Veaceslav Ioniță: Agricultura își revine, însă măsurile autorităților o pot bloca

Elena Balamatiuc
-
0
Veaceslav Ioniță: Agricultura își revine, însă măsurile autorităților o pot bloca

Agricultura Republicii Moldova trece astăzi printr-un proces de recuperare, iar intenția Guvernului, de a introduce TVA la arenda terenurilor agricole, va zădărnici orice efort de recuperare a agriculturii și va lovi în păturile social vulnerabile din sate, în special în persoanele în etate, pentru care darea în arendă a terenurilor agricole este unica soluție de a obține careva beneficii.

Peste 85% dintre terenurile prelucrate de către întreprinderile agricole, considerate motorul creșterii în agricultură, sunt terenuri aflate în arendă.

Declarații în acest sens a făcut vineri, 5 iulie, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. 

Vorbind despre producția globală agricolă din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a spus că în 2015 a fost la nivelul de 27,2 miliarde de lei(mlrd/lei).

În 2017 a ajuns la 34,1 mlrd/lei. În 2019 a atins cifra de 34,6 mlrd/lei. În 2020, trimestrul IV, a coborât la 30,2 mlrd/lei.

În 2021, trimestrul IV – a crescut până la 46,4 mlrd/lei; 2022, trimestrul III – 47,5 mlrd/lei, iar în trimestrul IV – 40,6 mlrd/lei. În 2023, trimestrul III – s-a ridicat la 41,5 mlrd/lei; iar în 2024, trimestrul I – a scăzut până la 41,3 mlrd/lei.

„Roada din 2022 a fost foarte proastă. Chiar dacă în 2023 a fost în creștere, în 2024, primul trimestru, suntem aproape plafonați.

În celelalte trimestre, III și IV, cred că vom avea surprize plăcute, lucru care ne va permite să finalizăm acest an cu o valoare a producției agricole globale poate mai mare decât a fost în 2023. Sper că vom ajunge la 48 mlrd/lei”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, producția globală agricolă în 1991 a ajuns la nivelul de 74,4% față de 1987, când a fost înregistrată cea mai mare valoare a producției globale agricole.

În 1995 a coborât la nivelul de 52,6%; 2000 – 40,4%; 2005 – 46,3%; 2010 – 45,3%; 2015 – 48,9%; 2020 – 46,7%; 2021 – 73,7%; 2022 – 52,2%; 2023 – 65%; 2024, prognozat – 74,7%.

„Până în 2020 practic am stat pe loc. În 2020 s-a dus totul în jos, am ajuns acolo de unde am pornit. În acest an, probabil vom atinge nivelul anilor 1991 și 2021.

Dar, este încă foarte mult până să atingem nivelul anului 1987. Este nevoie de măsuri active de recuperare, să ne întoarcem de unde am pornit”, a spus expertul. 

Cu referire la producția globală agricolă, pe tipuri de gospodării, expertul a declarat că în 1980 a fost de 54,3 miliarde de lei (mlrd/lei), la valoarea leului din 2024, dintre care 44,4 mlrd/lei – întreprinderi agricole; iar 9,9 mlrd/lei – persoanele fizice și fermierii; în 1987 – 64,2 mlrd/lei, la valoarea leului din 2024, dintre care 53,3 mlrd/lei – întreprinderi agricole, iar 10,9 mlrd/lei – persoanele fizice și fermierii;

În 2023 – 41,7 mlrd/lei, mult sub nivelul anului 1987, dintre care: 21,8 mlrd/lei-întreprinderi agricole, iar 19,9 mlrd/lei-persoanele fizice și fermierii.

Pentru anul 2024, anticipează o producție agricolă de 48 mlrd/lei: 26,6 mlrd/lei-întreprinderi agricole, iar 21,6 mlrd/lei-persoanele fizice și fermierii.

„Mulți ani, după destrămarea URSS, după ce s-au ruinat gospodăriile agricole, persoanele fizice produceau cel mai mult.

