Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova în colaborare cu Asociația Pomușoarele Moldovei organizează Festivalul Pomușoarelor și al Mierii de Albine.
Toți doritorii sunt invitați în perioada 20-21 iulie 2024 să participe la Festivalul Pomușoarelor și al Mierii de Albine care va avea loc în Scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”.
Cerințele pentru participare la festival sunt:
Trebuie să aveți la loc vizibil denumirea companiei dvs. cu nr. de telefon, adresa;
Pe marfă să fie indicat prețul de vânzare și fiecare marfă să fie etichetată;
Pe masă să fie față de masă în stil național.
Să aveți obligatoriu urna pentru gunoi (nu ladă, ci urnă);
Să aveți ecuson cu numele și întreprinderea pe care o reprezentați;
Să dispuneți de cort personal;
Preferabil să aveți cărucioare cu care să descărcați și să transportați marfa.
Pot participa la târg doar persoane juridice care desfășoară o activitate în domeniul apicol.
Taxa de participare: pentru membri – 250 lei pentru o zi de participare, pentru non-membri – taxa este de 500 lei pentru o zi.
Data limită de înregistrare este 8 iulie 2024. Pentru înregistrare contactați/scrieți la nr. de telefon: 078285476.
Agenţia Naţională Transport Auto (ANTA) atenţionează operatorii de transport rutier și conducătorii auto că, până pe 12 iulie, se interzice circulația pe drumurile naționale a mijloacelor de transport de mare tonaj (cu greutatea totală de peste 20 de tone), transmite MOLDPRES.
Avertizarea vine după ce Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova a anunțat Cod Galben de caniculă începând de duminică, până pe 12 iulie.
În intervalul menționat, temperatura maximă a aerului va atinge valori de 33 grade și mai mult.
Măsurile de restricționare a circulației rutiere au drept scop prevenirea deteriorării îmbrăcămintei rutiere din beton asfaltic pe drumurile publice, în condițiile temperaturilor maxime, care sunt instituite prin Ordinul autorităţilor privind limitarea provizorie a circulației mijloacelor de transport de mare tonaj pe drumurile Republicii Moldova.
Prin urmare, ANTA atenționează toți participanții la trafic că, în caz de încălcare a restricțiilor impuse, riscă sa fie sancționați in limitele articolului 224 din Codul contravențional.
Amenda constituie de la 60 la 90 de unități convenționale (o unitate convenţională constituie 50 de lei) aplicată persoanei fizice și de la 240 la 300 de unități convenționale – persoanei juridice.
Solul este incredibil de complex. Are proprietăți fizice și chimice care îi permit să susțină organisme vii – nu doar rădăcinile plantelor și râmele, ci și sute de mii de organisme și microorganisme diferite. Indiferent de cât de sănătos sau viu este solul, semănând culturi de acoperire îi oferim o fundație solidă.
Atunci când solul este în echilibru, asigură eficient nutrienții, stochează apa sau drenează excesul, menține un mediu în care plantele pot să se dezvolte bine, iar culturile de acoperire joacă un rol important în menținerea acestui echilibru.
Culturile de acoperire îmbunătățesc solul în mai multe moduri. Protecția împotriva pierderii solului prin eroziune este, poate, cel mai evident beneficiu al culturilor de acoperire, dar furnizarea de materie organică este un obiectiv la fel de important pe termen lung.
Culturile de acoperire contribuie indirect la sănătatea generală a solului prin captarea nutrienților înainte ca aceștia să se poată leviga din profilul solului sau, în cazul leguminoaselor, prin adăugarea de azot în sol.
Rădăcinile pot ajuta la deblocarea unor nutrienți, transformându-i în forme mai disponibile. Culturile de acoperire oferă habitat sau sursă de hrană pentru unele organisme importante din sol, descompun straturile compacte din sol și ajută la uscarea solurilor umede.
Protecția împotriva eroziunii prin culturi de acoperire
Eroziunea stratului superior de sol are loc în multe ferme, privând câmpurile de cea mai fertilă parte, care conține cel mai mare procent de materie organică și nutrienți.
