‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
luni, 4 noiembrie, 2024
9.4 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageȘtiriVeaceslav Ioniță: Agricultura își revine, însă măsurile autorităților o pot bloca

Veaceslav Ioniță: Agricultura își revine, însă măsurile autorităților o pot bloca

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

Agricultura Republicii Moldova trece astăzi printr-un proces de recuperare, iar intenția Guvernului, de a introduce TVA la arenda terenurilor agricole, va zădărnici orice efort de recuperare a agriculturii și va lovi în păturile social vulnerabile din sate, în special în persoanele în etate, pentru care darea în arendă a terenurilor agricole este unica soluție de a obține careva beneficii.

Peste 85% dintre terenurile prelucrate de către întreprinderile agricole, considerate motorul creșterii în agricultură, sunt terenuri aflate în arendă.

Declarații în acest sens a făcut vineri, 5 iulie, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. 

‹ adv ›

Vorbind despre producția globală agricolă din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a spus că în 2015 a fost la nivelul de 27,2 miliarde de lei(mlrd/lei).

În 2017 a ajuns la 34,1 mlrd/lei. În 2019 a atins cifra de 34,6 mlrd/lei. În 2020, trimestrul IV, a coborât la 30,2 mlrd/lei.

În 2021, trimestrul IV – a crescut până la 46,4 mlrd/lei; 2022, trimestrul III – 47,5 mlrd/lei, iar în trimestrul IV – 40,6 mlrd/lei. În 2023, trimestrul III – s-a ridicat la 41,5 mlrd/lei; iar în 2024, trimestrul I – a scăzut până la 41,3 mlrd/lei.

„Roada din 2022 a fost foarte proastă. Chiar dacă în 2023 a fost în creștere, în 2024, primul trimestru, suntem aproape plafonați.

În celelalte trimestre, III și IV, cred că vom avea surprize plăcute, lucru care ne va permite să finalizăm acest an cu o valoare a producției agricole globale poate mai mare decât a fost în 2023. Sper că vom ajunge la 48 mlrd/lei”, a spus Veaceslav Ioniță.

‹ adv ›

Potrivit expertului, producția globală agricolă în 1991 a ajuns la nivelul de 74,4% față de 1987, când a fost înregistrată cea mai mare valoare a producției globale agricole.

În 1995 a coborât la nivelul de 52,6%; 2000 – 40,4%; 2005 – 46,3%; 2010 – 45,3%; 2015 – 48,9%; 2020 – 46,7%; 2021 – 73,7%; 2022 – 52,2%; 2023 – 65%; 2024, prognozat – 74,7%.

„Până în 2020 practic am stat pe loc. În 2020 s-a dus totul în jos, am ajuns acolo de unde am pornit. În acest an, probabil vom atinge nivelul anilor 1991 și 2021.

Dar, este încă foarte mult până să atingem nivelul anului 1987. Este nevoie de măsuri active de recuperare, să ne întoarcem de unde am pornit”, a spus expertul. 

Cu referire la producția globală agricolă, pe tipuri de gospodării, expertul a declarat că în 1980 a fost de 54,3 miliarde de lei (mlrd/lei), la valoarea leului din 2024, dintre care 44,4 mlrd/lei – întreprinderi agricole; iar 9,9 mlrd/lei – persoanele fizice și fermierii; în 1987 – 64,2 mlrd/lei, la valoarea leului din 2024, dintre care 53,3 mlrd/lei – întreprinderi agricole, iar 10,9 mlrd/lei – persoanele fizice și fermierii;

‹ adv ›

În 2023 – 41,7 mlrd/lei, mult sub nivelul anului 1987, dintre care: 21,8 mlrd/lei-întreprinderi agricole, iar 19,9 mlrd/lei-persoanele fizice și fermierii.

Pentru anul 2024, anticipează o producție agricolă de 48 mlrd/lei: 26,6 mlrd/lei-întreprinderi agricole, iar 21,6 mlrd/lei-persoanele fizice și fermierii.

„Mulți ani, după destrămarea URSS, după ce s-au ruinat gospodăriile agricole, persoanele fizice produceau cel mai mult.

Însă, în ultimii ani, domină producția generată din activitatea întreprinderilor agricole. În acest an, de asemenea, predomină agricultura organizată”, a declarat expertul.

Despre populația ocupată în agricultură, economistul a afirmat că în 1985 erau 605 mii de persoane, dintre care 305 mii erau salariați, iar 300 de mii activau pe cont propriu.

În 1990 erau 552,4 mii de persoane, dintre care 182,4 mii-salariați, iar 370 de mii- erau pe cont propriu.

În 2000 – 770,4 mii de persoane: 184,9-salariați, iar 585,5 mii-pe cont propriu; 2010 – 314,7 mii de persoane: 50,1 mii-salariați, iar 264,6 mii-pe cont propriu; 2020 – 175,9 mii de persoane: 34,2 mii-salariați, iar 141,7 mii-pe cont propriu; 2023 – 185,3 mii de persoane: 34,8 mii-salariați, iar 150,5 mii-pe cont propriu.

„Prima problemă a Republicii Moldova este modul de ocupare al moldovenilor în sectorul agricol.

În 2023, după o scădere de aproape 20 de ani, numărul celor ocupați în agricultură a crescut, din contul celor antrenați neoficial. Peste 80% din populația antrenată în agricultură este în sectorul informal”, a afirmat economistul.

Analizând ratările la Bugetul Public Național din munca ne oficială în agricultură, expertul economic a menționat că în 1995 acestea au fost de 0,3 mlrd/lei; în 2000 – 0,8 mlrd/lei; 2010 – 2,5 mlrd/lei; 2020 – 3,7 mlrd lei; 2024, estimativ – 6,6 mlrd/lei.