Însă, în ultimii ani, domină producția generată din activitatea întreprinderilor agricole. În acest an, de asemenea, predomină agricultura organizată”, a declarat expertul.

Despre populația ocupată în agricultură, economistul a afirmat că în 1985 erau 605 mii de persoane, dintre care 305 mii erau salariați, iar 300 de mii activau pe cont propriu.

În 1990 erau 552,4 mii de persoane, dintre care 182,4 mii-salariați, iar 370 de mii- erau pe cont propriu.

În 2000 – 770,4 mii de persoane: 184,9-salariați, iar 585,5 mii-pe cont propriu; 2010 – 314,7 mii de persoane: 50,1 mii-salariați, iar 264,6 mii-pe cont propriu; 2020 – 175,9 mii de persoane: 34,2 mii-salariați, iar 141,7 mii-pe cont propriu; 2023 – 185,3 mii de persoane: 34,8 mii-salariați, iar 150,5 mii-pe cont propriu.

„Prima problemă a Republicii Moldova este modul de ocupare al moldovenilor în sectorul agricol.

În 2023, după o scădere de aproape 20 de ani, numărul celor ocupați în agricultură a crescut, din contul celor antrenați neoficial. Peste 80% din populația antrenată în agricultură este în sectorul informal”, a afirmat economistul.

Analizând ratările la Bugetul Public Național din munca ne oficială în agricultură, expertul economic a menționat că în 1995 acestea au fost de 0,3 mlrd/lei; în 2000 – 0,8 mlrd/lei; 2010 – 2,5 mlrd/lei; 2020 – 3,7 mlrd lei; 2024, estimativ – 6,6 mlrd/lei.

„Provocarea pe care o avem pentru, cel puțin, 10 ani este cum creștem ponderea celor angajați oficial în sectorul agricol.

După mine, reușești doar dacă ai o agricultură organizată. Guvernul trebuie să facă ca agricultorii să lucreze oficial”, a menționat expertul economic.  

Veaceslav Ioniță a aflat și care sunt ratările de producție agricolă din cauza terenurilor abandonate, care reprezintă 11% din toate terenurile agricole sau 275 de mii de hectare, dar și din cauza erodării excesive a solurilor.

În 2010 acestea au ajuns 2,9 mlrd/lei, dintre care 1,7 mlrd/lei din terenurile abandonate, iar 1,2 mlrd din terenuri erodate.

În 2015 – 3,9 mlrd/lei: 2,2 mlrd/lei-terenuri abandonate, iar 1,6 mlrd/lei-terenuri erodate; 2019 – 5,3 mlrd/lei: 3 mlrd/lei-terenuri abandonate, iar 2,3 mlrd/lei-terenuri erodate; 2021 – 8,2 mlrd/lei: 4,7 mlrd/lei-terenuri abanodante, iar 3,6 mlrd/lei-terenuri erodate; 2024, estimativ – 7,7 mlrd/lei: 4,3 mlrd/lei-terenuri abandonate, iar 3,4 mlrd/lei-terenuri erodate.

„Problema cea mare este că noi spunem că avem cele mai bune terenuri agricole din lume, însă un singur lucru uităm să spunem că avem, dar nu le prelucrăm.

A doua cea mai mare problemă este cum să facem ca terenurile agricole să nu mai fie abandonate, dar să fie folosite, date în arendă cel puțin”, a spus Veaceslav Ioniță.

Cu referire la terenurile erodate, economistul a spus că autoritățile anunță că în fiecare an în Republica Moldova circa 7 mii de terenuri sunt scoase din circuitul agricol prin eroziune.

În prezent ar fi circa 900 de mii de hectare de terenuri nefolosite.

„Dacă am avea niște politici active s-ar face ca 20% din aceste terenuri pierdute în ultimii ani să fie recuperate. În acest an, dacă am fi avut această recuperare, am fi câtigat producție agricolă de circa 8 mlrd/lei.

Avem pierderi că terenurile bune au fost abandonate, iar terenurile care au fost bune au fost lăsate să degradeze. Avem terenuri degradate, avem terenuri abandonate și apoi ne întrebăm de ce suntem săraci”, a precizat economistul.

Analistul economic a vorbit și despre repartizarea terenurilor agricole după forma juridică a celor care le prelucrează, care ar fi în total 1,6 mln/ha, dintre care 924,3 mii/ha sunt arendate sau circa 56,9%.

Astfel, la 1 ianuarie, 2023, societățile cu răspundere limitată (SRL) aveau în gestiune 829,9 mii/ha de terenuri agricole sau 51,1%, dintre care 712,6 mii/ha erau arendate sau 85,9%; gospodăriile țărănești – 432,7 mii/ha sau 26,6%, dintre care 157, 2 mii/ha-arendate sau 36,3%; persoanele fizice – 282 mii/ha sau 17,4%; cooperativele agricole de producție – 53,6 mii/ha sau 3,3%, dintre care 35,4 mii/ha-arendate sau 66%; iar societățile pe acțiuni (SA)– 25,5 mii/ha sau 1,6%, dintre care 19,1 mii/ha-arendate sau 74,9%.

„Datorită acestui mecanism de arendă, multe terenuri, care nu reușesc să fie prelucrate de către oamenii de la sate, fie din cauza vârstei, fie a posibilităților financiare limitate, sunt prelucrate după ce sunt date în arendă.

Dacă nu sunt date în arendă, ajung în paragină și ulterior sunt erodate. Este o situație nevalorificabilă din punct de vedere agricol. Agricultura noastră mai trăiește datorită arendării terenurilor agricole”, susține analistul economic.

În opinia expertului, Guvernul are de rezolvat trei probleme majore în domeniul agricol: să elaboreze o politică clară de recuperare a terenurilor agricole erodate; să reintroducă în circuitul agricol terenurile agricole abandonate; și să încadreze în sectorul formal al economiei persoanele ocupate în agricultură.

Veaceslav Ioniță a analizat critic inițiativa Guvernului de modificare a politicii bugetar-fiscală pentru 2025, prin care se propune impozitarea cu 20% a sute de mii de oameni de la sate, care dau în arendă terenurile agricole.

„Acum, când avem foarte multe terenuri agricole abandonate, avem foarte mulți oameni săraci la sate, cu venituri mici pe care le obțin din arendarea terenurilor, Guvernul s-a gândit că acești oameni pot achita un TVA de 20%.

Până la urmă, Guvernul nu câștigă nimic din aceasta. Cea mai mare parte a producției agricole este exportată.

Dacă o persoană, care are în arendă pământ, va plăti TVA de 20%, după ce producția va fi exportată, exportatorii din Republica Moldova, care nu sunt într-un număr atât de mare, vor primi TVA înapoi și îl va pune în buzunar.

Guvernul nu face altceva decât să instituie un mecanism cum să se ia banii de la oameni săraci și să-i pună în buzunarul celor bogați, care realizează exporturi.

Bugetul de stat nu câștigă nimic, decât circa 100 de milioane de lei. Iar ca efect social inițiativa va avea un impact fără precedent asupra oamenilor săraci”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Agricultorii găgăuzi cer ajutor de la MAIA pentru a acoperi pierderile cauzate de vremea rea

Elena Balamatiuc
-
0
Agricultorii găgăuzi cer ajutor de la MAIA pentru a acoperi pierderile cauzate de vremea rea

Agrarienii din Găgăuzia cer ajutor de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru a acoperi pierderile cauzate de secetă și grindină.

După cum relatează INFOTAG, într-o scrisoare a șefului departamentului agroindustrial al autonomiei, Serghei Ibrișim, adresată viceprim-ministrului Vladimir Bolea, se menționează că „terenurile a 147 de întreprinderi din Găgăuzia, situate pe teritoriile a 19 primării, au suferit de secetă și grindină în anul 2024. Suprafața totală a terenurilor afectate este de 20,7 mii de hectare”.