O picătură de ploaie care cade cu viteză mare poate disloca particulele de sol și le poate face să se deplaseze până la 1,8 metri. Odată ce o particulă de sol este liberă, este mult mai vulnerabilă să fie purtată de apa curgătoare.
Diferite tipuri de culturi de acoperire pot avea efecte diferite asupra infiltrării ca rezultat al creșterii și compoziției lor unice a biomasei, iar rezultatele variază în funcție de durata de cultivare a culturii de acoperire:
Culturile de acoperire fără leguminoase, inclusiv iarba brome și secara, au crescut infiltrarea cu 8 % până la 462 %, pe baza unei serii de studii.
Culturile de acoperire cu leguminoase, inclusiv trifoiul roșu, măzăriche și trifoiul (Trifolium fragiferum), au crescut infiltrarea cu 39% până la 528%.
Acoperirea suprafeței solului numai cu reziduuri a crescut infiltrarea cu până la 180% în studiile de teren.
Orice acoperire a solului poate diminua impactul unei ploi abundente pur și simplu acționând ca o pernă pentru picăturile de ploaie.
Culturile de acoperire pot, de asemenea, să:
Încetinească acțiunea apei curgătoare, reducând astfel capacitatea sa de a transporta solul, prin crearea unui curs de obstacole de frunze, tulpini și rădăcini prin care apa trebuie să manevreze în drumul său la vale.
Crească capacitatea solului de a absorbi și de a reține apa, prin îmbunătățirea structurii porilor, prevenind astfel deplasarea unor cantități mari de apă pe suprafața solului.
Ajute la stabilizarea particulelor de sol în sistemul de rădăcini al culturii de acoperire.
Ecuația revizuită a pierderii universale a solului, dezvoltată de Serviciul pentru Conservarea Resurselor Naturale, prevede că o acoperire a solului de doar 40% la sosirea iernii poate reduce substanțial eroziunea până la primăvară.
Este util să semănăm culturile de acoperire devreme, pentru a asigura că se dezvoltă o acoperire maximă a solului înainte de iarnă.
Este util să menținem o acoperire a solului pe tot parcursul anului, ori de câte ori este posibil.
Materia organică din culturi de acoperire
Beneficiile materiei organice includ îmbunătățirea structurii solului, creșterea infiltrării și capacității de reținere a apei, creșterea capacității de schimb cationic și stocarea mai eficientă a nutrienților pe termen lung.
Fără materie organică, nu există sol propriu-zis, ci doar un amestec mort de roci sfărâmate și erodate.
Materia organică include mii de substanțe diferite derivate din frunze descompuse, rădăcini, microorganisme, gunoi de grajd și chiar resturi de organisme. Aceste substanțe funcționează în moduri diferite pentru a construi un sol sănătos.
Diferite plante lasă în urmă diferite tipuri de materie organică pe măsură ce se descompun, astfel încât alegerea culturii de acoperire va determina în mare măsură beneficiile pe care le va primi solul tău.
Rolul diversificării speciilor din culturile de acoperire
Materialele vegetale care sunt suculente și bogate în proteine și zaharuri vor elibera nutrienți rapid, dar vor lăsa în urmă puțină materie organică pe termen lung.
Materialele vegetale care sunt mai lemnoase sau mai fibroase vor elibera nutrienți mult mai lent, poate chiar îi vor bloca temporar, dar vor promova o materie organică mai stabilă, sau humus, ducând la condiții fizice mai bune ale solului, o capacitate crescută de reținere a nutrienților și o capacitate mai mare de schimb cationic.
În general, leguminoasele anuale sunt suculente. Ele eliberează azot și alți nutrienți rapid prin fracția activă, dar nu sunt foarte eficiente în formarea humusului.
Gramineele și alte plante nonleguminoase vor contribui la producerea de humus, dar nu vor elibera nutrienți foarte rapid sau în cantități mari dacă sunt încorporate pe măsură ce se apropie de maturitate.
Leguminoasele perene, cum ar fi trifoiul alb și roșu, pot să se încadreze în ambele categorii – frunzele lor se vor descompune rapid, dar tulpinile și sistemele lor radiculare pot deveni dure și fibroase și pot contribui la acumularea humusului.
