Agricultura regenerativă devine un subiect tot mai popular, iar fermierii din tot mai multe țări cu agricultura dezvoltată vorbesc despre necesitatea implementării principiilor acesteia.
Ca și în cazul sistemelor conservative de agricultură, ce abia de câțiva ani prind rădăcini mai sigure la noi, nici agricultura regenerativă nu are o prescripție – nu există reguli sau formule stabilite pe care să le urmați.
În schimb, agricultura regenerativă depinde de aplicarea următoarelor principii de către fermieri și crescători de animale în cadrul operațiunilor lor specifice:
6 principii pentru un sol sănătos
Cunoaște-ți solul – realizarea analizei solului și cunoașterea modului în care acesta a fost întreținut și cultivat în anii precedenți este esențială.
Acoperă solul – în natură nu întâlnim sol „neacoperit”, iar acest scop este urmărit și în sistemele durabile de întreținere a solului, oferind multiple avantaje.
Specialiștii menționează, este necesar de a menţine permanent un nivel de acoperire mai mare de 50-60%. De obicei, pentru a evita solul „dezgolit” se seamănă în intervalele dintre culturi sau, în țările unde agricultura regenerativă este dezvoltată, în spațiul dintre rânduri, culturi de acoperire.
Plantele ce „acoperă solul” au mai multe roluri – biomasa obținută în urma descompunerii acestor culturi este o sursă de materie organică ce stimulează activitatea biologică a solului. Materia organică a solului și reziduurile culturii de acoperire ameliorează proprietăţile fizice ale solului.
Asigurând solul cu un astfel de covor ce îl protejează pe parcursul mai multor ani, obținem o infiltrare mai mare a apei, restabilirea structurii solului, evitarea crustei de la suprafață și o porozitate mai mare a solului, pe măsură ce rădăcinile culturilor de acoperire mor și se descompun.
Minimizează perturbarea solului – despre necesitatea reducerii lucrării solului se vorbește tot mai mult în ultimul deceniu, ca rezultat al degradării puternice a solului și secetelor tot mai frecvente.
Un sol perturbat minim este un sol prietenos microorganismelor din acesta. Multiple studii arată că multe specii (de exemplu Trichoderma, Bacillus) ce populează solurile întreținute corect joacă un rol decisiv în controlul bolilor sau chiar al dăunătorilor.
Mai mult, reducerea sau eliminarea lucrărilor solului prin utilizarea tehnologiilor fără arat poate ajuta la menținerea și creșterea populațiilor de ciuperci micorizice, ce oferă multiple avantaje plantelor. Detalii aici.
Crește diversitatea – spre regret, majoritatea agricultorilor includ un număr redus de culturi în rotație. Fermierii se orientează spre profit imediat, dar, totuși, practicile agricole corecte demonstrează că asigurând o rotație bună a culturilor se câștigă pe termen lung.
Pe loturile unde se respectă asolamentul, în special în anii secetoși se vede diferența – se obțin recolte esențial mai mari, iar impactul a astfel de fenomene este mai redus.
Cu cât este mai mare diversitatea culturilor incluse în asolament, cu atât este mai mare și varietatea organismelor vii pe întregul lanţ trofic, ceea ce duce la formarea structurii solului.
Cantitatea de resturi vegetale lăsate în sol de la diferite culturi, dar și calitatea lor determină cât de activă este viaţa solului. Datorită susținerii vieții organismelor prin realizarea practicilor corecte, masa de sol devine asemănătoare unui burete – îmbibă și menţine apa accesibilă plantelor în sol, reducând influenţa negativă a încălzirii globale.
Menține plante/rădăcini vii în mod continuu în sol – rădăcinile plantelor afânează în mod natural solul. Diferite sisteme radiculare explorează diferite adâncimi ale solului, unele specii având rolul de facilitare a accesului la diferiți nutrienți momentan indisponibili.
Această regulă vine să sprijine prima parte în care am menționat despre importanța acoperirii solului.
Integrează animalele de fermă – un alt principiu al agriculturii regenerative ține de integrarea animalelor în sistemele de producere.