„Cel mai mult au avut de suferit culturile de grâu (14,9 mii ha), orz (3,8 mii ha), mazăre (931 ha) și floarea soarelui (425 ha).

De asemenea, au fost afectate culturile perene (195 ha), rapița (145 ha), porumbul (140 ha), ovăzul (128 ha) și sorgul (11 ha). Pierderile variază de la 10 % la 100 % în diferite gospodării”, a precizat Ibrișim.

Ibrișim a făcut apel la minister să „ia măsuri de ajutor pentru a face față efectelor cataclismelor naturale”.

Victor Parlicov: Moldova va atinge o cotă de 30% energie regenerabilă până în 2030 și ar putea deveni exportator de energie verde

Elena Balamatiuc
-
0
Victor Parlicov: Moldova va atinge o cotă de 30% energie regenerabilă până în 2030 și ar putea deveni exportator de energie verde

Până în 2030, Republica Moldova va atinge o cotă a energiei regenerabile de 30 la sută, iar în viitor, după ce va obține acces la interconexiunile corespunzătoare, ar putea exporta energie verde, notează radiomoldova.md.

Declarația a fost făcută de către ministrul Energiei, Victor Parlicov, în cadrul evenimentului de lansare a sistemului de panouri solare, instalate pe acoperișul Președinției.

Ministrul a menționat că singura opțiune prin care țara noastră se poate integra competitiv într-o piață regională a energiei este prin intermediul energiei regenerabile.

„Republica Moldova este o țară în care circa 75% sau peste 75% din resursele energetice sunt de import. Mai mult că atât, noi dorim să ne integrăm în piața europeană, dorim să ne reintegrăm în piața regională de energie.

Dar dacă ne uităm unde avem noi avantaje competitive cu această energie, atunci observăm că petrol n-avem, atunci când și Ucraina și România au, gaz n-avem, și România și Ucraina au, carbon n-avem, acolo este, apă n-avem, acolo este, nuclear n-avem, acolo este.

Atenție: dar și ne rămâne? Singura opțiune prin care Republica Moldova poate contribui într-un mod competitiv la integrarea noastră într-o piață regională este primii energiei regenerabile. În sensul ăsta, noi cumva avem un confort”, a spus Parlicov.

Potrivit ministrului, Republica Moldova este avantajată de faptul că toate locurile de muncă, fiecare investiție care vine în domeniul energiei regenerabile vine doar cu efectul de creștere a valorii adăugate.

„Noi suntem diferiți de țările care au resurse fosile, dar asta ne dă și un anumit nivel de confort pentru că pentru țările care au deja industrie întregi legate și dependente de resurse fosile, această tranziție verde este mult mai complicată.

Fie un loc de muncă creat în energia regenerabilă înseamnă, poate însemna câteva locuri de muncă pierdute în zona de fosil.

La noi, toate locurile de muncă, fiecare investiție care vine pe regenerabile vine doar cu efect de plus, vine doar cu efect de creștere a valorii adăugate și reduce dependența noastră de importul de resurse”.

În acest context, Victor Parlicov și-a exprimat convingerea că până în 2030, energia regenerabilă produsă în țară va atinge cota de 30%.

„Până în 2030, noi ne-am asumat ca pe energie electrică să avem 30% din energie electrică să provină din surse regenerabile.

Atunci când am făcut acest lucru aveam 4%. Astăzi avem mai mult de 10%. În anul 2023, într-un singur an, consumatorii, inclusiv proiecte de genul ăsta, au instalat de două ori mai mult tipa nouă fotovoltaice decât în precedență 5 ani.

Noi am reușit, într-o perioadă foarte scurtă, să creștem enorm capacitatea instalată pe energie regenerabilă.

Respectiv, eu sunt foarte sigur că noi vom atinge către 2030 acea țintă pe care ne-am propus. Probabil că am putea avea și mai mult.

