Monilioza florilor – soiuri de cais mai puțin susceptibile

0

Monilinia spp. cunoscută popular ca monilioza cauzează putregaiul brun al florilor rezultând în necroza florilor și lăstarilor și pierderea fructelor de până la 80% din recoltă.

Majoritatea soiurilor de cais sunt susceptibile la monilioza florilor, iar eficacitatea produselor de protecție a plantelor este redusă.

Cunoașterea gradului de susceptibilitate a soiurilor de cais la plantarea unei plantații ecologice noi este crucială. Acest abstract practic indică susceptibilitatea a 44 de soiuri de cais la putregaiul brun al florilor.

Alegerea soiurilor cu sensibilitate redusă la putregaiul brun al florilor scade riscul daunelor economice și limitează utilizarea produselor de protecție a plantelor.

Infecția cu minilioză

Infecția florilor depinde de condițiile climatice (de exemplu, precipitații, umiditate, temperatură), stadiile fenologice și susceptibilitatea soiului.

Riscul de infectare este sporit atunci când plouă în perioada dintre stadiile fenologice D (deschiderea petalelor) și F (sfârșitul înfloritului). Simptomele apar la aproximativ 30-35 de zile de la înflorire.

În contextul precipitațiilor curente în stadiul de înflorire al caisului presiunea de infectare cu boli fungice este foarte mare. Prin urmare, sunt necesare tratamente chimice de prevenire atunci când condițiile de ieșire în câmp ne permit.

Trebuie să se țină cont de tipul produselor și să se aplice fungicide care acționează și la temperaturi joase.

Monilioza – diagnostic

Simptomele putregaiului brun al florilor pot fi confundate cu cele ale cancerului bacterian Pseudomonas. Cu toate acestea, monilioza începe de la vârful ramurilor, în timp ce cancerul bacterian începe de obicei de la baza ramurilor.

În timp ce Pseudomonas poate ataca câțiva pomi, atacurile moniliozei sunt la scară mai largă. Miceliul cenușiu al moniliozei poate fi observat pe flori când condițiile sunt umede (Imaginea B). Pe o placă Petri, el apare în mai multe straturi (Imaginea C).

Susceptibilitatea soiurilor de cais la monilioza

Selectați o gamă de soiuri cu date de înflorire eșalonate, pentru a limita riscurile de a avea un an fără roadă. Tabelul de mai jos indică gradul de susceptibilitate a 44 de soiuri de cais la putregaiul brun al florilor, evaluat în experimente conduse de GRAB și FiBL.

Gradul de susceptibilitate: * foarte redus; ** redus; *** mediu; **** înalt

soiuri cais tolerante la monilioza

Materialul poate fi folosit ca suport la alegerea soiurilor pentru înființarea unei plantații.

Informații suplimentare:

Video: Controlul moniliei în plantațiile ecologice de cais. (FR)

Lectură suplimentară

Link-uri

Lista substanțelor permise pentru utilizarea în producția ecologică va fi aprobată de MAIA

0

Legislativul a adoptat, astăzi, proiectul de lege care prevede că lista produselor și substanțelor permise pentru utilizare în producția ecologică va fi aprobată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Proiectul de lege a fost susținut în lectura a doua de 77 de deputați.

Inițiativa legislativă, elaborată de președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, Alexandr Trubca, urmărește simplificarea procedurilor de modificare ulterioară a actului normativ național.

Până în prezent, lista produselor și substanțelor permise pentru utilizare în producția ecologică era aprobată prin Hotărâre de Guvern, care trebuia modificată anual, conform amendamentelor regulamentelor UE.

Respectiv, prin adoptarea acestui proiect de lege se propune ca lista aprobată prin ordinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare va fi modificată anual, pentru a transpune amendamentele efectuate în actul UE.

Documentul mai propune o perioadă de tranziție atât pentru operatorii ecologici, cât și pentru organismele de control pentru a se conforma cerințelor prevăzute în Legea privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, adoptată în 2023, precum și prevederilor din actele normative de punere în aplicare a acesteia.

Astfel, operatorii ecologici vor iniția procedurile de conformare la cerințele Legii 237/2023 începând cu 1 ianuarie 2025 și, pentru culturile de toamnă, începând cu toamna anului 2024.

