Festivalul Strugurelui din Cimișlia: O sărbătoare a viticulturii moldovenești

0

Astăzi, orașul Cimișlia a fost gazda celei de-a 9-a ediții a Festivalului Strugurelui, un eveniment de tradiție ce aduce laolaltă cei mai talentați viticultori din întreaga țară.

Evenimentul a avut loc într-un cadru festiv, unde atmosfera plină de culoare și aromă a fost dominată de strugurii chihlimbarii, dulci și parfumați, care au încântat toți vizitatorii.

Printre invitați s-au numărat Vicepremierul și ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, alături de Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean.

Oficialii au evidențiat importanța sectorului viticol pentru economia națională și au adus un omagiu eforturilor viticultorilor care, prin munca lor dedicată, mențin și dezvoltă această ramură esențială a agriculturii moldovenești.

Vicepremierul Vladimir Bolea a discutat despre provocările cu care se confruntă sectorul, precum schimbările climatice, accesul la piețe și necesitatea modernizării tehnologiilor.

De asemenea, el a subliniat angajamentul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare de a sprijini viticultorii prin politici eficiente, menite să creeze un sector bine dezvoltat, cu soiuri înalt productive care să concureze pe piețele internaționale.

„Ne dorim un sector viticol performant, capabil să facă față provocărilor globale și să asigure un viitor prosper pentru viticultorii noștri.

Sectorul viticol este unul dintre stâlpii economiei noastre, și vom continua să investim în el pentru a ne asigura că Moldova rămâne un lider regional în producția de vinuri și struguri de calitate”, a declarat Vladimir Bolea.

La festival au participat 41 de producători din 12 raioane viticole, fiecare dintre ei aducând în fața publicului cele mai valoroase recolte de struguri.

Diversitatea soiurilor și calitatea deosebită a strugurilor prezentate au fost apreciate de toți cei prezenți.

Ca semn de recunoaștere pentru munca lor, cei mai iscusiți viticultori au fost premiați cu diplome, înmânate personal de vicepremierul Vladimir Bolea.

Festivalul Strugurelui din Cimișlia s-a dovedit, încă o dată, a fi o platformă importanta pentru promovarea produselor viticole autohtone și pentru consolidarea relațiilor între producători și consumatori.

Evenimentul contribuie semnificativ la păstrarea tradițiilor viticole și la dezvoltarea economică a regiunilor viticole din Republica Moldova.

În Moldova va fi creat Registrul electronic al fermierilor

0

În Republica Moldova va fi creat un Sistem integrat de administrare și control destinat gestionării și monitorizării intervențiilor și a beneficiarilor de subvenții din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și a mijloacelor financiare provenite din partea partenerilor de dezvoltare, notează ipn.md.

Ca parte a acestuia, va fi creat și subsisitemul „Registrul Fermierilor”.

Potrivit unui proiect elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, „Registrul Fermierilor” va fi un sistem de identificare a aplicanților și beneficiarilor intervențiilor și măsurilor de sprijin din partea statului.

Acesta va include o totalitate sistematizată de date despre fermieri, forma lor organizatorică, bunurile acestora și alte date conexe.

„Prin crearea sistemului „Registrul Fermierilor” se propune consolidarea capacității Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură de a aplica principiile bunei guvernări în domeniul subvenționării agriculturii și a mediului rural, gestionarea eficientă a resurselor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural”, se arată în proiect.

De asemenea, potrivit MAIA, sistemul este menit să crească transparența privind utilizarea resurselor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și să asigure capacitatea de a oferi informații necesare în timp real prin intermediul unei platforme dedicate.

Proiectul urmează să fie examinat la ședința Guvernului din 28 august.

Vasile Țurcan: Plantăm 56 de ha de viță de vie, inclusiv soiuri apirene, pe sistemul Pergola

0

Diversificarea culturilor permite fermierilor să-și asigure mai multe oportunități de comercializare și să reducă din riscurile asociate cultivării doar a unor tipuri de culturi, în ciuda costurilor mai mari, necesității estimării corecte a necesarului de brațe de muncă și elaborării unei noi planificări a afacerii până la identificarea noilor piețe de desfacere.