Sunt sigur că Republica Moldova eventual va deveni exportator. Noi deja am exportat energie verde, dar noi vom deveni exportatori mai mari de energie verde după ce vom avea interconexiunile corespunzătoare”.

Ministrul a anunțat că săptămâna viitoare vor fi anunțare licitații pentru capacități mari de energie regenerabilă.

Hibridul de rapiță PT303 – rezultate de excepție – 4160 kg/ha, la Drochia, în cadrul recoltării publice

Corteva Agriscience
-
0
Hibridul de rapiță PT303 – rezultate de excepție – 4160 kg/ha, la Drochia, în cadrul recoltării publice

Startul seriei de evenimente Corteva Harvest Day a fost dat la Drochia, S.R.L. CUBVAS-AGRO, unde peste 100 de fermieri din zonă au participat la recoltarea publică a hibrizilor de rapiță Pioneer.

S.R.L. CUBVAS-AGRO nu a fost aleasă în zadar, fiind compania care cultivă 100% hibrizi Corteva deja de trei ani.

PT303 este hibridul din centrul atenției acestei recoltări, oferind o recoltă de 4160 kg/ha, peste așteptări ținând cont de condițiile vremii.

Câmpul a fost înființat în a doua decadă a lunii august anul trecut, cu o densitate a boabelor de aproximativ 500 de boabe germinabile/m2.

Pe lângă potențialul genetic înalt, un rol ce nu poate fi neglijat l-a avut tehnologia Corteva implementată, pornind de la tratament sămânță, continuând cu produsele de protecție a plantelor, dar și produsele din gama Biologicals.

Mai multe despre aceasta, aflați din videoul realizat în cadrul evenimentului.

PT303 – cel mai ridicat nivel de TOLERANȚĂ la SCLEROTINIA din EUROPA!

Hibridul de rapiță PT303 include în sine unele dintre cele mai bune caracteristici, având un răspuns extraordinar la tehnologie ridicată, implementând-o pe care poate fi atinsă o productivitate impresionantă.

PT303 are toleranță ridicată la principalele boli ale culturii, rezistență foarte bună la iernare, o foarte bună ramificare, masă mare de silicve fertile, talie masivă și o foarte bună rezistență la scuturare.

Pentru mai multe detalii, accesați corteva.md.

Doina Sârbu-Pantaz, apicultoare care dezvoltă o afacere rezilientă la schimbările climatice și contribuie la economia locală

Elena Balamatiuc
-
0
Doina Sârbu-Pantaz, apicultoare care dezvoltă o afacere rezilientă la schimbările climatice și contribuie la economia locală

Doina Sârbu-Pantaz, originară din satul Meșeni, raionul Rezina, este un exemplu viu de curaj și perseverență.

După ani de muncă în Marea Britanie, alături de familia sa, Doina a decis să revină acasă și să investească în apicultură.

Chiar dacă este de meserie jurnalistă, a preluat de la tatăl său dragostea pentru această meserie și, cu ajutorul lui, a reușit să transforme pasiunea pentru albine într-o afacere prosperă.

Acum trei ani, din cauza condițiilor climaterice, Doina însă a pierdut aproape toate familiile de albine. Nu s-a dat bătută.

Cu asistența oferită de Suedia și PNUD prin proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, Doina a luat-o de la capăt.

Suportul Suediei și PNUD a fost crucial, oferindu-i asistența pentru procurarea reginelor și a echipamentelor necesare, dar și mentoratul necesar în afaceri.

„Instruirile și atelierele la care am participat ne-au ajutat să ne organizăm altfel activitatea economică și să adaptăm toate procesele pentru a fi cât mai prietenoși cu natura”, spune Doina.

Astăzi, prisaca Doinei numără peste 100 de familii de albine, iar afacerea ei e mai rezilientă la schimbările climatice și contribuie la economia locală.

Doina Sârbu-Pantaz este una dintre cele 120 de femei cu activitate economică în gospodării casnice care au dezvoltat afaceri reziliente la schimbările climatice cu ajutorul Suediei și PNUD în cadrul proiectului „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”.

