FOTO: practic-idei.ro

În tradiția populară, luna ianuarie este denumită „Gerar” și se spune că este perioada în care se pot face prevestiri despre cum va fi timpul de peste an: dacă în ianuarie nu este ger și zăpadă, atunci vom întâlni gerul și zăpada în lunile martie și aprilie, iar dacă în ianuarie e ger, atunci vara va fi secetoasă și călduroasă. Tot tradiția populară spune și că dacă e timp frumos în ianuarie, atunci vara va fi ploioasă.

Chiar dacă sărbătorile de iarnă sunt pe sfârșite, fermierii se gândesc deja la primele lucrări agricole. Fie că este vorba despre cultura mare, de legumicultură sau de creșterea animalelor, muncile nu sunt niciodată „puse în cui”, iar în luna ianuarie este momentul cel mai bun pentru a pregăti și stabili un calendar al anului agricol. Astfel, spre exemplu, în cultura mare, în luna ianuarie se va continua pregătirea profesională a fermierilor agricoli – este momentul în care se poate face documentarea despre noi hibrizi, echipamente și tehnici de prelucrare a solului.

Culturi de câmp

  • Se întocmește programul general de activitate a fermei pe anul agricol respectiv, program care urmează a fi îmbunătățit pe parcursul anului în funcție de situațiile concrete;
  • Se întocmește în linii mari, planul de activitate pentru campania de primăvară, incluzând culturile ce se vor înființa și lucrările prevăzute pentru fiecare cultură, în ordinea firească stabilită prin tehnologiile de cultură;
  • Se începe procurarea de inputuri necesare în campania de primăvară (îngrășăminte chimice, semințe, pesticide, etc);
  • Achiziții de noi utilaje și echipamente și/sau aprovizionarea cu piese de schimb și continuarea lucrărilor de reparații la mașinile și uneltele agricole în ordinea în care acestea se vor folosi în campaniile agricole;
  • În câmp, se efectuează controlul semănăturilor de toamnă (din 15 în 15 zile), iar în situațiile deosebite (ger puternic, crustă de gheață, băltiri de apă) controlul se face și mai des. În funcție de cele constatate, se iau măsuri de spargere a crustei de gheață, evacuarea apei prin șanțuri de scurgere;
  • O altă lucrare este transportul gunoiului de grajd în câmp;
  • Când există posibilități de irigare, dacă toamna și iarna nu au fost precipitații, se fac udări de aprovizionare și la culturi neincluse în suprafețele irigate;
  • În locurile de depozitare a produselor (magazii, pătule, silozuri), se face controlul produselor depozitate și se iau măsuri de remediere a eventualelor nereguli: acoperirea suplimentară sau dezvelirea parțială a silozurilor, în funcție de temperatură (desfacerea silozurilor și sortarea produselor depozitate când se constată prezența mucegaiurilor), lopătarea produselor și aerisirea în magazii.

Legumicultură

  • Se procură seminţe, îngrăşăminte chimice, insecto-fungicide necesare în primul rând producerii răsadurilor;
  • Se verifică starea culturilor de toamnă, evacuând la nevoie apa de pe culturi;
  • Se transportă în continuare gunoiul necesar pentru răsadniţe;
  • Se începe amenajarea răsadniţelor;
  • Se seamănă în răsadniţe varza timpurie, conopida timpurie şi gulioarele;
  • Legumicultorii care au seră pot să înceapă plantatul tomatelor și ardeiului, pentru cultura forțată.

Pomicultură

  • Urmărirea, prevenirea și protejarea plantațiilor împotriva atacului rozătoarelor din livadă;
  • Dacă timpul permite se pot executa tăieri de fructificare la speciile de seminţoase;
  • În plantaţiile pe rod se pot efectua tăieri de întreținere a pomilor urmărindu-se obținerea unui echilibru între procesele de rodire și cele de creștere, îndepărtarea drajonilor şi lăstarilor de pe colet;
  • Aprovizionarea din timp cu pesticide eficiente și autorizate;
  • Efectuarea tratamentelor de iarnă cu substanțe specifice (zeamă bordeleză, zeamă sulfo-calcică, uleiuri minerale).

Creșterea animalelor

  • Asigurarea unui program de mişcare a animalelor, în zilele în care temperatura permite;
  • Pregătirea compartimentelor pentru fătări la ovine, care să asigure condiţii de igienă, temperatură, umiditate şi lumină corespunzătoare;
  • Aplicarea măsurilor sanitar veterinare prevăzute pentru această lună;
  • Furajarea animalelor la grajd din stocurile de furaje depozitate;
  • Verificarea permanentă a condiţiilor de cazare asigurate în adăpost, condiţiilor de igienă, aprovizionarea cu apă potabilă, protejarea surselor de apă contra îngheţurilor, protejarea adăposturilor contra curenţilor de aer, degajarea căilor de acces la adăposturi şi depozitele de furaje, ori de câte ori situaţia o cere;
  • Încheierea contractelor cu beneficiarii pentru produsele animaliere.

Apicultură

  • Verificarea periodică a stupinei pentru prevenirea deranjării şi neliniştirii familiilor de albine ca urmare a atacului unor animale sau păsări cum ar fi: şoareci, păsări de curte, ciocănitori, piţigoi, vrăbii;
  • Supravegherea modului de iernare al familiilor de albine prin: analiza zumzetului albinelor prin controale auditive periodice (ascultarea familiilor cu ajutorul unui tub de cauciuc cu diametrul de 0,8-1 cm);
  • Analiza diferitelor resturi, a cantității de albine moarte găsite pe jos, în faţa urdinişului, a resturilor scoase de pe fundul stupului (cu ajutorul unei sârme îndoite sau cu ajutorul „foii de control” pusă pe fundul stupului) ori de câte ori timpul permite acest lucru;
  • Îndepărtarea fără zgomot a gheţii şi a zăpezii de pe scândurelele de zbor ale stupilor, desfundarea urdinişurilor de albinele moarte şi eventual aşezarea în faţa stupilor a unui strat subţire de paie sau frunze pe care să se poată aşeza albinele atunci când execută zboruri de curăţire; verificarea poziţiei stupilor;
  • Prepararea şi administrarea turtelor de şerbet de zahăr şi a plăcilor de zahăr candi sau de miere cristalizată familiilor de albine care au fost introduse la iernare fără suficiente rezerve de hrană;
  • Repararea, curăţirea, dezinfectarea stupilor şi a inventarului apicol, vopsirea stupilor; încheierea şi însârmarea ramelor; completarea materialului apicol prin achiziţie în funcţie de planul de producţie şi dezvoltare pe anul care vine.

Pajiști

  • În luna ianuarie continuă acțiunile de combatere și defrișare a vegetației lemnoase nedorite, acolo unde aceste acțiuni nu au fost finalizate în lunile anterioare;
  • Transportul gunoiului de grajd în depozite temporare, pe terenurile pe care va fi aplicat în același an;
  • Aplicarea amendamentelor calcaroase pe pajiști cu soluri acide și a amendamentelor cu reacție acidă pe terenurile sărăturate, pe parcelele fără angajamente de agro-mediu.

Nu este de neglijat nici latura instructiv-educativă a fermierilor, astfel aceștia se pot documenta cu privire la cunoașterea plantelor furajere valoroase din covorul ierbos al pajiștilor, precum și a celor nedorite pe pajiști, plante toxice pentru animale sau plante care pot imprima gust, aspect sau miros nespecific produselor primare de origine animală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here