Roada de grâu este una bună în acest an, însă agricultorii se confruntă cu prețurile mici la vânzare.

O spune ministrul Vladimir Bolea, potrivit căruia pentru a face față prețurilor mici la vânzarea roadei și prețurilor mari la fertilizanți, agricultorii trebuie să se asocieze.

Vladimir Bolea spune că modelul camerelor agricole, promovat de minister, este soluția pentru problemele cu care se confruntă fermierii, notează IPN.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare spune că deși condițiile meteorologice nu au fost prielnice pentru buna dezvoltare a grâului, roada de grâu este una satisfăcătoare, în special, în nordul țării.

Potrivit ministrului, cea mai mare provocare cu care se confruntă fermierii este prețul de vânzare a roadei raportat la investițiile făcute.

„Toamna a fost foarte secetoasă în prima parte a ei, atunci când se semăna grâul. De aceea, chiar dacă în primăvară, în toată Republica Moldova am avut un nivel de precipitații înalt, oricum plantele sunt subdezvoltate.

Am fost la Căușeni, au 3-3,5 tone de grâu la hectar. La nordul Republicii Moldova e vorba de 3,7- 4 tone la hectar.

Calitatea grâului este una bună, mult grâu este alimentar, ceea ce înseamnă că se va vinde la un preț mai mare. Per total, starea lucrurilor este una satisfăcătoare când vorbim de grupa cerealelor de toamnă.

Dar agricultorii se confruntă în continuare cu prețurile mici. Cu greu vor face față problemelor în condițiile prețului de 2,75 lei. În Hâncești era un agricultor care spunea că vinde grâu cu 3,10 lei.

Trebuie să continuăm politica începută de Ministerul Agriculturii acum doi ani, adica politica de asociere”, a spus Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului Vladimir Bolea, asocierea producătorilor în camere agricole îi va ajuta să aibă acces la informații, subvenții și fonduri de preaderare. Potrivit ministrului, doar prin asocierea fermierilor agricultura din Republica Moldova va deveni una înalt tehnologizată și performantă.

„Soluția pentru disperarea agricultorilor este asocierea. E vorba de asociere pentru a achiziționa fertilizanți, pentru a reduce din prețul fertilizanților și asocierea pentru a vinde produsul final.

Alte soluții magice nu există. Avem discuții cu agricultorii și marea majoritate conștientizează că asocierea e un lucru important pentru ei.

Acum promovăm camerele agricole. Toată lumea înțelege că sărăcia pe care o avem astăzi în agricultură poate avea soluție doar prin asociere, având acces la informații, cunoștințe, pe care de unul singur nu le poți avea.

Noi am preluat modelul din țările unde agricultura s-a dezvoltat la cel mai înalt nivel, dar au făcut-o în cadrul unei camere agricole.

Când ești parte componentă a unei comunități profesionale, cum este camera agricolă, nivelul tău de reziliență este mult mai mare. Cu totul altfel treci peste aceste dificultăți”, a mai spus ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Proiectul privind organizarea și funcționarea camerelor agricole a fost aprobat de Parlament în prima lectură.

Potrivit documentului, camerele agricole vor oferi fermierilor acces la resurse și informații, inclusiv la programe de instruire și finanțare, facilitând schimbul de cunoștințe si experiențe între membri.

Camerele agricole vor fi constituite în două nivele: zece camere agricole regionale și Camera Agricolă Națională.

Cantitatea de mărfuri exportate de Ucraina prin cale ferată a înregistrat o scădere semnificativă, afectând veniturile Căilor Ferate din Moldova (CFM), notează radiomoldova.md.

Declarația a fost făcută de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, la emisiunea „Punctul pe Azi” de ieri, 8 iulie.

„Ucraina trecuseră pe cale ferată parțial, dar din momentul când s-a deschis portul Odesa și celelalte porturi ale lor, tranzitarea Republicii Moldova s-a redus la maxim.

Adică, practic era o sursă de venit pentru Căile Ferate din Moldova, destul de importantă și din păcate s-a redus în totalitate sau aproximativ”, a menționat Vladimir Bolea.

Și fostul director CFM, Oleg Tofilat, a specificat recent pentru Radio Moldova, că veniturile întreprinderii s-au diminuat din motiv că a scăzut cantitatea de mărfuri exportate din Ucraina în România.

Amintim că restricțiile la importul de cereale și oleaginoase din Ucraina vor fi prelungite până la sfârșitul acestui an.

Un proiect de lege care prevede importul de grâu, porumb și floarea-soarelui exclusiv în baza licențelor a fost adoptat de către Parlament.

La propunerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, care va elibera aceste acte permisive, termenul va putea fi extins cu cel mult 12 luni.

Cabinetul de miniștri a aprobat un proiect ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025, care conține un set de măsuri menite să asigure sustenabilitatea sectoarelor economice, sociale și investiționale.

Modificările vor contribui la creșterea veniturilor bugetare, stimularea investițiilor, crearea locurilor de muncă, reducerea poverii fiscale pentru cetățeni și îmbunătățirea mediului de afaceri.