O astfel de decizie a luat și Miturix Agro, întreprindere ce de ani buni se ocupă de creșterea cerealelor, având și o livadă de prun, dar care, în această primăvară, a decis să implementeze un nou proiect – înființarea unei plantații de viță de vie pe o suprafață de 56 de hectare.

Vasile Țurcan, Miturix Agro:

„De mai mulți ani suntem implicați în cultivarea cerealelor, dintre plantațiile multianuale având o livadă de prun de circa 10 ani. Fiind în identificarea noilor culturi, ne-am oprit la vița de vie. Strugurii sunt și o pasiune pentru noi, fiind din sudul Moldovei, unde aceștia sunt o tradiție, dar și viticultura este o ramură nouă pentru activitatea noastră, ceea ce presupune noi posibilități de dezvoltare”, ne-a relatat Vasile Țurcan, SRL Miturix Agro.

Din start – sistemul Pergola

Au optat pentru sistemul Pergola ce asigură un randament mai mare per hectar, are o întreținere mai facilă, inclusiv la recoltare, asigură o ventilație și expunere la soare mai bune, cât și protejează strugurii împotriva arsurilor solare.

Vasile Țurcan spune că obiectivul este de a planta aproximativ 56-58 de hectare de viță de vie, preponderent soiul Moldova, dar și soiuri apirene, ținând cont de tendințele pieței, chiar dacă o bună parte din acestea pentru mulți încă sunt o provocare.

vasile țurcan miturix agro

„Optăm și pentru soiuri apirene, tendința pieței este clară și trebuie să ne orientăm pentru a corespunde acesteia. Atât prețul de comercializare cât și, în sine, comercializarea sunt mai bune pentru aceste soiuri, datorită cererii mai înalte. Am ales soiurile fără semințe Kișmiș Lucistâi, Roșfor, Podarok Nesvetaja, Sweet Sapphire (Avatar), Kishmish Halloween”.

Citiți mai multe despre Soiul de struguri de masă Sweet Sunshine™ (Ararat) – aspecte.

„În total, avem plantate două hectare de soiuri apirene, însă obiectivul este să înființăm zece hectare până în anul 2025”, ne-a relatat Vasile Țurcan.

Soluții antiploaie și antigrindină, imperioase în contextul schimbărilor climatice

Pentru a proteja plantația de intemperiile tot mai frecvente ca rezultat al schimbărilor climatice, instalarea sistemelor antiploaie și antigrindină sunt prioritare.

„Pentru soiurile sensibile la crăpare, pentru a evita riscurile asociate ploilor din preajma recoltării, vom instala peliculă antiploaie, iar pe toată suprafața sistemul antigrindină, din cauza că grindina este un fenomen frecvent întâlnit, ce ne poate lipsi de recoltă. Planificăm să accesăm subvenții pentru acoperirea a o parte din cheltuieli și să ne reușească ideea”.

Ce ține de piața de desfacere, Vasile Țurcan spune că nu au o piață țintă și sunt orientați să analizeze toate oportunitățile oferite de piața externă, în special însă mizează pe piața UE.

„Piața UE este o piață mai mare, ce dispune de consumatori, adică potențiali clienți, care sunt predispuși să ofere un preț mai bun pentru produse, dacă acestea corespund cerințelor”.

Controlul dăunătorilor în livezile ecologice de cireș, vișin, prun și cais

0

Cei cinci principali dăunători ai speciilor sâmburoase sunt: musculița cu aripi pătate (Drosophila suzukii), musca cireșelor (Rhagoletis cerasi), acarienii, inclusiv acarianul roșu al pomilor (Panonychus ulmi) și acarianul roșu comun (Tetranychus urticae), păduchele negru al cireșului (Myzus cerasi) și viermele prunelor (Grapholita funebrana). 