„Provocarea pe care o avem pentru, cel puțin, 10 ani este cum creștem ponderea celor angajați oficial în sectorul agricol.

După mine, reușești doar dacă ai o agricultură organizată. Guvernul trebuie să facă ca agricultorii să lucreze oficial”, a menționat expertul economic.  

Veaceslav Ioniță a aflat și care sunt ratările de producție agricolă din cauza terenurilor abandonate, care reprezintă 11% din toate terenurile agricole sau 275 de mii de hectare, dar și din cauza erodării excesive a solurilor.

În 2010 acestea au ajuns 2,9 mlrd/lei, dintre care 1,7 mlrd/lei din terenurile abandonate, iar 1,2 mlrd din terenuri erodate.

În 2015 – 3,9 mlrd/lei: 2,2 mlrd/lei-terenuri abandonate, iar 1,6 mlrd/lei-terenuri erodate; 2019 – 5,3 mlrd/lei: 3 mlrd/lei-terenuri abandonate, iar 2,3 mlrd/lei-terenuri erodate; 2021 – 8,2 mlrd/lei: 4,7 mlrd/lei-terenuri abanodante, iar 3,6 mlrd/lei-terenuri erodate; 2024, estimativ – 7,7 mlrd/lei: 4,3 mlrd/lei-terenuri abandonate, iar 3,4 mlrd/lei-terenuri erodate.

„Problema cea mare este că noi spunem că avem cele mai bune terenuri agricole din lume, însă un singur lucru uităm să spunem că avem, dar nu le prelucrăm.

A doua cea mai mare problemă este cum să facem ca terenurile agricole să nu mai fie abandonate, dar să fie folosite, date în arendă cel puțin”, a spus Veaceslav Ioniță.

Cu referire la terenurile erodate, economistul a spus că autoritățile anunță că în fiecare an în Republica Moldova circa 7 mii de terenuri sunt scoase din circuitul agricol prin eroziune.

În prezent ar fi circa 900 de mii de hectare de terenuri nefolosite.

„Dacă am avea niște politici active s-ar face ca 20% din aceste terenuri pierdute în ultimii ani să fie recuperate. În acest an, dacă am fi avut această recuperare, am fi câtigat producție agricolă de circa 8 mlrd/lei.

Avem pierderi că terenurile bune au fost abandonate, iar terenurile care au fost bune au fost lăsate să degradeze. Avem terenuri degradate, avem terenuri abandonate și apoi ne întrebăm de ce suntem săraci”, a precizat economistul.

Analistul economic a vorbit și despre repartizarea terenurilor agricole după forma juridică a celor care le prelucrează, care ar fi în total 1,6 mln/ha, dintre care 924,3 mii/ha sunt arendate sau circa 56,9%.

Astfel, la 1 ianuarie, 2023, societățile cu răspundere limitată (SRL) aveau în gestiune 829,9 mii/ha de terenuri agricole sau 51,1%, dintre care 712,6 mii/ha erau arendate sau 85,9%; gospodăriile țărănești – 432,7 mii/ha sau 26,6%, dintre care 157, 2 mii/ha-arendate sau 36,3%; persoanele fizice – 282 mii/ha sau 17,4%; cooperativele agricole de producție – 53,6 mii/ha sau 3,3%, dintre care 35,4 mii/ha-arendate sau 66%; iar societățile pe acțiuni (SA)– 25,5 mii/ha sau 1,6%, dintre care 19,1 mii/ha-arendate sau 74,9%.

„Datorită acestui mecanism de arendă, multe terenuri, care nu reușesc să fie prelucrate de către oamenii de la sate, fie din cauza vârstei, fie a posibilităților financiare limitate, sunt prelucrate după ce sunt date în arendă.

Dacă nu sunt date în arendă, ajung în paragină și ulterior sunt erodate. Este o situație nevalorificabilă din punct de vedere agricol. Agricultura noastră mai trăiește datorită arendării terenurilor agricole”, susține analistul economic.

În opinia expertului, Guvernul are de rezolvat trei probleme majore în domeniul agricol: să elaboreze o politică clară de recuperare a terenurilor agricole erodate; să reintroducă în circuitul agricol terenurile agricole abandonate; și să încadreze în sectorul formal al economiei persoanele ocupate în agricultură.

Veaceslav Ioniță a analizat critic inițiativa Guvernului de modificare a politicii bugetar-fiscală pentru 2025, prin care se propune impozitarea cu 20% a sute de mii de oameni de la sate, care dau în arendă terenurile agricole.

„Acum, când avem foarte multe terenuri agricole abandonate, avem foarte mulți oameni săraci la sate, cu venituri mici pe care le obțin din arendarea terenurilor, Guvernul s-a gândit că acești oameni pot achita un TVA de 20%.

Până la urmă, Guvernul nu câștigă nimic din aceasta. Cea mai mare parte a producției agricole este exportată.

Dacă o persoană, care are în arendă pământ, va plăti TVA de 20%, după ce producția va fi exportată, exportatorii din Republica Moldova, care nu sunt într-un număr atât de mare, vor primi TVA înapoi și îl va pune în buzunar.

Guvernul nu face altceva decât să instituie un mecanism cum să se ia banii de la oameni săraci și să-i pună în buzunarul celor bogați, care realizează exporturi.

Bugetul de stat nu câștigă nimic, decât circa 100 de milioane de lei. Iar ca efect social inițiativa va avea un impact fără precedent asupra oamenilor săraci”, a conchis Veaceslav Ioniță.

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›