Astfel, în domeniul fiscal, vor fi scutite de impozit veniturile din dobânzi obținute din valorile mobiliare de stat și obligațiunile emise de autoritățile locale.

Totodată, vor fi majorate cu 10% scutirile personale și cele pentru persoanele întreținute.

Modificările mai prevăd simplificarea procesului de raportare fiscală pentru întreprinderile micro, care au cel mult cinci salariați. 

Totodată, documentul stabilește extinderea autonomiei financiare a autorităților locale prin oferirea dreptului de majorare a impozitului pe bunuri imobiliare și a impozitului funciar cu până la 300% pentru clădirile și terenurile intravilane neîngrijite, precum și pentru terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. 

În partea ce vizează domeniul vamal, proiectul urmărește extinderea termenului de valabilitate a autorizațiilor pentru regimurile vamale speciale până la 1 ianuarie 2027 și exonerarea de garantare a mărfurilor plasate în regim vamal de admitere temporară pentru proiecte de asistență tehnică și investițională sau perfecționare activă până la 31 decembrie 2026.

De asemenea, vor fi micșorate de la 40% la 2% amenzile pentru declarații vamale sau documente de însoțire a mărfurilor cu date eronate, în cazul în care mărfurile au fost supuse controlului fizic total și au primit liberul de vamă.

Guvernul susține inițiativa de instituire a „Zilei Naționale a Albinei”, pe data de 20 mai, în vederea promovării Republicii Moldova ca stat cu înalt potențial privind creșterea albinelor, producerea și procesarea mierii de albine și a produselor apicole.

Astfel, va fi încurajat consumul de miere și produse apicole, precum și dezvoltarea industriei de procesare a mierii.

Amintim că, în anul 2023, statul a investit în sectorul apicol peste 100 de milioane de lei, bani acordați sub formă de subvenții pentru procurarea utilajelor, echipamentelor, roiurilor și reginelor.

Din cele 73 cereri depuse la măsurile de subvenționare în avans, cel puțin jumătate au fost pentru investiții în apicultură.

Guvernul elimină barierele normative pentru investitori și companiile locale în accesarea unei piețe de capital și burse de valori străine.

Un proiect, în acest sens, a fost aprobat de Cabinetul de miniștri. 

Alinierea la cerințele și standardele piețelor de capital străine va oferi societăților moldovenești oportunitatea de a accesa o gamă mai largă de surse de finanțare și de a atrage investitorii străini.

De asemenea, listarea pe bursele de valori străine va transmite un semnal pozitiv investitorilor cu privire la transparență, guvernanță corporativă și respectarea standardelor internaționale. 

Totodată, modificările vor contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, prin crearea unui mediu de afaceri mai competitiv, stimularea inovării și investițiilor, precum și la sporirea accesului la resurse financiare pentru întreprinderi de diverse dimensiuni și sectoare.

Guvernul a aprobat modificarea unor acte normative, în scopul asigurării integrității bunurilor sistemelor centralizate de irigare și desecare, instituirii unui mecanism clar și eficient pentru administrarea și gestionarea infrastructurii de irigare și desecare.

Astfel, va fi reglementată apartenența pe domenii a infrastructurii de irigare și desecare proprietate publică și a administrării terenurilor proprietate publică a statului, limitrofe infrastructurii de irigare/desecare.

Principalele modificări stabilesc că, bunurile și infrastructura sistemelor de irigare/desecare, care aparțin statului și unităților administrativ-teritoriale, sunt din domeniul public.

Aceste bunuri nu pot fi înstrăinate, nu pot fi depuse în capitalul social al unor persoane juridice, nu pot fi supuse urmăririi silite și nu pot fi incluse în masa debitoare în caz de insolvabilitate sau faliment al persoanei juridice. 

De asemenea, se stabilește că, terenurile infrastructurii sistemelor centralizate de irigare/desecare, situate în afara fâșiei riverane de protecție a apelor, vor fi gestionate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare și administrate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Noile modificări ale Hotărârii Nr. 491 din 12-07-2023 cu privire la subvenționarea investițiilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural ar putea lăsa mai mulți fermieri fără subvenții pentru investițiile deja făcute, în cazul aprobării acestora.

Acest lucru se întâmplă din cauza modificării pct. 11, potrivit căreia „Nu este eligibil fermierul mijlociu și fermierul mare care în ultimii cinci ani anteriori anului de depunere a cererii de subvenționare au beneficiat de subvenții pentru același domeniu de intervenție”.

Am discutat cu Dorin Nedelciuc, Zgura-Agro SRL, agricultor din raionul Drochia, despre impactul acestor modificări asupra activității.

Pornind de la o scurtă prezentare, menționăm că întreprinderea a asigurat crearea a 80 de locuri de muncă în zonă, lucrând 1300 de hectare de teren, dintre care 60 de hectare livezi, iar pe 100 de hectare este asigurată irigarea culturilor. Cifra de afaceri este de 30 de milioane de lei, cu impozite anuale achitate, în medie, de 2 milioane de lei.