Important! Trifoiul roșu contribuie cu până la 120 de kilograme de azot din sol pentru următoarea rotație a culturilor.
Culturile de acoperire ajută la „lipirea” solului
Pe măsură ce microorganismele din sol digeră materialul vegetal, ele produc unii compuși în plus zaharuri complexe care acționează ca adezivi în sol pentru a uni particulele mici de sol în agregate.
Un sol bine agregat, ce nu trebuie confundat cu solul epuizat, are o bună aerare. Permite o mai bună infiltrare și reținere a apei.
Solurile bine agregate sunt, de asemenea, mai puțin predispuse la compactare. Leguminoase se consideră mai bune decât gramineele pentru producerea de polizaharide. Cu toate acestea, polizaharidele se vor descompune în câteva luni, astfel încât efectul lor de agregare este probabil să dureze doar sezonul după utilizarea culturii de acoperire.
Gramineele promovează o bună agregare, dar printr-un mecanism diferit. Au un sistem radicular fasciculat – format din numeroase rădăcini fine care se răspândesc de la baza plantei. Aceste rădăcini pot elibera compuși care ajută la agregarea solului între rădăcini.
Materia organică se acumulează foarte încet în sol. Beneficiile creșterii materiei organice, totuși, sunt evidente cu mult înainte ca cantitățile crescute să fie detectabile.
Unele, cum ar fi agregarea îmbunătățită, ratele de infiltrare a apei și eliberarea nutrienților, vor fi evidente în primul sezon; altele pot dura câțiva ani pentru a deveni vizibile.
Culturi de acoperire. Rolul lucrării solului
Important! Tehnologia de lucrare a solului este importantă când folosești culturile de acoperire pentru a restabili solul, lucrarea solului va afecta rata de acumulare a materiei organice.
Este dificil să construiești materie organică sub sistemele convenționale de lucrare a solului. Lucrarea solului accelerează descompunerea materiei organice prin expunerea unei suprafețe mai mari la oxigen, încălzirea și uscarea solului și distrugerea resturilor în bucăți mai mici cu mai multe suprafețe care pot fi consumate de microorganisme.
Specialiștii menționează că lucrarea solului ar putea fi comparată în acest sens cu a sufla în foc – „arde” rapid sau „oxidează” combustibilul, care în acest caz este materia organică.
Pierderea rezultată de materie organică cauzează descompunerea agregatelor de sol și structura slabă a solului, adesea văzută în solul supralucrat.
Când adaugi culturi de acoperire într-un sistem, minimizează lucrarea solului pentru a maximiza beneficiile pe termen lung ale solului.
Nu doar ciclul azotului
Culturile de acoperire ajută la aducerea altor nutrienți înapoi în profilul superior al solului din straturile profunde ale solului.
Calciul și potasiul sunt doi macronutrienți cu tendința de a călători cu apa, deși nu în mod obișnuit pe ruta expres, cum o face azotul.
Acești nutrienți pot fi aduși din straturile mai profunde ale solului de orice cultură de acoperire cu rădăcini adânci. Nutrienții sunt apoi eliberați înapoi în materia organică activă când cultura de acoperire moare și se descompune.
Deși fosforul (P) nu este levigat în mod obișnuit, culturile de acoperire pot juca un rol în creșterea disponibilității sale în sol. Unele culturi de acoperire, cum ar fi hrișca și lupinul, se consideră că secretă acizi în sol care transformă fosforul într-o formă mai solubilă și utilizabilă de plante.
Unele culturi de acoperire îmbunătățesc disponibilitatea fosforului într-un alt mod. Rădăcinile multor culturi de acoperire, în special leguminoasele, găzduiesc ciuperci benefice ce formează micorize.
Ciupercile micorizale au evoluat metode eficiente de absorbție a fosforului din sol, pe care îl transmit gazdei lor vegetale.
Hifele acestor ciuperci extind eficient sistemul radicular și ajută plantele să acceseze mai mult fosfor din sol.
Astfel, revenirea oricărui reziduu vegetal sau animal în sol ajută la menținerea disponibilității fosforului. Culturile de acoperire ajută, de asemenea, la reținerea fosforului în câmpurile tale prin reducerea eroziunii.