Musculița cu aripi pătate (Drosophila suzukii)

Până în 2024, la noi în țară, acest dăunător a provocat pagube minore, dar există riscul ca situația să se agraveze, având în vedere impactul său în alte țări din UE.

Identificarea musculiței cu aripi pătate se face prin cele două pete întunecate pe aripile masculilor și ovipozitorul mare al femelelor, care pot perfora fructele.

Măsurile de combatere includ monitorizarea cu capcane, întreținerea unui mediu uscat în livezi, utilizarea plasei anti-insecte și aplicarea de kaolin (provoacă pete) sau spinosad.

Musca cireșelor (Rhagoletis cerasi)

Musca cireșelor atacă cireșele și vișinele, fiind activă de la sfârșitul lunii mai până la începutul lunii iunie. Musca depune ouă în fructe, iar larvele eclozate se hrănesc cu pulpa, provocând daune severe.

Combaterea include utilizarea capcanelor galbene pentru monitorizare, acoperirea solului cu plasă pentru a preveni dezvoltarea pupelor și aplicarea de ciuperci entomopatogene sau Bacillus thuringiensis var. Kurstaki.

Citiți mai multe despre Musca cireșelor – monitorizare și combatere.

Acarienii (Panonychus ulmi și Tetranychus urticae)

Acești acarieni atacă frunzele, consumând clorofila și provocând decolorarea acestora. Inspecția vizuală frecventă și promovarea acarienilor prădători sunt esențiale pentru control.

Măsurile preventive includ crearea unui echilibru natural între dăunători și prădători și asigurarea unor condiții optime de creștere pentru plante.

Păduchele negru al cireșului (Myzus cerasi)

Păduchele negru al cireșului suge seva din muguri și frunze, provocând deformări grave și favorizând apariția fumaginei. Migrarea păduchelui poate fi monitorizată prin inspecția frunzelor și a mugurilor.

Combaterea se face prin aplicarea de ulei de parafină, piretrin și ulei de Neem, precum și prin promovarea insectelor benefice care se hrănesc cu afide.

Viermele prunelor (Grapholita funebrana)

viermele prunelor

Adulții depun ouă pe frunzele și lăstarii prunilor, iar larvele se hrănesc cu pulpa fructelor, provocând daune semnificative.

Combaterea include monitorizarea cu capcane feromonale, dezorientarea feromonală și aplicarea de Bacillus thuringiensis var. kurstaki sau spinosad. Acoperirea plantațiilor cu plasă anti-insecte este, de asemenea, eficientă, dar costisitoare.

Acest material face parte din cursul Biofruitnet reprodus în limba română de Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală (PCRR) în Moldova, în parteneriat cu Agrobiznes.

Cursul a fost elaborat în cadrul programului de cercetare și inovare Orizont 2020 al Uniunii Europene și abordează pe larg subiectul producerii fructelor din specii sâmburoase și sămânțoase în sistem ecologic.

Informația redată este relevantă și producătorilor de fructe convenționale prin descrierea detaliată a fiziologiei bolilor și dăunătorilor, asociațiile soi-portaltoi potrivite și managementul buruienilor.

    Creditorii au venit să preia recolta unei familii de fermieri. Datorii de peste un milion de lei în urma secetei

    2

    Soţii Filip din satul Cotihana, raionul Cahul, s-au pomenit cu creditorii și poliția în câmp. Familia spune că atât recolta de grâu, cât şi cea de porumb, pe care trebuia să o întoarcă companiei de inputuri, a fost grav afectată din cauza secetei extreme, notează newtv.md.

    Astfel, creditorii au venit să le ia din recolta de floarea soarelui, care urma să fie transmisă unei alte companii. Soţii mai afirmă că compania de inputuri i-a anunţat că penalităţile au fost estimate la un milion 133 de mii de lei.

    Cazul a avut loc joi, 22 august. Tatiana Filip a povestit pentru NEWTV că soţul acesteia a mers să strângă recolta de floarea soarelui, dar au venit creditorii, însoţiţi de poliţie, ca să le ia recolta.

