stagnantă, de aceea este mai bine să udați solul des, dar cu o cantitate mică de apă, în funcție de vreme și menținând solul ușor umed.
Înainte de udare, este de dorit să se efectueze plivitul și afânarea solului, iar după udare, să mulciți suprafața solului cu mraniță.
Hrănirea culturii se poate face la fiecare 20-25 de zile. Prima dată varza poate fi hrănită în perioada de creștere activă a frunzelor. În această perioadă, prioritare sunt îngrășămintele ce conțin azot. În condiții de casă, puteți opta pentru macerate de plante sau infuzie de gunoi de păsări (1:20).
Totodată, puteți opta pentru îngrășăminte special concepute pe care le găsiți în magazinele de profil.
Boli și dăunători la cultura de varză Kale
Dacă sunt respectate cerințele de creștere și rotația culturilor, varza Kale în măsură mică afectată de boli și dăunători. Totuși, condițiile din ultimii ani favorizează reproducerea activă a dăunătorilor, printre acestea numărându-se afidele, gărgărițele, buha verzei, fluturele alb al verzei, musca verzei, puricele cruciferelor și limacșii.
Pentru combaterea dăunătorilor cum ar fi buha verzei, fluturele alb sau molia verzei sunt omologate produse pe bază de emamectin benzoat (de exemplu Affirm Top 1,5 kg/ha).
Totodată, pot fi instalate plase cu densitatea de <20 g/m2 pentru a proteja cultura de afide.
Căderea plantuțelor, rugina albă, mana verzei, făinarea cruciferelor, putregaiul uscat și cenușiu, pătarea albă și hernia rădăcinilor de varză sunt bolile ce pot afecta cultura.
Pentru combaterea bolilor cum ar fi rugina albă a cruciferelor, alternarioza, pătarea albă a frunzelor sunt omologate produse pe bază de azoxistrobin (de exemplu Affix 250 SC 1 l/ha).
Pentru a controla făinarea, sunt recomandate produse ce conțin bicarbonat de potasiu sau cele pe bază de sulf.
În ceea ce privește limacșii, pe suprafețe mici aceștia pot fi controlați prin îndepărtarea manuală noaptea sau prin așezarea pe suprafața solului a foilor de carton, foi de ardezie, placaj și materiale similare. Sub aceste „adăposturi” se acumulează limacșii, care pot fi ulterior distruși.
De obicei, recoltarea verzei începe la trei luni după germinare la semănatul direct al emințelor sau la două luni după plantarea răsadurilor, la creșterea verzei prin răsaduri. De îndată ce planta atinge o înălțime de peste 20-22 cm, puteți începe să tăiați frunzele.
Frunzele trebuie tăiate treptat, pe măsură ce cresc, începând de la baza plantei spre vârf, nu merită să așteptați creșterea multor frunze, pentru că devin în cele din urmă foarte tari și capătă un gust amar.
Tăiați frunzele de varză, de preferință, la o înălțime de cinci centimetri de la suprafața solului, acest lucru va permite plantei să formeze frunze noi.
Recolta de varză culeasă sub forma de frunze se consumă, preferabil, imediat, dar se poate păstra și 5-6 zile la congelator.
Apropo, despre gust: varza Kale nu este doar gustoasă, ci și sănătoasă, conține minerale și proteine, o cantitate mare de vitamine, fibre, acizi grași și aminoacizi, inclusiv esențiali.
Varza de frunze ar trebui consumată de persoanele cu deficit de calciu, în perioadele de stres crescut, supraponderali și pentru întărirea sistemului imunitar.