„Gustul inconfundabil, consistența delicată și recoltarea atentă sunt doar câteva din elementele care au consacrat mierea Regina Naturii drept cea mai bună”, menționează compania „Regina Naturii”, care se ocupă cu colectarea, producerea, procesarea și exportul mierii de albini.
Cele patru tipuri de miere premiate cu medalii de aur sunt:
Mierea de salcâm cu fagure;
Mierea cremă cu lămâie și ghimbir;
Mierea de salcâm;
Mierea de tei.
Expoziția London Honey Awards desemnează cei mai buni producători de miere în cadrul a două secțiuni: Premiul pentru Calitate și Premiul pentru Ambalaj.
Scopul principal al concursurilor este informarea cultivatorilor de miere, a producătorilor de miere, a apicultorilor, a producătorilor și comercianților cu amănuntul, care distribuie în mod legal produsele standardizate, pentru a păstra și a îmbunătăți calitatea produsului de marcă, promovând produse apicole de înaltă calitate sub toate aspectele de utilizare și consum.
Serviciul Vamal a anunțat că au avut loc primele două operațiuni de tranzit în cadrul Noului Sistem Computerizat de Tranzit, NCTS5-MD.
Astfel, urmare a lansării acestui nou sistem la nivel național, începând cu 1 iulie 2024, doi operatori economici au migrat în Noul Sistem Computerizat de Tranzit cu depunerea declarațiilor de tranzit conform cerințelor de date aliniate la legislația unională și la cerințele Convenției privind regimul de tranzit comun, transmite moldpres.md.
Implementarea NCTS5-MD reprezintă un pas important pentru Republica Moldova în procesul de aderare la Convenția privind regimul de tranzit comun.
Acest sistem modernizat de tranzit vamal permite o gestionare mai eficientă și transparentă a fluxurilor de mărfuri care tranzitează teritoriul țării, reducând astfel timpul de așteptare la frontieră și costurile aferente pentru agenții economici, permite schimbul rapid și securizat de informații între autoritățile vamale și operatorii economici, asigurând o monitorizare continuă și precisă a operațiunilor de tranzit.
Potrivit sursei citate, noul Sistem Computerizat de Tranzit este utilizat pentru: operațiunile de tranzit la nivel național și pentru operațiunile de tranzit comun după aderarea Republicii Moldova la Convenția privind regimul de tranzit comun, încheiată la Interlaken, 1987.
Astfel, operatorii economici care efectuează operațiuni de tranzit urmează să migreze pe principiul voluntariatului din sistemul ASYCUDA World în NCTS5-MD într-o perioadă de trei luni de zile, în conformitate cu Ordinul Serviciului Vamal.
În acest context, Serviciul Vamal îndeamnă și încurajează toți operatorii economici, titulari ai regimului de tranzit, să inițieze acțiunile în vederea migrării în Noul Sistem Computerizat de Tranzit, pentru a reuși cu succes finalizarea perioadei de tranziție și utilizarea sistemului de către toți operatorii economici.
În următoarele luni, Serviciul Vamal va continua să îmbunătățească și să extindă aplicarea NCTS, pregătindu-se astfel pentru aderarea la Convenția privind regimul de tranzit comun.
Acest proces include organizarea sesiunilor de informare, optimizarea infrastructurii IT și colaborarea strânsă cu partenerii internaționali.
PT303 – Protector Sclerotinia șiPT298, PT314, PT315 – YieldMAX sunt hibrizii de rapiță Pioneer, Corteva disponibili fermierilor în noua campanie de semănat.
Cu soluții atât pentru tehnologii intensive cât și mai puțin pretabile de producere, Corteva prezintă potențialul hibrizilor în diferite zone ale țării.
De această dată, am participat la Corteva Harvest Day la Varnița, unde în cadrul GȚ Jardețchi Dorin a fost realizată recoltarea publică a hibrizilor PT303 și PT314.
Erbicidare: Galera™ Super + erbicid graminicid, Slash™ EC
Stimulatori: Utrisha™ N
Fertilizanți: Kinsidro™ Nutri, BioForge, Keylate B.
Irigări, în funcție de necesitatea culturii
Aplicări de fungicide și regulatori de creștere în funcție de necesitate.