    Femeia afirmă că ar fi pus în gaj companiei de inputuri 51 de hectare de grâu şi 73 de hectare de porumb, însă, din cauza secetei, atât lanurile de grâu, cât şi cele de porumb au fost afectate aproape în totalitate.

    Astfel, deşi, soţii au gajat doar grâul şi porumbul, creditorii ar fi decis să ia din recolta de floarea soarelui. 

    Femeia a mai povestit că pe lângă datoriile de 543 de mii de lei din anul 2023, creditorii au anunţat-o că pentru anul curent penalităţile au fost estimate la un milion 133 de mii de lei.

    Tatiana Filip spune că munceşte în agricultură de 11 ani, însă acum s-a pomenit într-o situaţie fără precedent şi afirmă că deocamdată nu ştie cum se va descurca, mai ales că familia mai are şi trei copii. 

    Amintim că, recent, fermierii din sudul ţării au solicitat instituirea stării de urgenţă în agricultură, lucru pe care autorităţile l-au refuzat, din motiv că actualul cadru normativ deja prevede protecţia agricultorilor, îndemnându-i să obţină certificatele de forţă majoră.

    De asemenea, în urma unei întâlniri cu premierul Dorin Recean, autorităţile au anunţat un sprijin de 100 de milioane de lei pentru fermieri.

    Producătorii agricoli susţin, însă, că suma este prea mică pentru a compensa din pierderile suferite.

    Iurie Vrabie: Semănăm hibridul DK Excited pe 50% din suprafețe dedicate rapiței

    0

    Rapița este o cultură agricolă importantă, cultivată pe scară largă datorită multiplelor sale utilizări, dar și, potrivit rezultatelor acestui sezon, destul de avantajoasă economic.

    Pentru rezultate bune, alegerea hibrizilor care să treacă ușor peste provocările perioadei de vegetație, iar ulterior să fie rezistenți la scuturare și să ofere recolte mulțumitoare este o provocare pentru fermieri.

    Unul dintre hibrizii de rapiță care s-a recomandat în toate etapele de vegetație și la recoltare este DK Excited.

    Iurie Vrabie, fondatorul Prog-Agroter S.R.L., a cultivat hibridul anul trecut pe o suprafață de 100 de hectare, iar recolta obținută îl face în acest an să-l cultive pe 50% din suprafețele dedicate rapiței.

    „Cultivăm mai mulți hibrizi de rapiță de recoltele cărora suntem mulțumiți, iar unul dintre cei pe care l-am semănat și în acest an este hibridul DK Excited. I-am dedicat 50% din suprafețe. Este un hibrid ce chiar merită a fi cultivat”, specifică Iurie Vrabie.

    rapita dekalb

    În total, au 2200 de hectare în gestiune, iar culturii de rapiță dedică circa 250 de hectare. Pe lângă aceasta, mai cultivă floarea-soarelui, porumb și grâu de toamnă.

    „Sunt mulțumit de recolta obținută cu acest hibrid, o medie de 3,6 tone/ha. Este primul an în care cultivăm DK Excited și al doilea în care am optat pentru genetica Dekalb. Hibridul a avut o ramificare și o creștere bune, este și rezistent la scuturare. În acest sezon, până la moment, am reușit să semănăm 200 de hectare cu rapiță, fiind în așteptarea condițiilor favorabile pentru a continua”.

    Anul trecut, câmpurile au fost înființate în perioada 25-27 august 2023, după premergătorul grâu, iar cantitatea de precipitații căzută de la semănat până la recoltare a fost de circa 350 mm.

    Fertilizarea de bază a fost realizată cu îngrășăminte de tip DAP 18:46:00.

    „După grâu a fost realizată o lucrare cu discurile, apoi au fost împrăștiate îngrășăminte, realizată cultivația înainte de semănat. Cultura a avut o creștere și dezvoltare bune. Astfel, în perioada de toamnă am administrat regulatori de creștere.