A fost lansată platforma informațională piata-biomasa.md

Elena Balamatiuc
-
0
A fost lansată platforma informațională piata-biomasa.md

Platforma online dedicată dezvoltării pieței de energie din biomasă în Republica Moldova – piata-biomasa.md – a fost lansată pe 5 iulie 2024 în cadrul Conferințelor tehnico-științifice cu participare internațională „Energie, eficiență, ecologie și educație” și „Instalații pentru construcții și economia de energie”, desfășurate cu sprijinul Guvernului Japoniei și al PNUD.

Această platformă concentrează informațiile necesare pentru producătorii și consumatorii de biocombustibil, pentru furnizorii de utilaje de brichetare, peletare și balotare, centrale termice pe biomasă, servicii energetice și alte componente ale pieței de biocombustibil. 

„Energia regenerabilă nu înseamnă doar panouri fotovoltaice, iar biomasa în Republica Moldova poate avea un rol mai semnificativ în mixul energetic și să contribuie la obiectivul de a avea 27% energie regenerabilă în consumul final al sectorului energetic.

Astfel de instrumente online, care vor conecta cererea și oferta de piață, sunt de mare folos, dar mai trebuie ca toți participanții pieței să înțeleagă avantajele biocombustibililor solizi și să aibă la dispoziție platforma necesară pentru realizarea investițiilor în dezvoltarea și utilizarea acestora”, menționează Carolina Novac, secretara de stat în cadrul Ministerului Energiei. 

Platforma permite tuturor participanților pieței – companii, instituții publice și persoane fizice – să publice și să urmărească anunțuri de vânzare-cumpărare a produselor și serviciilor din sectorul energiei din biomasă.

Astfel, se va facilita schimbul de informații și se vor conecta mai bine producătorii de biomasă cu potențialii consumatori pentru o dezvoltare eficientă și sustenabilă a acestui sector în Republica Moldova. 

„Dezvoltarea pieței de biomasă este un element important în procesul de tranziție energetică a Republicii Moldova.

Prin intermediul acestei platforme electronice dedicate comercializării biocombustibililor solizi în Republica Moldova, se deschide oportunitatea de a facilita accesul la aceste resurse ecologice și durabile, contribuind astfel la diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței de combustibilii fosili.

Ori, acest domeniu, pe lângă avantajele economice și de mediu la nivel național, are și un impact social semnificativ prin crearea locurilor noi de muncă și dezvoltarea economiei circulare la nivel local”, subliniază Ion Muntean, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă.

În cadrul conferințelor, participanții au discutat despre capacitatea Republicii Moldova de a diminua emisiile de CO2, instrumentele de sprijin pentru dezvoltarea pieței de bioenergie, oportunitățile de valorificare a deșeurilor agricole și menajere în scopuri energetice, producerea biogazului și cultivarea plantelor energetice, precum și barierele în promovarea biomasei.

„În Republica Moldova există un potențial mare de biomasă solidă, iar platforma creată va avea un rol important în valorificarea acestuia.

În acest sens, parte a aceluiași proiect, 10 producători de biocombustibili solizi vor fi sprijiniți să-și eficientizeze producția, iar 80 de familii cu grad înalt de vulnerabilitate energetică urmează să beneficieze de instalarea centralelor pe biomasă”, susține Mihail Lupu, consultant în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova. 

Platforma online a fost realizată cu suportul financiar al Guvernului Japoniei, în cadrul proiectului „Răspunsul multidimensional la provocările emergente în materie de securitate umană”, implementat de PNUD. 

Platforma informațională a fost inițial elaborată în anul 2016, în cadrul proiectului „Energie și Biomasă”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD.

După 15 ani, Argentina va relua exporturile de porumb către China

Luminita Crivoi
-
0
După 15 ani, Argentina va relua exporturile de porumb către China

Argentina se pregătește să livreze porumb în China, primele livrări din ultimii 15 ani. Potrivit Bloomberg, transportul este planificat să fie expediat de Cofco International Ltd.