„Înțelegem că sunt necesare modificări ale Regulamentului de subvenționare, mai ales în contextul pregătirii Moldovei pentru aderare la UE. Susținem această inițiativă, însă unele modificări nu au la bază argumente care ar facilita acest lucru și afectează toată ramura agricolă.

Dacă va fi aprobat pct. 11, atunci avem cu toții o problemă foarte mare, cu impact major nu doar asupra sectorului agricol, ci și dezvoltării zonelor rurale. Personal, nu aș fi inițiat multe proiecte investiționale, fără existența componentei de subvenționare. Așadar, nu știu dacă e legal să introduci acum acest punct, când investițiile deja au fost făcute cu ideea că o parte din costuri vor fi compensate din contul subvenției. Vom avea efecte retroactive asupra investițiilor inițiate anterior și finalizate în anul curent”, specifică Dorin Nedelciuc.

Compania a realizat investiții importante creîndu-și infrastructura necesară și implementând tehnologii ce i-ar permite reducerea riscurilor. Unele proiecte realizate recent, inclusiv accesarea de credite, a fost realizată ținând cont de subvențiile ce urmează a fi obținute. În aceeași situație se află mai mulți fermieri.

Noile principii de clasificare a fermierilor drept mici, mijlocii și mari, la fel afectează investițiile acestora, deoarece clasificarea inițială presupunea accesul mai multor fermieri la subvenții.

„Investești, creezi locuri de muncă având un anumit plan de recuperare a costurilor, iar înainte de a depune dosarul pentru subvenționare, afli că dacă ai peste 50 de angajați, conform noilor reguli, ești considerat deja fermier mijlociu. Așadar, peste noapte nu mai ești eligibil pentru subvenționare. Dacă acest lucru ar fi fost anunțat din timp, multe investiții nu ar fi fost făcute.

În acest context, schimbările imediate oferă nesiguranță în investițiile pe termen lung, iar efecte ar putea fi inclusiv asupra atragerii potențialilor investitori interesați de proiecte în sectorul agroalimentar.

Discutând cu mai mulți fermieri, aceștia ne-au menționat că, ținând cont de insuficiența fondurilor necesare, ar putea fi realizată o apreciere a impactului proiectelor investiționale și continuată susținerea antreprenorilor ale căror proiecte au asigurat dezvoltarea zonelor rurale, crearea locurilor de muncă în zonă.

La moment, o bună parte din locurile de muncă din mediul rural sunt create de antreprenorii din sectorul agroalimentar.

Conform rezultatelor cercetării Ancheta forței de muncă (AFM)², în trimestrul I 2024, forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) în Republica Moldova a constituit 896,5 mii de persoane, fiind în descreștere cu 2,1% față de trimestrul I 2023.

Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice, rezultă că 17,1% au activat în sectorul agricol.

Din 1 ianuarie, 2024, în Republica Moldova, a intrat în vigoare un nou mecanism de sprijin care vine să înlocuiască mecanismul de sprijin Contorizare netă.

Schema de sprijin vizează consumatorul final, deținător al centralei electrice cu o putere instalată de până la 200 kW, dar nu mai mare decât puterea contractată cu furnizorul de energie electrică conform legii, care produce energie electrică din surse regenerabile pentru uz propriu și este în drept să livreze în rețeaua electrică surplusul de energie electrică produsă, iar beneficiarul acestei scheme de sprijin se numește prosumator.

Facturarea netă permite deținătorilor de centrale electrice, care produc energie electrică cu ajutorul instalațiilor fotovoltaice, să livreze surplusul de energie în rețeaua electrică națională și să beneficieze de echivalentul monetar în contul lor, astfel acest mecanism este conceput să încurajeze producția locală de energie verde și să sprijine prosumatorii în gestionarea costurilor energetice.

Prosumatorii pot utiliza soldul disponibil pentru a compensa facturile ulterioare de energie electrică sau pot solicita plata în numerar anual.

Condițiile de eligibilitate includ respectarea plafoanelor de capacitate individuală, astfel încât puterea instalată a instalațiilor fotovoltaice să nu depășească puterea contractată de la furnizorul de energie electrică și să fie sub 200 kW.

Totodată capacitățile disponibile pentru fiecare categorie conform HG 401/2021, anexa 2, trebuie să fie respectate pentru a beneficia de această schema de sprijin.

Implementarea schemei de sprijin Facturare netă este parte din efortul continuu de a alinia Moldova la standardele europene în domeniul energiei verzi, procesul de monitorizare a implementării fiind gestionat de CNED.

Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) este instituția publică de suport din subordinea Ministerului Energiei, a cărei misiune este de a coordona și organiza activități care vizează asigurarea implementării politicii de stat în domeniile eficiență energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective, într-un mod sustenabil din punct de vedere al mediului înconjurător și al schimbărilor climatice pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a țării prin oferirea de soluții energetice eficiente pentru tranziția energetică și creșterea securității energetice a Republicii Moldova.