    La semănat am administrat 200 kg/ha îngrășăminte DAP. Ulterior, în luna februarie am mai administrat 150 de kg sulfat de amoniu, iar ulterior uree. Pe parcursul vegetației am făcut trei aplicări de îngrășăminte cu bor – prima toamna, iar alte două primăvara. Ultimul tratament a fost realizat cu ajutorul dronei”.

    Pe lângă hibridul de rapiță DK Excited, pentru controlul dăunătorilor a utilizat insectidul Decis®, despre care spune că a demonstrat o eficiență înaltă.

    „Atât genetica Dekalb cât și insectidele cum ar fi Decis® din portofoliul Bayer merită a fi utilizate de către fermieri și le recomand și altora să le testeze”.

    Dorin Recean a discutat cu reprezentanții Asociației Moldova Fruct despre dezvoltarea sectorului horticol

    0

    Prim-ministrul Dorin Recean și viceprim-ministrul, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, au discutat, astăzi, cu reprezentanții Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct, despre dezvoltarea și necesitățile sectorului horticol din Republica Moldova.

    Premierul Dorin Recean a remarcat creșterea considerabilă, în ultimii ani, a volumului și sortimentului de fructe moldovenești exportate și valorificarea a noi piețe de desfacere.

    Premierul a vorbit despre angajamentul autorităților de a susține în continuare dezvoltarea agriculturii și sectorului horticol, inclusiv pentru a oferi posibilități de finanțare mai accesibilă pentru producătorii din domeniu.

    Discuțiile s-au referit și la posibilitățile de irigare a plantațiilor de pomi fructiferi, prin valorificarea apelor de suprafață și studierea oportunității de folosire a apelor subterane, într-un mod rațional, prudent și inofensiv pentru mediu.

    Acest aspect urmează să fie analizat mai profund de specialiștii din domeniu și cercetători, în perioada imediat următoare.

    De asemenea, a fost analizată posibilitatea de lărgire a spectrului de activități calificate drept agricole, în condițiile în care activitățile desfășurate de antreprenorii din domeniu devin tot mai diverse.

    Este vorba despre sortare, ambalare, depozitare și alte activități adiacente, inclusiv de prestare a serviciilor către alți întreprinzători din sector.

    Asociația Moldova Fruct reprezintă peste 250 de întreprinderi ce activează în domeniul agricol: producători, procesatori, exportatori de fructe, dar și prestatori de servicii.

    În anul 2023, exporturile de fructe autohtone au sporit esențial, fiind valorificată tot mai mult piața europeană, ca urmare a excluderii taxelor și cotelor de import pentru produsele moldovenești.

    Festivalul Strugurelui – eveniment de tradiție pentru producătorii de struguri din Moldova

    0

    Pe 25 august 2024, orașul Cimișlia se va transforma într-un adevărat paradis al iubitorilor de struguri, găzduind cea de-a noua ediție a evenimentului Festivalul Strugurelui.

    Viticultori de pretutindeni se vor aduna pentru a-și prezenta cele mai alese recolte, într-un eveniment ce promite să fie un adevărat spectacol al gustului, tradiției și pasiunii pentru pământ.

    Festivalul Strugurelui 2024

    Festivalul începe la ora 10:00 și îi invită pe toți cei pasionați de struguri să pășească într-o lume în care dulceața fructului se împletește cu arta, într-o experiență multisenzorială.

    Expozițiile de struguri vor dezvălui nu doar rodul muncii asidue a viticultorilor, ci și poveștile din spatele fiecărui ciorchine – povești scrise de mâini dibace, care știu cum să transforme pământul roditor în fructe demne de a fi savurate.

    Degustările vor fi o ocazie unică de a explora varietatea gusturilor, de la dulce-acrișor la aromele complexe și sofisticate ale soiurilor expuse.

    În paralel cu expozițiile și degustările, scena festivalului va prinde viață cu un program artistic captivant, unde tradițiile locale vor fi puse în valoare prin muzică, dans și costume tradiționale. ntul se contopesc într-un spectacol de culoare și sunet.

    festivalul strugurelui

    Concursul „Vița de Aur”

    Punctul culminant al evenimentului va fi, fără îndoială, concursul „Vița de Aur”. Aici, cele mai strălucite stele ale viticulturii moldovenești vor fi recunoscute și premiate pentru munca lor de excepție.