Se menționează că, după negocieri diplomatice îndelungate, Argentina a obținut permisiunea de la Beijing pentru deschiderea pieței chineze pentru porumbul său acum câteva săptămâni.

Recoltarea porumbului în Argentina este în plină desfășurare – până la data de 26 iunie, 55% din recoltă a fost strânsă.

În ianuarie, autoritățile vamale chineze au permis, de asemenea, pentru prima dată traderilor din Argentina să exporte grâu.

Se știe că China, cel mai mare importator de porumb pentru furaje din lume, tradițional, importă cereale din SUA, dar a început să se îndrepte tot mai des către Brazilia, după ce i-a dat undă verde în 2022.

Importul culturilor cerealiere și oleaginoase va fi licențiat provizoriu

Elena Balamatiuc
-
0
Importul culturilor cerealiere și oleaginoase va fi licențiat provizoriu

Legislativul a adoptat, proiectul de lege care prevede licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase. Documentul a fost susținut în ambele lecturi de 75 de deputați.

Prin modificările la Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător se propune ca importul de culturi cerealiere și oleaginoase, cum ar fi grâul, porumbul, meslinul, floarea-soarelui, altele decât cele destinate însămânțării, să fie permis doar în baza licenței de import eliberată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Această prevedere va fi valabilă până la 31 decembrie 2024. La propunerea ministerului de resort, acest termen va putea fi extins cu cel mult 12 luni.

Cererea de eliberare a licenței de import va putea fi depusă de persoanele juridice sau fizice care desfășoară următoarele activități economice: creșterea animalelor; fabricarea uleiurilor și grăsimilor; fabricarea produselor de morărit; fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.

Licența de import va fi eliberată gratuit. Persoanele care au primit licența de import nu vor avea dreptul să comercializeze și/sau să exporte mărfurile importate.

Potrivit autorului inițiativei legislative, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, Alexandr Trubca, acest proiect de lege are ca scop prevenirea prejudiciilor grave aduse fermierilor autohtoni de consecințele războiului din Ucraina și a situației în care fermierii nu-și vor putea valorifica produsele sau le vor valorifica la prețuri mai mici decât costurile de producție.

De asemenea, autorul susține că există riscul că o parte importantă a fermierilor nu-și vor putea onora obligațiile contractuale încheiate cu furnizorii, să achite salariile angajaților sau ratele creditelor.

Proiectul de lege cu privire la licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

AMAZONE – cifra de afaceri în creștere în 2023

Agromotor Premium
-
0
AMAZONE – cifra de afaceri în creștere în 2023

Grupul Amazone și-a putut menține cursul de dezvoltare în condiții dificile de piață și a realizat o cifră de afaceri de peste 850 de milioane de euro în cursul exercițiului financiar 2023.

Astfel, pe baza rezultatelor activităților anuale ale producătorului de mașini agricole și edilitare, se înregistrează o creștere a cifrei de afaceri de 6%, spre deosebire de 2022, cu un indicator de 22%.

Cifra de afaceri totală a afacerii de familie în anul financiar 2023 a atins o nouă valoare maximă de 852 milioane euro (anul 2022: 804 milioane euro).

În prima jumătate a anului 2023, cu un volum mare de comenzi, a apărut o situație tensionată în rândul furnizorilor, care, în ciuda celor mai intense eforturi, a dus parțial la lipsă de personal și întârzieri în producție.

În a doua jumătate a anului, situația s-a stabilizat în general. În plus, consecințele comerciale și politice ale conflictelor geopolitice au fost și rămân greu de evaluat și sunt de mare importanță.

„Indiferent de interesele de afaceri, urmărim cu profundă îngrijorare evoluțiile din regiunile afectate de conflicte”, menționează Grupul Amazone.

În ciuda condițiilor economice dificile, Amazone a înregistrat o cerere extrem de puternică la nivel mondial pentru mașini agricole moderne în anul fiscal 2023, pentru a îmbunătăți productivitatea și profitabilitatea.