Hibrizii Pioneer sunt performanți, de ultimă generație. Au o rezistență foarte bună la scuturare, după recoltare, practic, pierderile de boabe sunt minime, astfel pot spune că au o genetică corectă. Calitatea semințelor e foarte bună, am avut o răsărire uniformă. Acest lucru este valabil pentru toată genetica Corteva. Astfel, pe toate câmpurile cultivăm hibrizi Corteva, dar și utilizăm produsele pe care le are compania, ne-a relatat Dorin Jardețchi.
Cu o recoltă de 5057 kg/ha pentru PT314 și 5112 kg/ha oferite de PT303 la umiditatea standard, hibrizii de rapiță au fost apreciați pentru rezultatele oferite.
„În orice fermă recomandăm fermierilor să cultive minim doi hibrizi, deoarece condițiile sunt tot mai imprevizibile. PT303 și PT315 sunt hibrizi intensivi, iar PT298 și PT314 se potrivesc și pentru condiții mai puțin bune de cultivare. Recolte maxime pot fi atinse doar atunci când culturii i se asigură condiții corespunzătoare. De aceea, nu trebuie neglijate aspectele tehnologice, tratamentele sau fertilizarea culturii.
Acest lucru este confirmat și de Dorin Jardețchi, care menționează că aplicarea la timp a produselor îi ajută să prevină problemele.
„Din toamnă, datorită tratamentului sămânță cu Lumiposa, am prevenit pagubele produse de dăunători și am avut plante sănătoase. Primăvara, am realizat două fertilizări cu îngrășăminte azot, am aplicat BioForge, Keylate B, înainte de înflorire, pentru a suplini necesarul de bor. În plus, primăvara am aplicat un regulator de creștere, apoi am realizat tratamente cu fungicide și insecticide, la necesitate. De rezultate suntem mulțumiți”.
În toate platformele a fost aplicată tehnologia Corteva, cum ar fi tratament sămânță Lumiposa, erbicidele Galera™ Super, Slash™ EC, gama de produse Stoller (Keylate B pentru aportul necesar de bor, Harbest, StarterMn, Utrisha™ N), dar și s-a ținut cont de recomandările experților noștri. În acest mod, se creează sinergia necesară pentru obținerea recoltelor foarte bune”, specifică Oleg Nistiriuc, Country Representative Seeds & Crop Protection Corteva.
La licitația funciară cu strigare desfășurate vineri, 5 iulie, au fost adjudecate 9 loturi de pământ din intravilanul municipiului, din cele 12 expuse, în sumă totală de 31,2 milioane lei.
Primăria municipiului Chișinău menționează că cel mai scump teren a fost adjudecat la prețul de 18 milioane de lei, transmite IPN.
Cel mai scump teren, cu o suprafață de 1,1 ha, are destinația de construcție locativă, zona R, din strada Dragomirna. Prețul stabilit inițial a fost de 10 milioane de lei.
Aceasta este a doua licitație funciară cu strigare din anul 2024. Prima a avut loc pe 29 martie, când au fost adjudecate 11 loturi în sumă totală de 133 milioane de lei.
În agricultura Republicii Moldova au fost selectate cinci direcţii principale, care vor fi dezvoltate cu sprijinul financiar al fondurilor UE, a anunțat viceprim-ministrul, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.
El a declarat că, pe lângă sprijinul financiar pentru diverse proiecte, acestea vor fi finanţate şi din Fondul Naţional de Subvenţionare a Agriculturii.
„Finanţarea din acest fond va merge către programele noastre naţionale în agricultură, de exemplu, programul Ferma Moldovenească, în cadrul căruia dorim să restabilim fermele de bovine.
Fondul poate fi utilizat pentru a finanţa plantarea de noi podgorii cu soiuri autohtone în cadrul unui alt program, care prevede plantarea a 10.000 de hectare de noi podgorii până în 2030”, a spus ministrul, transmite infotag.md.
De asemenea, acesta a subliniat importanța ca agrarienii să fie pregătiţi pentru finanţările din fonduri europene, să aibă proiecte bine gândite.