    Categoriile includ titluri prestigioase precum „Via anului”, „Viticultorul anului”, „Cel mai bun producător de struguri pentru masă”, „Cel mai bun tânăr producător de struguri pentru masă”, „Cel mai bun exportator de struguri pentru masă” și „Promotorul strugurilor pentru masă pe piața locală”.

    „Festivalul Strugurelui” este mai mult decât un simplu eveniment; este un omagiu adus tradiției viticole moldovenești, un loc unde pasiunea pentru struguri este celebrată și unde fiecare vizitator poate deveni parte dintr-o poveste veche de secole.

    Cimișlia, cu peisajele sale pitorești și oamenii săi primitori, vă așteaptă să vă alăturați acestei sărbători a gustului și tradiției.

    Parteneriat Moldova-Japonia: Noi proiecte pentru modernizarea agriculturii și sprijinirea fermierilor

    0

    Viceprim-ministrul Vladimir Bolea și directorul executiv al Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA), Maxim Popov, au avut o întrevedere cu Ryosuke Nishihara, reprezentantul regional al Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA) pentru Ucraina și Moldova, și Hibino Takashi, Director Senior al JICA pentru Ucraina.

    Discuțiile s-au axat pe consolidarea colaborării între Republica Moldova și Japonia în domeniul agriculturii, precum și pe identificarea noilor oportunități de dezvoltare.

    Reprezentanții JICA au apreciat în mod deosebit rezultatele obținute de Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și ADMA, în valorificarea asistenței financiare și tehnice oferite de poporul nipon.

    Aceștia au evidențiat utilizarea eficientă a ultimei tranșe a Împrumutului preferențial pentru implementarea Proiectului „Modernizarea Tehnicii și Echipamentului Agricol” (MAME), care a contribuit semnificativ la modernizarea sectorului agricol din Republica Moldova.

    Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a subliniat oportunitatea lansării negocierilor pentru un nou credit preferențial, MAME 2, care ar putea fi oferit de JICA prin intermediul ADMA și destinat fermierilor mici și mijlocii.

    În plus, Viceprim-ministrul a propus inițierea unor proiecte noi de către JICA, menite să sprijine retehnologizarea agriculturii, trecerea la practicile de agricultură conservativă, precum și implementarea unor sisteme eficiente de irigare.

    Aceste inițiative ar avea ca scop creșterea rezilienței fermierilor din Republica Moldova în fața schimbărilor climatice.

    Reprezentanții JICA au menționat că analizează cu atenție oportunitatea de a lansa noi proiecte în Republica Moldova, ceea ce ar contribui la dezvoltarea continuă a sectorului agricol.

    Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a exprimat recunoștință față de Guvernul Japoniei pentru contribuția substanțială adusă de-a lungul anilor la dezvoltarea agriculturii moldovenești și a subliniat dorința de a continua această colaborare în viitor.

    În context, Viceprim-ministrul a reiterat angajamentul Republicii Moldova de a continua colaborarea cu JICA pentru a asigura dezvoltarea durabilă a sectorului agroindustrial, în beneficiul fermierilor și al economiei naționale.

    Amintim că, la 25 iulie anul curent, a avut loc evenimentul de transmitere-predare a unui lot de 33 de tractoare de producție niponă, ca parte a valorificării ultimei tranșe a Acordului de Împrumut pentru implementarea Proiectului „Modernizarea Tehnicii și Echipamentului Agricol”.

    Cu o valoare totală de 18 milioane dolari, aceste tractoare sunt disponibile pentru achiziționare de către fermieri la prețuri competitive, prin contracte de vânzare-cumpărare în rate, facilitate de ADMA.

    Această inițiativă reprezintă un pas important în sprijinirea fermierilor din Republica Moldova, contribuind la modernizarea și eficientizarea activităților agricole.