Proiectul de modificare a Legii privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Modificările legii privind substanțele chimice, votată în Parlament

0

Astăzi, 27 iunie 2024, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în prima lectură proiectul de lege care modifică unele acte normative pentru a consolida prevederile referitoare la Fișa cu Date de Securitate, reglementată prin Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice. 

Aceste modificări vor îmbunătăți cadrul legislativ pentru substanțele chimice, asigurând că utilizatorii sunt bine informați și au acces la informații corecte și sigure despre pericolele și riscurile prezentate de substanțele chimice disponibile pe piață.

Dat fiind faptul că utilizarea produselor chimice este în creștere la nivel global, este esențial ca utilizatorii să fie informați despre pericolele și riscurile asociate acestor substanțe.

Fișa cu Date de Securitate (FDS) este un document important care furnizează aceste informații, detaliind compoziția, proprietățile fizico-chimice și riscurile substanțelor chimice.

Legea nr. 277/2018 va include o anexă nouă care specifică formatul și conținutul Fișei cu Date de Securitate.

FDS va avea 16 secțiuni, aliniate cu Regulamentul EU 1907/2006 REACH, acoperind aspecte precum identificarea substanței, pericolele, măsurile de prim ajutor, manipularea și depozitarea, și multe altele.

Acest proiect urmărește armonizarea legislației naționale cu cea europeană, respectând obligațiile din Acordul de Asociere și contribuind la Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027.

Plăți directe în sectorul zootehnic. Ordinul, publicat în Monitorul Oficial

0

Fermierii vor putea solicita plăți directe în sectorul zootehnic. Ordinul cu privire la lansarea celui de-al treilea apel de depunere a dosarelor a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial, transmite MOLDPRES

Potrivit documentului, cererile de solicitare a plăților directe per cap de animal pentru speciile bovine, ovine, caprine și cabaline se depun în perioada 11 iulie – 13 septembrie 2024.

Totodată, dosarele de solicitare a plăților directe per kg de lapte se depun din 11 iulie până în 23 august 2024.

Fermierii vor putea depune dosarele la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Plățile directe per kg de produs vor fi solicitate pentru produsele livrate în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024.

Plățile sunt acordate din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, mărimea căruia în acest an este de 1 miliard 600 milioane lei.

Ordinul vicepremierului Vladimir Bolea cu privire la lansarea apelului de depunere a cererilor de solicitare pentru acordarea plăților directe în sectorul zootehnic intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Pe parcursul anului curent, au mai fost desfășurate două apeluri de depunere a cererilor de solicitare pentru acordarea plăților directe în sectorul zootehnic.

Consultări publice privind organizarea și funcționarea Camerelor agricole

0

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare anunță organizarea unei misiuni de consultare în raioanele țării, în perioada 4-11 iulie, pentru discutarea proiectului de lege privind organizarea și funcționarea camerelor agricole.

MAIA îndeamnă toți agricultorii să participe la consultări pentru a contribui la dezvoltarea cadrului legal care să răspundă nevoilor și provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol național.

La consultări vor participa reprezentanții conducerii MAIA, AIPA, ADMA, Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală, exponenții Rețelei Naționale LEADER, ai asociațiilor de profil, experți din România, Austria, Germania și Franța.

Dialogul și consultările privind organizarea și funcționarea Camerelor agricole sunt esențiale pentru preluarea unor practici sustenabile de guvernanță și organizare a sectorului agricol.

Prin intermediul Camerelor agricole se urmărește:

  • creșterea nivelului de pregătire a membrilor comunității agricole
  • consolidarea capacităților de absorbție a noilor tehnologii și fondurilor de sprijin destinate dezvoltării agriculturii
  • promovarea intereselor fermierilor în raport cu instituțiile statului.

V-ar putea plăcea și articolul Fermieri, despre Camerele agricole: Am rămas impresionați de cooperarea între fermieri și cercetători.

Pentru detalii, accesați acest link.

Bolea: Anul acesta se estimează o recoltă de 1,5 mln de tone de grâu

1

În Republica Moldova a început recoltarea grâului, iar roada estimată este de 1,4-1,5 milioane de tone de grâu.

Cea mai mare parte din grâu – un milion de tone – tradițional este destinată exportului, spune vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul agriculturii și industriei alimentare, transmite ipn.md.

Vladimir Bolea precizează că în anul curent au fost însămânțate cu grâu 320.000 de hectare.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, este cu 20.000 de hectare mai puțin ca anul trecut.

Din discuțiile cu responsabilii din teritoriu reiese că starea culturilor per total, cu mici excepții în unele raioane, este satisfăcătoare.

„Estimativ, se așteaptă o roadă per total de la 1,4-1,5 milioane de tone de grâu.

Noi consumăm pe intern circa 350.000 de tone de grâu care se procesează, se face făină și este consumată de cetățenii Republicii Moldova.

Circa 70.000 de tone de grâu se reutilizează de către agricultori ca material semincer. 180.000-185.000 de tone sunt pentru hrănirea animalelor.

Restul grâului, în mod obișnuit, este exportat. Deci din 1,5 milioane de tone, aproximativ un milion este exportat”, explică ministrul agriculturii.

În raionul Anenii Noi, un agricultor a raportat o recoltă medie 3,8 tone de grâu la hectar, în Soroca – 3,1 tone de grâu la hectar, Călărași – 3,4 tone la hectar, la Ungheni – 4,2 tone la hectar, iar la Cahul – 2 tone de grâu la hectar.

Chiar dacă toți aplică tehnologii avansate, material semincer de calitate, au cheltuielile aproximativ similare, dar cantitatea de grâu este foarte diferită.

„Deci, toți au folosit același tip de îngrășăminte, toți au aplicat aceleași tehnologii, iar într-un final diferența este foarte mare și prețul este dictat de către cerere și ofertă și de către bursă.

Ulterior, evident că rezultatele economice ale acestor cinci agricultori vor fi foarte diferite, pentru că prețul de vânzare nu ține cont de cheltuielile sau productivitatea ta”, a mai spus Vladimir Bolea.

Pavel Cebotari: Pe 60% din suprafețe am trecut la No-Till. Schimbările climaterice ne-au determinat

0

SRL Oclanda-Agro din satul Oclanda, raionul Soroca, este gestionată de Pavel Cebotari, care alături de alți 60 de angajați prelucrează o suprafață de peste 1000 de ha pe care cultivă cereale – grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, rapiță, dar mai prelucrează și o livadă de mere cu o suprafață de 20 de ha. 

Inițial, producătorul cultiva cereale, legume, dar, la moment, după ce a renunțat la anumite culturi, este axat doar pe cereale, oleaginoase și măr.

Anatolie Scorohod, activează de 11 ani în această întreprindere, în calitate de contabil și spune că problemele cu care se confruntă în ultimii ani îi face să analizeze dacă se merită să investească în creșterea fructelor, fiind vorba despre o livadă cu soiuri mai vechi.

„Din păcate, nu mai avem oportunități de comercializare, decât doar pentru fabricile de producere a sucului. Soiurile pe care le avem în livadă sunt soiuri mai vechi și nu mai sunt la fel de solicitate. În plus, investițiile sunt destul de mari, mă refer aici la îngrășăminte, produse de uz fitosanitar, nu mai avem muncitori și dacă mai adăugăm aici și schimbările climaterice, secetele și ploile cu grindină, atunci nu știu dacă se merită toată munca noastră în pomicultură.

Unica și cea mai bună soluție în cazul dat ar fi să revenim la irigarea care se făcea pe timpuri, dar stațiile de pompare sunt distruse, au rămas doar pereții. Dacă am avea un suport din partea statului ca să putem reabilita acele sisteme, atunci ar fi o șansă pentru noi”. 

Una dintre regulile de bază în cadrul întreprinderii este respectarea asolamentului. Acest lucru le permite reducerea riscurilor asociate unui sol incapabil să facă față condițiilor tot mai anevoioase.

Analizând tot mai mult practicile prietenoase solului și avantajele pe care le oferă, au trecut pe o parte din suprafețe la sistemul No-Till.

Pavel Cebotari menționează drept argument principal de a trece la No-Till faptul că, trebuie să întoarcem solului ceea cu ce se hrănesc culturile, dar mai important să păstrăm solul pentru generațiile viitoare.