„Pot fi proiecte de orice natură, să zicem, construcţia gropilor de colectare a deşeurilor provenite din creşterea porcilor, care vor fi obligatorii în condiţiile integrării Republicii Moldova în UE.
În total, avem 25 de crescătorii de porci în ţară şi vom avea nevoie de astfel de gropi pentru a colecta deşeurile porcine în mod organizat”, a explicat Vladimir Bolea.
În contextul discuţiei privind sprijinul financiar al UE pentru ţările în curs de aderare, prim-ministrul a menţionat că doar Polonia a dat dovadă de o pregătire de invidiat şi a reuşit să utilizeze 100% din sprijinul financiar oferit ţării de diverse fonduri europene.
În acest sens, ministrul a subliniat relevanţa camerelor agricole care urmează să fie create, care vor fi formate din specialişti calificaţi şi certificaţi.
Sarcina acestora este de a întocmi corect proiectele fermierilor şi fermelor ţărăneşti pentru a primi finanţare UE.
„Proiectele nu sunt uşor de întocmit astfel încât să fie susţinute şi finanţate din fonduri UE.
Prin urmare, camerele agricole şi asociaţiile profesionale ale agrarienilor din Moldova vor avea specialişti instruiţi a căror sarcină este să pregătească diverse tipuri de proiecte”, a spus Bolea, care a îndemnat fermierii să „nu mai lucreze în pierdere”.
Bolea a spus că problema „nerentabilităţii” în agricultura Moldovei va fi soluţionată prin intermediul camerelor agricole şi al Asociaţiilor Agricultorilor, care vor dispune de metode avansate de cultivare a culturilor, care îi vor ajuta pe fermieri să evite pierderile.
Agricultura Republicii Moldova trece astăzi printr-un proces de recuperare, iar intenția Guvernului, de a introduce TVA la arenda terenurilor agricole, va zădărnici orice efort de recuperare a agriculturii și va lovi în păturile social vulnerabile din sate, în special în persoanele în etate, pentru care darea în arendă a terenurilor agricole este unica soluție de a obține careva beneficii.
Peste 85% dintre terenurile prelucrate de către întreprinderile agricole, considerate motorul creșterii în agricultură, sunt terenuri aflate în arendă.
Declarații în acest sens a făcut vineri, 5 iulie, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Vorbind despre producția globală agricolă din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a spus că în 2015 a fost la nivelul de 27,2 miliarde de lei(mlrd/lei).
În 2017 a ajuns la 34,1 mlrd/lei. În 2019 a atins cifra de 34,6 mlrd/lei. În 2020, trimestrul IV, a coborât la 30,2 mlrd/lei.
În 2021, trimestrul IV – a crescut până la 46,4 mlrd/lei; 2022, trimestrul III – 47,5 mlrd/lei, iar în trimestrul IV – 40,6 mlrd/lei. În 2023, trimestrul III – s-a ridicat la 41,5 mlrd/lei; iar în 2024, trimestrul I – a scăzut până la 41,3 mlrd/lei.
„Roada din 2022 a fost foarte proastă. Chiar dacă în 2023 a fost în creștere, în 2024, primul trimestru, suntem aproape plafonați.
În celelalte trimestre, III și IV, cred că vom avea surprize plăcute, lucru care ne va permite să finalizăm acest an cu o valoare a producției agricole globale poate mai mare decât a fost în 2023. Sper că vom ajunge la 48 mlrd/lei”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, producția globală agricolă în 1991 a ajuns la nivelul de 74,4% față de 1987, când a fost înregistrată cea mai mare valoare a producției globale agricole.
În 1995 a coborât la nivelul de 52,6%; 2000 – 40,4%; 2005 – 46,3%; 2010 – 45,3%; 2015 – 48,9%; 2020 – 46,7%; 2021 – 73,7%; 2022 – 52,2%; 2023 – 65%; 2024, prognozat – 74,7%.
„Până în 2020 practic am stat pe loc. În 2020 s-a dus totul în jos, am ajuns acolo de unde am pornit. În acest an, probabil vom atinge nivelul anilor 1991 și 2021.
Dar, este încă foarte mult până să atingem nivelul anului 1987. Este nevoie de măsuri active de recuperare, să ne întoarcem de unde am pornit”, a spus expertul.