Integrarea animalelor de fermă este esențială pentru menținerea și îmbunătățirea sănătății solului, a biodiversității și a ciclurilor naturale ale nutrienților. În contextul agriculturii regenerative, animalele de fermă nu sunt doar producătoare de alimente, ci și parte a unui ecosistem mai larg care susține sănătatea întregii ferme.
Animalele de fermă contribuie la îmbunătățirea structurii și fertilității solului prin pășunat și prin îngrășământul natural pe care îl produc, înlocuind necesitatea îngrășămintelor chimice.
În plus, gestionarea corectă a pășunatului poate ajuta la prevenirea eroziunii solului și la promovarea sechestrării carbonului.
De asemenea, prin consumul de ierburi și alte plante, animalele de fermă ajută la gestionarea dăunătorilor și a buruienilor, sprijinind diversitatea speciilor de plante și menținând echilibrul ecosistemului.
5 indicatori ai sănătății solului
Culoare: Cu cât solul este mai închis la culoare, cu atât este mai mare conținutul de materie organică și carbon.
Activitate biologică: prezența râmelor și excrementelor acestora, gândacilor de bălegar și dovezi ale activității altor creaturi vii sunt un indicator al faptului că solul este „viu” și este gata să lucreze pentru agricultor.
Structura solului: Reprezintă modul de aranjare (organizare) a particulelor de sol în agregate secundare complexe, de forme şi dimensiuni diferite separate între ele prin goluri, fisuri sau interfețe decontact cu legături slabe.
O structură bună a solului îi va oferi acestuia stabilitate. Aici, un rol important în menținerea sănătății solului revine materiei organice.
Stabilitatea la apă a agregatelor solului în funcție de prezența materiei organice în acesta (după Florian Stătescu):
Rezistența la rădăcini: Se referă la rezistența pe care o întâmpină rădăcinile unei plante atunci când încearcă să penetreze solul.
Dacă solul este compactat sau are talpa plugului (rezultatul arăturii sau altor tehnici de lucrare a solului), rădăcinile pot întâmpina dificultăți în a se dezvolta corespunzător, ceea ce poate afecta sănătatea și productivitatea plantei.
Prin urmare, un sol sănătos ar trebui să aibă o rezistență la înrădăcinare minimă, permițând rădăcinilor să crească liber și să acceseze nutrienții și apa de care au nevoie.
Miros: Un sol sănătos are un miros corespunzător care vorbește despre prezența vieții și materiei organice în el. Mirosul neplăcut denotă prezența unor probleme ale solului.
4 procese ale ecosistemului
Fluxul de energie: Agricultura regenerativă include prezența animalelor ce vor valorifica corect resursele și vor oferi în schimb solului îngrășăminte valoroase.
Pentru a ne asigura că acest proces funcționează optim, trebuie să ne asigurăm că plantele sunt întotdeauna prezente și acoperă solul și că li se oferă suficient timp pentru a se recupera după pășunat.
Ciclul apei: Atunci când solul este acoperit de materie vegetală și microorganismele din sol sunt disponibile pentru a forma agregate de sol – care ajută la transformarea solului într-un „burete care absoarbe apa”.
Ciclul nutrienților: În acest ciclu, energia și apa sunt transferate între organisme vii și părțile moarte ale mediului.
Dinamica vieții: Solul și tot ceea ce se dezvoltă și se hrănește din acesta sunt supuse unor modificări ale structurii și compoziției de-a lungul timpului, inclusiv modificări în microbiologie, viața plantelor și animalelor.
3 reguli ale administrării adaptative
Importanța oricărei lucrări: Tot ceea ce faci – fiecare decizie pe care o iei și practică pe care o aplici – are mai mult decât un simplu efect de scurtă durată.
Astfel, deciziile bazate pe analiză și estimarea eficienței și impactului sunt foarte importante.
Diversitate: Animalele și plantele diferite asigură și funcții diferite, care, adunate, creează un ecosistem mai sănătos.
Perturbare: Naturii îi plac unele perturbări. Cheia succesului acestora însă este să fii conștient de ce le realizezi, iar scopul ar fi de a construi o reziliență mai mare.
V-ar putea fi util și articolul Degradarea biologică a solului. Cum ne ajută „un sol viu” și cum să-l protejăm.
Bibliografie:
