Focar grav de Pesta Porcină: ANSA impune carantină în raioanele Drochia și Rîșcani

1

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), informează despre depistarea unui focar de Pesta porcină africană (PPA), la porci domestici în proximitatea localităților Ochiul Alb și Nicoreni, r. Drochia.

La data de 15 iunie, administratorul unor terenuri agricole din r. Drochia a informat Subdiviziunea teritorială pentru siguranța alimentelor oficiul Drochia (STSA) despre depistarea mai multor cadavre de porci, între localitățile Ochiul Alb și Nicoreni.

Ajunși la fața locului, medicii veterinari  din cadrul STSA, au constatat o situație dezolantă: 16 cadavre de porcii domestici, în stare avansată de putrefacție (descompunere), cu o greutate de peste 200 kg fiecare, aruncați la întâmplare într-un lan de grâu. 

Au fost alertate Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul pentru protecția mediului și administrația publică locală.  

Au fost prelevate probe de laborator, ulterior cadavrele fiind eliminate prin înhumare, iar suprafețele supuse unor ample măsuri de dezinfecție. 

Testele de laborator au confirmat prezența virului PPA în probele prelevate, fiind puse în aplicare un set de măsuri pentru prevenirea răspândirii bolii.

În focarele de PPA au fost introduse măsuri de carantină și stabilite zonele de protecție și supraveghere.

Se efectuează controlul rezervoarelor sălbatice, controlul mișcării animalelor pe interiorul țării, screening-ul porcilor domestici și al populațiilor de mistreți.

Instituțiile implicate au documentat toate aspectele. A fost inițiată o anchetă pentru identificarea persoanelor care au aruncat aceste cadavre de porci.

Vinovații riscă sacțiuni aspre pentru încălcările comise, precum și pentru prejudiciul cauzat. 

Drept urmare, din neglijența și iresponsabilitatea unor persoane au fost plasate în carantină întreg r-ul Drochia și Rîșcani, fiind restricționată comercializarea porcilor vii și a cărnii de porc din gospodăriile locuitorilor din ambele raioane, inclusiv în cadrul piețelor agroalimentare.

ANSA, îndeamnă cetățenii la responsabilitate maximă! 

Nu aruncați cadavrele de animale din propria gospodărie la întâmplare! Există riscul de a răspândi virusul de boli la animalele din gospodăriile rudelor, vecinilor, etc.

Aceste acțiuni pot chiar declanșa epidemii de boli, iar cei vinovați pot fi dur sancționații pentru pagubele produse.

Pesta porcină africană este o boală a porcinelor domestice şi sălbatice (mistreți), mortală pentru porcii bolnavi!

Nu există semne specifice ale bolii. Aceasta se manifestă prin:

  • Moarte rapidă, în timp extrem de scurt;
  • Febră ridicată (40,5 – 42 ◦C);
  • Roşeaţă sau învineţirea pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi a pieptului;
  • Lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers;
  • Vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi.

În context, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor reamintește tuturor cetățenilor și fermierilor despre importanța respectării măsurilor stricte de prevenire și răspândire a maladiei:

1. Nu intraţi în adăposturile de animale cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă. Se recomandă dezinfecţia la intrarea în adăpost. Puneţi o tăvă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică; 

2. Creşteţi porcii doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreţi sau cu proprietari străini care deţin porci domestici;

3. Nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie. În caz că  practicați vânătoria de mistreți – nu daţi porcilor domestici apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne; 

4. Nu scoateţi scroafele/vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie;

5. Nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar – veterinar, eliberat de medicul veterinar; 

6. Nu folosiţi în hrana animalelor iarbă proaspăt cosită de pe câmp. Aceasta putea să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

De la începutul anului 2025, în Republica Moldova au fost înregistrate 36 de focare de PPA, dintre care 12 focare în r. Drochia – cea mai afectată zonă la moment.

Totodată, pe parcursul acestui an, au fost depistate 25 de cadavre de mistreți infectați cu virusul PPA.