Cu referire la producția globală agricolă, pe tipuri de gospodării, expertul a declarat că în 1980 a fost de 54,3 miliarde de lei (mlrd/lei), la valoarea leului din 2024, dintre care 44,4 mlrd/lei – întreprinderi agricole; iar 9,9 mlrd/lei – persoanele fizice și fermierii; în 1987 – 64,2 mlrd/lei, la valoarea leului din 2024, dintre care 53,3 mlrd/lei – întreprinderi agricole, iar 10,9 mlrd/lei – persoanele fizice și fermierii;
În 2023 – 41,7 mlrd/lei, mult sub nivelul anului 1987, dintre care: 21,8 mlrd/lei-întreprinderi agricole, iar 19,9 mlrd/lei-persoanele fizice și fermierii.
Pentru anul 2024, anticipează o producție agricolă de 48 mlrd/lei: 26,6 mlrd/lei-întreprinderi agricole, iar 21,6 mlrd/lei-persoanele fizice și fermierii.
„Mulți ani, după destrămarea URSS, după ce s-au ruinat gospodăriile agricole, persoanele fizice produceau cel mai mult.
Însă, în ultimii ani, domină producția generată din activitatea întreprinderilor agricole. În acest an, de asemenea, predomină agricultura organizată”, a declarat expertul.
Despre populația ocupată în agricultură, economistul a afirmat că în 1985 erau 605 mii de persoane, dintre care 305 mii erau salariați, iar 300 de mii activau pe cont propriu.
În 1990 erau 552,4 mii de persoane, dintre care 182,4 mii-salariați, iar 370 de mii- erau pe cont propriu.
În 2000 – 770,4 mii de persoane: 184,9-salariați, iar 585,5 mii-pe cont propriu; 2010 – 314,7 mii de persoane: 50,1 mii-salariați, iar 264,6 mii-pe cont propriu; 2020 – 175,9 mii de persoane: 34,2 mii-salariați, iar 141,7 mii-pe cont propriu; 2023 – 185,3 mii de persoane: 34,8 mii-salariați, iar 150,5 mii-pe cont propriu.
„Prima problemă a Republicii Moldova este modul de ocupare al moldovenilor în sectorul agricol.
În 2023, după o scădere de aproape 20 de ani, numărul celor ocupați în agricultură a crescut, din contul celor antrenați neoficial. Peste 80% din populația antrenată în agricultură este în sectorul informal”, a afirmat economistul.
Analizând ratările la Bugetul Public Național din munca ne oficială în agricultură, expertul economic a menționat că în 1995 acestea au fost de 0,3 mlrd/lei; în 2000 – 0,8 mlrd/lei; 2010 – 2,5 mlrd/lei; 2020 – 3,7 mlrd lei; 2024, estimativ – 6,6 mlrd/lei.
„Provocarea pe care o avem pentru, cel puțin, 10 ani este cum creștem ponderea celor angajați oficial în sectorul agricol.
După mine, reușești doar dacă ai o agricultură organizată. Guvernul trebuie să facă ca agricultorii să lucreze oficial”, a menționat expertul economic.
Veaceslav Ioniță a aflat și care sunt ratările de producție agricolă din cauza terenurilor abandonate, care reprezintă 11% din toate terenurile agricole sau 275 de mii de hectare, dar și din cauza erodării excesive a solurilor.
În 2010 acestea au ajuns 2,9 mlrd/lei, dintre care 1,7 mlrd/lei din terenurile abandonate, iar 1,2 mlrd din terenuri erodate.
În 2015 – 3,9 mlrd/lei: 2,2 mlrd/lei-terenuri abandonate, iar 1,6 mlrd/lei-terenuri erodate; 2019 – 5,3 mlrd/lei: 3 mlrd/lei-terenuri abandonate, iar 2,3 mlrd/lei-terenuri erodate; 2021 – 8,2 mlrd/lei: 4,7 mlrd/lei-terenuri abanodante, iar 3,6 mlrd/lei-terenuri erodate; 2024, estimativ – 7,7 mlrd/lei: 4,3 mlrd/lei-terenuri abandonate, iar 3,4 mlrd/lei-terenuri erodate.