Datorită tehnologiilor sale inovatoare, Amazone a putut beneficia foarte mult de această tendință.

Dinamica pozitivă a cifrei de afaceri în 2023 a fost facilitată și de o pondere constantă a exporturilor, aproximativ 80%, și de o analiză mai intensă a pieței.

Din acest motiv, investițiile în viitor au continuat.

Pentru a asigura disponibilitatea aprovizionării, capacitatea de producție a site-urilor Bramsche și Hude/Altmoorhausen a fost extinsă și tehnologiile de producție au fost îmbunătățite pentru a spori calitatea produselor.

Un mare interes internațional a fost remarcat și la Agritechnica în noiembrie 2023. Cea mai mare expoziție internațională a devenit un mare succes pentru brand și toți participanții.

Vezi și AMAZONE Precea – semănătoarea de prășitoare Nr 1 la competiția Farm Machine 2024.

Amazone – prognoza pentru 2024

„Recunoaștem că, trebuie să fim pregătiți pentru o incertitudine continuă în anul fiscal 2024. Condițiile economice globale rămân instabile, iar întreprinderile agricole se confruntă cu noi provocări”.

În prezent, există o pasivitate clară a consumatorilor. Vom monitoriza evoluțiile actuale și, ca întotdeauna, vom acționa cu scop și viziune pe măsură ce continuăm să facem toate investițiile necesare.

În același timp, noi piețe precum America de Nord și de Sud devin din ce în ce mai importante.

Vedem oportunități și potențial în noile zone geografice și ne angajăm să continuăm să ne extindem prezența globală pentru a sprijini cel mai bine clienții din întreaga lume.

În aprilie anul acesta, producătorul brazilian de distribuitoare de îngrășăminte MP AGRO a devenit parte a grupului Amazone.

Forța motrice din spatele vânzărilor din acest an va fi gama extinsă de mașini inovatoare Amazone, adaptate la condițiile de sol și climă din diferite regiuni ale lumii.

„Ținând cont de condițiile meteorologice extreme, cercetăm și testăm, de asemenea, noi tehnologii de cultivare la noua noastră stație experimentală Wambergen, în imediata apropiere a fabricii principale din Hasbergen-Gaste, pentru a oferi întotdeauna cele mai noi tehnologii și concepte de cultură pentru durabilitate și înaltă calitate în agricultura de randament”.

În plus, accentul se pune pe îmbunătățirea continuă a gamei de produse existente. Astfel, linia de semănători de precizie tractate Precea a fost completată recent cu un alt model cu o lățime de lucru de 6 m.

Această opțiune este disponibilă cu posibilitatea de a alege un sistem de alimentare centralizat cu semințe sau buncăre de semințe descentralizate pe fiecare unitate de însămânțare.

Gama de pluguri include si noi modele Teres si Tyrok. Acestea oferă o eficiență și o adaptabilitate mai mari, precum și capacități de arat în afara brazdei.

De asemenea, Amazone intensifică evoluțiile în domeniile automatizării și inteligenței artificiale. Soluțiile de inteligență artificială au devenit o parte importantă a strategiei de dezvoltare a produselor.

tehnica amazone moldova

Combinația de semănători Cirrus Grand cu o lățime de lucru de 9 m este proiectată pentru o funcționare precisă, flexibilă și eficientă.

Cultivatorul cu tăietor plat Cobra este o unealtă universală pentru prelucrarea solului la suprafață a solului, de la încorporarea culturilor de captare, decojirea la suprafață a miriștii până la pregătirea înainte de însămânțare.

Semănătoarea pneumatică Centaya Super cu montare în partea superioară este soluția ideală pentru o varietate de aplicații, cu confort de operare ridicat și precizie maximă.

Mai multe detalii puteți obține accesând Agromotor Premium, Dealer-ul oficial AMAZONE pe teritoriul Republicii Moldova.

1...424344...1.970Pagina 43 din 1.970