Astfel că, pe circa 60% din suprafața prelucrată se respectă principiile agriculturii conservative.

Citiți mai multe despre Zece recomandări pentru un asolament productiv și un sol sănătos.

„Schimbările climaterice au fost un factor determinant atunci când am decis să aplicăm tehnologia No-Till. Aceasta ne permite să conservăm umiditatea în sol și, după ce am studiat experiența altor colegi, am văzut mai multe beneficii. Totodată, am reușit să achiziționăm, cu suportul proiectului MAC-P, o semănătoare pentru semănatul culturilor cerealiere în No-Till.

Potrivit fermierului, tehnologia are la bază mai multe principii ce o avantajează: minimizarea lucrărilor mecanizate, distrugerii solului și economisirea carburanților, timpului, reducerea necesarului de forță de muncă, reducerea numărului echipamentelor etc.

„Implementând agricultura conservativă se îmbunătățește calitatea solului, iar datorită resturilor vegetale care rămân pe sol de la cultura precedentă, se menține umiditatea în sol. În plus, se reduce eroziunea și dispare evaporarea apei, distrugerea structurii solului și compactarea acestuia”.  

Despre Proiectul MAC-P au fost informați de Direcția agricolă raională, dar au văzut mai multe anunțuri pe rețele de socializare.

„Aveam nevoie de o semănătoare pentru tehnologia No-Till și am decis să folosim oportunitățile pe care ni le oferea Proiectul MAC-P. Am pregătit pachetul de acte, nu am întâmpinat careva greutăți. Mai mult ca atât, aș spune că a fost destul de ușor, în unele cazuri, pentru anumite proiecte, este mult mai complicat de adunat acte.

Semănătoarea Primera DMC 6000-2 Amazone este una modernă, de ultimă generație, o folosim din anul 2022 și suntem foarte mulțumiți. Cu ajutorul ei semănăm circa 50-60 de ha pe zi. Totodată, dispunem și de un tractor modern echipat cu sistem GPS și astfel putem realiza toate lucrările mult mai ușor, sigur și cu precizie înaltă ”, ne-a povestit Anatol Scorohod.

Acesta a mai adăugat că proiectul MAC-P este unul necesar și binevenit, iar producătorii agricoli care intenționează să procure anumită tehnică agricolă, care are un preț destul de costisitor, ar trebui să apeleze la acest program.

Acest articol face parte din campania de promovare a managementului durabil al terenurilor, realizată în parteneriat cu Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P).

Proiectul MAC-P, finanțat de Banca Mondială și Fondul Global de Mediu, este dedicat creșterii competitivității agriculturii moldovenești și promovării practicilor agricole sustenabile. În cadrul Programului de granturi post-investiționale destinate managementului durabil al terenurilor, producătorii agricoli care au investit în echipamente și utilaje agricole ce asigură conservarea și îmbunătățirea solurilor (no-till și strip-till) pot beneficia de granturi în valoare de până la 10 000 dolari SUA.

Mai multe detalii despre Programul de granturi sunt disponibile pe site-ului Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, finanțate de Banca Mondială – www.capmu.md.

Guvernul sprijină promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

0

Guvernul a avizat pozitiv o inițiativă legislativă de modificare a legii privind promovarea surselor de energie regenerabilă, care prevede o serie de noi facilități pentru instalarea și utilizarea surselor de energie regenerabilă.

Una dintre modificările propuse vizează extinderea mecanismului „Facturare netă”, care va permite prosumatorilor să beneficieze de suport pentru mai multe locuri de consum pentru centralele electrice, transmite știri.md.

Astfel, vor fi atrase mai multe investiții în sectorul energiei regenerabile, ceea ce va contribui la diversificarea surselor de energie și la creșterea securității energetice a statului și va crea premisele legale pentru facilitarea creării primelor comunități energetice.

Dezvoltarea comunităților energetice, membri ale cărora pot fi atât autorități publice locale, cât și agenți economici sau persoane fizice, va permite reducerea costurilor pentru acoperirea consumului propriu al membrilor.  

Totodată, va fi eficientizat procesul de racordare la rețelele electrice pentru producătorii eligibili mari prin amendamente care vor permite Guvernului să impună obligații de serviciu public operatorilor de sistem și astfel, asigurand prioritizarea acordării avizului de racordare pentru producătorii eligibili mari care vor fi castigatorii licitațiilor.

Această măsură va contribui la prevenirea blocării capacităților rețelei, va stimula dezvoltarea proiectelor din surse regenerabile și desfășurarea cu succes a primelor licitații de energie regenerabila în Republica Moldova.

Totodată, potrivit proiectului de lege, Ministerul Energiei urmează să preia monitorizarea îndeplinirii obligațiilor de către producătorii eligibili mari, fiind asigurat astfel un control eficient și continuu.

De asemenea, va fi eliminată garanția discriminatorie impusă solicitanților de avize de racordare, care afecta exclusiv unitățile de generare din surse regenerabile.

Această măsură va elimina discriminarea între sursele regenerabile și cele convenționale și va stimula investițiile în energia regenerabilă.

„Modificările propuse sunt esențiale pentru a sprijini tranziția energetică a Republicii Moldova, asigurând un cadru legal echitabil pentru toți producătorii de energie și promovând dezvoltarea unui sector energetic durabil și eficient.

Aceste măsuri vor contribui la deblocarea procesului de acordare a avizelor de racordare pentru producatorii eligibili mari, creșterea eficienței gestionării resurselor și infrastructurii energetice, precum și la stimularea investițiilor în sectorul energiei regenerabile”, a menționat Secretara de Stat, Carolina Novac.

Start campaniei de recoltare a culturilor agricole cerealiere în nordul Moldovei

0

În nordul țării a fost dat startul campaniei de recoltare a culturilor agricole cerealiere din prima grupă, scrie radiomoldova.md.

Agricultorii se arată mulțumiți anticipând o recoltă mai bogată, comparativ cu anul trecut. Primele culturii recoltate sunt orzul, mazărea și grâul.

În satul Ruslanovca din raionul Soroca sunt semănate 700 de hectare de culturi cerealiere de prima grupă.

Comparativ cu anul precedent, roadă este multă, iar semănăturile nu au avut de suferit din cauza lipsei de umiditate.

Acum, spicele au o înălțime de aproape un metru și sunt destul de uscate, numai bune pentru recoltare.

„După cum se vede spicul arată foarte bine, în schimb bobul este foarte mărunt.

O să vedem după ce recoltăm, punem la fățare, ducem la analiză să vedem procentul de gluten și mai departe la realizare. Așteptăm în acest an în jurul la 4 tone la grâu de toamnă”, a spus agronomul Isidor Leahu.

Din cele 700 de hectare de culturi cerealiere, 350 sunt semănate cu grâu.

Boabele proaspăt treierate ajung direct în hambar. În această zonă, grâul a avut condiții prielnice de dezvoltare, cu ploi suficiente atât toamna, cât și în lunile de primăvara.

„După cum se vede grânele arată tare frumos, ne bucurăm de roada care este.

Sper că vor fi peste 3 tone la hectar. Mulțumim Domnului de condițiile care sunt și sperăm să recoltăm tot la timp”, a menționat inginerul Ilie Rusu.

Agricultorii spun că se tem doar de ploi puternice cu grindină. Ei lucrează din zori până în noapte la secerișul grâului, unica lor grijă fiind strânsul la timp a roadei.

„Am început campania de recoltare și după cum se arată roada față de anii precedenți parcă îi mai bună, grâul este mai înalt, curat și frumos.

Așteptăm să fie timp favorabil să putem strânge toată roada să o ducem în hambare”, a relatat combainerul Grigore Stempovschi.

Odată cu începutul secerișului și-au intensificat controalele inspectorii de la Direcția raională Situații Excepționale.

„Principalele indici de monitorizare sunt dotarea autospecialelor cu mijloace de stingere a incendiilor, dotarea cu cisterne cu apă și respectarea tuturor cerințelor antiincendiare în câmp”, a declarat șeful-adjunct DSE Soroca, Igor Brighidin.

Fermierii din Republica Moldova au semănat în acest an grâu pe o suprafață de peste 300 de mii de hectare.

În raionul Soroca urmează a fi recoltate peste 17 mii de hectare de culturi cerealiere din prima grupă.