VIDEO. Ziua Câmpului Lidea – noutățile din portofoliu la culturile de grâu și rapiță de toamnă

0

Ziua Câmpului Lidea a reunit zeci de agricultori din țară pentru a aprecia cele mai noi soluții genetice pentru culturile de grâu și rapiță, adresate fermierilor preocupați de randament, adaptabilitate și profitabilitate.

Pe platforma demonstrativă organizată în cadrul Agro-Papuros, fermierii din regiune au avut ocazia să analizeze în câmp comportamentul unor soiuri și hibrizi adaptați cerințelor actuale din agricultură — productivitate, stabilitate, rezistență la boli și toleranță la stres climatic.

Au fost prezentate 5 soiuri de grâu și 6 hibrizi de rapiță, inclusiv noutățile genetice care vor fi disponibile începând cu toamna 2025.

Loturile de grâu au evidențiat diferențele între varietăți, punând accent pe soiurile extratimpurii tot mai solicitate, potențialul de înfrățire, masa a o mie de boabe și toleranța la principalele boli.

La rapiță, printre noutățile prezentate s-au remarcat hibrizii din tehnologia Azot Master.

Pe loturile demonstrative, schemele de protecție a culturilor au fost realizată de echipa BASF Moldova, iar tratamentele au fost realizate cu dronele XAG de către echipa Biotron.

Fermierii au beneficiat de expertiza echipei Lidea din Moldova și România, la eveniment fiind prezent și Loïc Menager, Head of Business Unit South East Europe, care a subliniat importanța parteneriatului direct cu fermierii.

Mai multe detalii aflați din videoul realizat în cadrul evenimentului.

Țânțarul perelor – dăunătorul ce provoacă deformări sau căderea fructelor

1

Principalii dăunători în livezi de păr din Europa sunt puricele melifer al părului (Cacopsylla pyri), țânțarul perelor (Contarinia pyrivora), viermele merelor (Cydia pomonella), viespea cu ferestrău a perelor (Hoplocampa brevis) și ploșnițele.

Vezi mai multe despre Puricele melifer al părului (Psylla pyri) – control.

În acest articol vom vorbi mai multe despre Țânțarul perelor (Contarinia pyrivora), în baza recomandărilor elaborate de Biofruitnet, traduse și adaptate în limba română cu suportul proiectului USAID PCRR.

Țânțarul perelor (Contarinia pyrivora)

Țânțarul perelor (Contarinia pyrivora) este un dăunător de dimensiuni mici, care iernează în sol. Adultul își începe zborul foarte devreme, la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie, ce ar putea coincide cu dezmugurirea pomilor de păr.

Ouăle sunt depuse în mugurii floriferi semi-închiși, iar larvele se hrănesc cu fructele în dezvoltare. După 30-40 de zile, larvele mature cad la sol și formează un cocon.

Iernarea are loc la o adâncime de 5-10 cm în sol, iar țânțarul trece în stadiul de pupă în luna februarie – începutul lunii martie, după care ciclul se relansează cu stadiul de adult din primăvară.

Simptome și daune produse de Contarinia pyrivora

Simptomele și daunele provocate de țânțarul perelor includ deformarea și creșterea accelerată a fructelor cauzate de larve.

Legarea fructelor pare bună, dar fructele aparent sănătoase pot fi pline de larve.

Perele afectate sau larvele cad la sol. Este posibil ca fructele să rămână în pom și să cadă mai târziu. Atunci când larvele cad, perele cresc deformat și lateral bombat.

Fructe atacate de țânțarul perelor:

Fructe deformate se dezvoltă și în urma atacului ploșnițelor:

Monitorizare și control

Monitorizarea țânțarului perelor se realizează cu ajutorul capcanelor transparente cu momele feromonale, cum vedeți în imaginea din partea stângă.

Este foarte important să se atârne capcanele în partea de jos a pomului, chiar deasupra solului, după cum adulții ies din sol de la iernat.

Măsurile preventive includ eliminarea fructelor infestate.

Captarea adulților cu ajutorul capcanelor poate reduce presiunea infestării. Deși pot fi multe capturi, nu este confirmată existența unei corelații puternice cu reducerea daunelor, conform cercetărilor companiei Delphy din anii 2021 și 2022, eficacitatea acestei metode este redusă.

Măsurile directe cu produse fitosanitare au și ele eficacitate redusă. Se poate aplica ulei mineral la dezmugurire, piretrină sau spinosad înainte de înflorire.

Spinosadul poate nimici organismele benefice împreună cu dăunătorul. Prin urmare, se recomandă a se folosi ca ultimă soluție de control în sistem ecologic.

În sistem convențional poate fi consultat Codexul Fitosanitar pentru a analiza mai multe produse.

Vezi mai multe despre Controlul dăunătorilor la păr în livezi eco:

Avertizare! Infestări de afide la cultura de porumb

1

Afidele la porumb, alături de sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), devin o problemă tot mai simțită în ultimii ani în regiune, inclusiv în Republica Moldova și România, provocând pierderi de producție și contribuind la răspândirea bolilor produse de virusuri.

Temperaturile ridicate, de peste 24°C reprezintă intervalul optim atât pentru multiplicarea și migrarea afidelor, cât și pentru activitatea larvelor sfredelitorului porumbului. În plus, alternanța dintre precipitații și perioade secetoase favorizează dezvoltarea acestora.

Afidele se hrănesc cu seva plantelor, ceea ce duce la:

afidele la porumb
  • Reducerea fotosintezei: prin deformarea și îngălbenirea frunzelor.
  • Transmiterea virusurilor. De exemplu, MDMV (virusul piticirii mozaicale a porumbului) ce produce pagube importante printre care sterilitatea și moartea timpurie a plantelor se transmite printr-un număr mare de specii de afide (în jur de 20) inclusiv Acyrthosiphon pisum, Aphis spp., Myzus persicae.
  • Producerea de rouă de miere: favorizând apariția fumaginei, care blochează procesul de fotosinteză.

Studiile realizate peste hotare subliniază că infestările severe pot duce la pierderi de producție de până la 30%, în special în zonele cu monocultură intensivă.

Pentru a minimiza impactul afidelor asupra culturilor de porumb, se recomandă:

  • Monitorizarea regulată a culturilor pentru detectarea timpurie a infestărilor.

Culturile de porumb trebuie monitorizate regulat, începând din faza de 3-4 frunze (BBCH 13-14) și continuând pe tot parcursul perioadei de vegetație.

Inspectarea se face aleator în diferite puncte ale solei, în special la margini și lângă surse potențiale (lanuri de grâu vecine, zone cu buruieni).

Se verifică partea inferioară a frunzelor tinere pentru colonii incipiente. În momentul în care se detectează prezența coloniilor de afide, fermierul trebuie să decidă intervenția.

Pragul economic de dăunare (PED) variază în literatură; unele referințe indică ~10 afide/plantă în faze timpurii (porumb sub 30 cm) și ~25 afide/plantă în faze mai avansate (înainte de înflorit) ca nivel la care pagubele justfică tratamentul.

În practică, mulți specialiști recomandă intervenția imediat ce apar colonii vizibile, mai ales dacă există factori agronomici de risc (cultură în stres de secetă, istoric de viroze în zonă etc.) – deoarece acțiunea preventivă timpurie poate evita pierderi semnificative ulterior.

  • Implementarea măsurilor de control integrate, inclusiv rotația culturilor și aplicarea rațională a insecticidelor omologate.
  • Consultarea periodică a surselor de informare științifică și a specialiștilor în protecția plantelor pentru actualizări privind metodele eficiente de combatere a afidelor.

Afidele au așa prădători naturali ca buburuzele (atât larvele cât și adulții consumă zeci de afide pe zi), larvele de sirfide, ploșnițe și acarieni prădători, crizope.

Un control eficient al afidelor și altor dăunători importanți la porumb îl asigură produsele pe bază de deltametrin, flonicamid, lambda-cihalotrin și altele. Lista completă o găsiți pe pesticide.md sau codexul-fitosanitar.ro.

Recolta de căpșuni în scădere: fermierii raportează pierderi semnificative

0

Sezonul căpșunilor în Moldova se apropie de final, cu o recoltă semnificativ diminuată, raportată de agricultori.

Volumul producției de căpșuni scade anual cu 5-15% din 2023 încoace, a declarat pentru IPN expertul Dmitrii Dodica, consultant în domeniul marketingului pomuşoarelor.

Ploile frecvente din a doua jumătate a lunii mai au redus considerabil calitatea și volumul recoltei, de aceea, explică Dodica, s-au înregistrat pierderi semnificative, mai ales în zonele unde nu există sisteme de protecție împotriva intemperiilor.

Specialiștii au semnalat provocări multiple pentru sezonul căpșunelor din acest an: condiții meteo nefavorabile, lipsa personalului sezonier și accesul limitat la apă pentru irigare.

Fermierul Andrei Barbanov din Cojușna a raportat o scădere drastică a producției – doar 7 tone pe hectar, comparativ cu 15 tone recoltate în anul trecut.

Barbanov precizează că prima înflorire a fost compromisă de vremea instabilă, iar măsurile de protecție, cum sunt utilizarea focurilor și a substanțelor speciale, așa și nu au salvat majoritatea plantelor.

Producția totală comercializată pe piața internă de fermierul din Cojușna a constituit 20–24 de tone, fără posibilitatea de a exporta căpșuni peste hotare, așa cum se întâmpla în anii trecuți.

Oferta de căpșuni pe piață a fost scăzută la început de sezon. Prețul de vânzare a fructelor a variat între 85 și 130 de lei per kilogram, iar acum, la sfârșit de sezon, a ajuns la 55–60 de lei.

Producătorii afirmă că au menținut prețurile ridicate din cauza cheltuielilor mari suportate pentru întreținerea echipamentelor, sisteme de irigare, materiale de protecție și salarii.

De altfel, un obstacol major, semnalat de producători, este lipsa forței de muncă.

„Sunt puțini muncitori, deoarece majoritatea pleacă peste hotare”, afirmă specialiștii în domeniu.

Potrivit lor, în toiul sezonului de recoltare, mulți producători de căpșuni nu au avut suficiente persoane care să culeagă la timp fructele.

Experții constată că sezonul de căpșuni în acest an confirmă vulnerabilitatea agriculturii moldovenești în fața schimbărilor climatice și lipsa infrastructurii moderne de susținere a producătorilor locali.

Fermier din Cahul: Recolte record cu un nou sistem de irigare

0

De peste două decenii, Petru Mihov și fiul său Dumitru dezvoltă, cu succes, o afacere agricolă de familie în satul Burlacu, raionul Cahul.

Tatăl și fiul cultivă peste 130 de soiuri de struguri aduși din toată lumea și sunt cunoscuți pentru cei mai mari ciorchini din țară.

Livada deținută de familia Mihov este dotată cu o stație meteo proprie, iar tehnologiile moderne de irigare le asigură o recoltă de cel puțin trei ori mai mare, informează MOLDPRES.

Gospodăria antreprenorului se întinde pe aproximativ 2000 de hectare, unde cultivă pomi fructiferi, opt culturi de câmp și viță-de-vie.

Familia Mihov a reușit să instaleze o stație modernă de pompare a apei și un sistem de irigare performant, care le asigură o recoltă de cel puțin trei ori mai mare comparativ cu metodele tradiționale și le permite să facă față tot mai bine provocărilor climatice, precum seceta sau înghețurile timpurii.

Antreprenorii au construit și trei lacuri de acumulare, iar livada este dotată cu o stație meteo proprie care monitorizează non-stop condițiile atmosferice și riscurile de dăunători, precum și cu senzori de umiditate în sol, pentru o gestionare precisă a irigării.

În total, familia Mihov a beneficiat de investiții în valoare de peste 3 milioane de lei din fonduri publice.

În 2021, împreună cu 15 producători din raionul Cahul, au creat clusterul „Struguri de masă” și, prin programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, au beneficiat de o finanțare de 100.000 de euro pentru utilaje moderne, instruiri și schimburi de experiență.

Afacerea dezvoltată de familia Mihov a fost vizitată astăzi de premierul Dorin Recean, care a menționat că viitorul agriculturii moldovenești este în tehnologizare.

Totodată, premierul a subliniat că familia Mihov demonstrează că, prin multă muncă și viziune clară, Moldova poate și are potențial de a dezvolta o agricultură sustenabilă și inteligentă.

„Este o mândrie să vedem cum moldovenii inovează, investesc și ne arată că viitorul agriculturii moldovenești este în tehnologizare. Familia Mihov ne demonstrează că, prin multă muncă și viziune clară, Moldova poate și are potențial de a dezvolta o agricultură sustenabilă și inteligentă”, a conchis Dorin Recean.

Două vinării subterane din Moldova, potențiale obiective în Patrimoniul Mondial UNESCO

0

Vinăriile Cricova și Mileștii Mici ar putea deveni primele obiective construite din Republica Moldova incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a anunțat în cadrul emisuinii „Pe față” la Moldova 1, că țara își propune să promoveze aceste vinării unice până în 2030, alături de alte inițiative culturale aflate în pregătire.

Ministrul a menționat că Republica Moldova își propune să înscrise în patrimoniu aceste obiective până în 2030, informează MOLDPRES.

„În primul rând, vorbim despre înregistrarea în Patrimoniul Mondial a primului proiect de monumente construite sau materiale. Până acum, avem doar elemente de patrimoniu imaterial, și doar împreună cu alte țări.

Ne propunem, așadar, să înscriem în lista Patrimoniului Mondial vinăria de la Cricova și pe cea de la Mileștii Mici. Aceste două vinării sunt unicale, iar oamenii rămân cu adevărat impresionați de acest fenomen.

Totodată, ministrul a menționat o colaborare cu Principatul Monaco, pentru conservarea viței de vie autohtone nealtoite.

„Vițele de vie autohtone trebuie să fie păstrate, ca să știm întotdeauna de unde am pornit. Pentru că, din punct de vedere agricol, performanța înseamnă, de fapt, altoi, cultură.

Dar iată de unde a pornit această cultură – trebuie să păstrăm acest lucru. Monaco este interesat de a avea un dosar comun cu Republica Moldova, ca să înregistrăm aceste vițe de vie autentică, cea care a stat la baza vinificației în Republica Moldova”.

Un alt proiect important menționat de Sergiu Prodan este dosarul comun cu Ucraina și România privind cultura Cucuteni-Tripolie.

„Avem o înțelegere cu Ucraina și România privind dosarul Cucuteni–Tripolie. Este un dosar extrem de greu, dar foarte important.

Cele mai valoroase vestigii se află în Ucraina și România, însă o parte semnificativă există și în Republica Moldova. Propunerea Ucrainei este ca Moldova să fie țara lider în acest dosar.

Un prim pas va fi întâlnirea celor trei miniștri ai culturii în luna septembrie, la Chișinău, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, când vom decide lansarea oficială a dosarului comun.

Sper ca la această întâlnire să participe și doamna ministru Lina Mendoni din Grecia, care și-a manifestat interesul și disponibilitatea de a ne susține în eforturile de conservare a patrimoniului”.

Pe lista proiectelor culturale în pregătire se află și un dosar pentru includerea desertului tradițional „baba neagră” în patrimoniul imaterial UNESCO.

„E foarte mult de lucru ca să înregistrăm, inclusiv pe patrimoniul imaterial. Noi vorbim de baba neagră, dar aici e foarte mult de studiat, pentru că, de fapt, cumva rădăcinile merg în cultura slavă. Aici oamenii de știință trebuie să facă o analiză, dar, ar fi o realizare foarte mare”.

Republica Moldova a ratificat Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului mondial cultural în 2002 și are înscris în Lista Patrimoniului Mondial un singur monument: Arcul geodezic Struve din satul Rudi, raionul Soroca.

Acesta face parte dintr-un sistem internațional de puncte geodezice și este apreciat pentru valoarea sa științifică și culturală.

În plus, Moldova are două obiective în lista de examinare:
Cernoziomurile din stepa Bălțului, un ecosistem natural valoros, și Complexul istoric-arheologic Orheiul Vechi, un sit important istoric și cultural.

AIPA a autorizat plăți de peste 41 mil. de lei pentru sprijinul fermierilor

0

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) anunță că, în perioada 9–13 iunie 2025, a fost autorizat spre plată un volum total de 41,84 milioane de lei.

Suma acoperă mai multe mecanisme de sprijin financiar, în conformitate cu politicile naționale din domeniul agriculturii.

Cea mai mare parte a fondurilor, în valoare de 27,60 milioane de lei, a fost direcționată către forma de plată complementară.

Alte 8,30 milioane de lei au fost autorizate pentru plata subvențiilor post-investiționale, iar 5,35 milioane de lei au fost alocate dezvoltării proiectelor investiționale în cadrul Programului LEADER.

Totodată, au fost autorizate 0,08 milioane de lei pentru plățile directe, calculate per kilogram de produs, și 0,51 milioane de lei pentru compensarea cheltuielilor legate de consumul de energie electrică.

AIPA îndeamnă fermierii interesați să consulte lista beneficiarilor, disponibilă pe site-ul instituției, pentru a verifica statutul cererilor depuse.

De asemenea, reamintim că, în continuare, pot fi depuse cereri pentru obținerea plăților complementare.

Acestea vizează măsuri precum accesarea creditelor, activități de promovare, utilizarea sistemelor de irigare, tranziția spre agricultura ecologică, aplicarea bunelor practici agricole, defrișarea plantațiilor multianuale, servicii de consiliere și instruire, formarea grupurilor de producători, precum și subvenționarea primelor de asigurare în agricultură.

CCAR lansează selecția pentru viitorii consilieri agricoli

0

Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală (CCAR), lansează procedura de selectare a consilierilor agricoli pentru includerea în Lista consilierilor.

Lista este utilizată de CCAR în procesul de achiziționare a serviciilor de consiliere agricolă pentru identificarea potențialilor ofertanți și contractarea acestora pentru furnizarea serviciilor specializate, conform nevoilor fermierilor.

Condiții de eligibilitate

Pot participa la procesul de selectare persoanele care:

  1. Dețin certificatul de absolvire a programului de formare de bază pentru consilieri agricoli, emis de Centru;
  2. Au participat, în ultimii 3 ani, la formări profesionale (cursuri, instruiri, conferințe, seminare etc.) în domeniul de consiliere vizat sau în domenii conexe.

Documente necesare

Pentru înscriere, solicitanții vor transmite următorul set de documente:

  • Cererea completată (conform Anexei nr. 1 la Regulament);
  • Curriculum Vitae (CV) actualizat;
  • Copia certificatului de absolvire a programului de formare de bază;
  • Copiile actelor ce confirmă participarea la formări profesionale în ultimii 3 ani;
  • Acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal (Anexa nr. 2 la Regulament).

Dacă se aplică pentru mai multe domenii de consiliere, trebuie depusă câte o Cerere separată, cu documente justificative distincte pentru fiecare domeniu.

Procedura de selectare a consilierilor agricoli se va desfășura în două etape:

  • Verificarea dosarului prezentat
  • Proba interviului care prevede evaluarea solicitantului după următoarele criterii:
  • Gândire critică și soluționare a problemelor
  • Abilități de comunicare și relaționare
  • Motivația și angajamentul profesional

Modalitatea de depunere

  • Prin e-mail: la adresa [email protected] – documentele se semnează electronic.
  • Fizic: la sediul Centrului (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 180, of. 905).

În cazul transmiterii prin e-mail, dosarul în original trebuie prezentat cel târziu până la prima etapă de selecție (04.07.2025).

Originalele vor fi utilizate pentru verificarea autenticității copiilor anexate.

  • Instituția responsabilă: Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală
  • Sediu: bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 180, of. 905
  • Telefon de contact: Tel: 022 22 89 86/GSM: 079315197
  • E-mail pentru informații și depunerea cererilor: [email protected]
  • Termen limită de depunere a dosarelor: 27 iunie 2025

Documentele necesare de descărcat:

Regulamentul complet privind selectarea consilierilor agricoli îl puteți accesa aici.