„Problema cea mare este că noi spunem că avem cele mai bune terenuri agricole din lume, însă un singur lucru uităm să spunem că avem, dar nu le prelucrăm.
A doua cea mai mare problemă este cum să facem ca terenurile agricole să nu mai fie abandonate, dar să fie folosite, date în arendă cel puțin”, a spus Veaceslav Ioniță.
Cu referire la terenurile erodate, economistul a spus că autoritățile anunță că în fiecare an în Republica Moldova circa 7 mii de terenuri sunt scoase din circuitul agricol prin eroziune.
În prezent ar fi circa 900 de mii de hectare de terenuri nefolosite.
„Dacă am avea niște politici active s-ar face ca 20% din aceste terenuri pierdute în ultimii ani să fie recuperate. În acest an, dacă am fi avut această recuperare, am fi câtigat producție agricolă de circa 8 mlrd/lei.
Avem pierderi că terenurile bune au fost abandonate, iar terenurile care au fost bune au fost lăsate să degradeze. Avem terenuri degradate, avem terenuri abandonate și apoi ne întrebăm de ce suntem săraci”, a precizat economistul.
Analistul economic a vorbit și despre repartizarea terenurilor agricole după forma juridică a celor care le prelucrează, care ar fi în total 1,6 mln/ha, dintre care 924,3 mii/ha sunt arendate sau circa 56,9%.
Astfel, la 1 ianuarie, 2023, societățile cu răspundere limitată (SRL) aveau în gestiune 829,9 mii/ha de terenuri agricole sau 51,1%, dintre care 712,6 mii/ha erau arendate sau 85,9%; gospodăriile țărănești – 432,7 mii/ha sau 26,6%, dintre care 157, 2 mii/ha-arendate sau 36,3%; persoanele fizice – 282 mii/ha sau 17,4%; cooperativele agricole de producție – 53,6 mii/ha sau 3,3%, dintre care 35,4 mii/ha-arendate sau 66%; iar societățile pe acțiuni (SA)– 25,5 mii/ha sau 1,6%, dintre care 19,1 mii/ha-arendate sau 74,9%.
„Datorită acestui mecanism de arendă, multe terenuri, care nu reușesc să fie prelucrate de către oamenii de la sate, fie din cauza vârstei, fie a posibilităților financiare limitate, sunt prelucrate după ce sunt date în arendă.
Dacă nu sunt date în arendă, ajung în paragină și ulterior sunt erodate. Este o situație nevalorificabilă din punct de vedere agricol. Agricultura noastră mai trăiește datorită arendării terenurilor agricole”, susține analistul economic.
În opinia expertului, Guvernul are de rezolvat trei probleme majore în domeniul agricol: să elaboreze o politică clară de recuperare a terenurilor agricole erodate; să reintroducă în circuitul agricol terenurile agricole abandonate; și să încadreze în sectorul formal al economiei persoanele ocupate în agricultură.
Veaceslav Ioniță a analizat critic inițiativa Guvernului de modificare a politicii bugetar-fiscală pentru 2025, prin care se propune impozitarea cu 20% a sute de mii de oameni de la sate, care dau în arendă terenurile agricole.
„Acum, când avem foarte multe terenuri agricole abandonate, avem foarte mulți oameni săraci la sate, cu venituri mici pe care le obțin din arendarea terenurilor, Guvernul s-a gândit că acești oameni pot achita un TVA de 20%.
Până la urmă, Guvernul nu câștigă nimic din aceasta. Cea mai mare parte a producției agricole este exportată.
Dacă o persoană, care are în arendă pământ, va plăti TVA de 20%, după ce producția va fi exportată, exportatorii din Republica Moldova, care nu sunt într-un număr atât de mare, vor primi TVA înapoi și îl va pune în buzunar.
Guvernul nu face altceva decât să instituie un mecanism cum să se ia banii de la oameni săraci și să-i pună în buzunarul celor bogați, care realizează exporturi.
Bugetul de stat nu câștigă nimic, decât circa 100 de milioane de lei. Iar ca efect social inițiativa va avea un impact fără precedent asupra oamenilor săraci”, a conchis Veaceslav Ioniță.
