În ultimii ani, producătorii de cartof din țara noastră nu doar produc cantitatea necesară pentru piața locală, dar și-au intensificat exporturile, inclusiv în Uniunea Europeană.
Mai mult ca atât, dacă anterior, în mare parte, materialul semincer era importat din țările CSI, la moment se importă preponderent din țările membre ale UE.
Totodată, piața din Republica Moldova, în anul 2021 a fost una dintre cele mai stabile, în ceea ce ține de prețul angro de comercializare a cartofului.
Contactat de Agrobiznes, Viaceslav Grigoriță, șef interimar al Direcției politici în sectorul vegetal din cadrul MAIA, a specificat că sectorul de producere a cartofului a devenit, în ultima perioada, un sector model, iar fermierii au un plan bine pus la punct din start, ei știu cât și cum să producă.
„Conform unei Hotărârii, cu privire la coșul minim de consum, este recomandată, pentru o persoană, o normă medie de cartof de circa 93,4 kg/an. Astfel că, dacă raportăm cantitatea recomandată la numărul total de populație, constatăm că Republica Moldova are nevoie anual de circa 242,56 de mii de tone. Conform datelor Biroului Național de Statistică, cantitatea totală de cartof produs anual în Moldova, după media din ultimii 3 ani, este de circa 175 de mii de tone. În plus, aproximativ 120-130 de mii de tone se produc în cadrul gospodăriilor auxiliare. Dacă cumulăm cifrele menționate, obținem că anual țara noastră produce circa 300 de mii de tone. Necesarul pieței interne este de aproximativ 242 de mii de tone, respectiv 55-60 de mii de tone vor fi în rezervă”.
Viaceslav Grigoriță susține că până în anul 2019, Moldova importa circa 50-55 de mii de tone, dar acest import preponderent constituia importul materialului semincer.
„De menționat că, până în anul 2019 am importat o cantitate mai mare de cartof și material semincer din țările CSI, mă refer aici la Belarus, Federația Rusă. Însă, începând cu anul 2020, cantitatea importată s-a diminuat, astfel în anul 2021 am importat doar 20 de mii de tone de cartof. Cel mai interesant este faptul că, producătorii care importau material semincer din țările CSI s-au reorientat și observăm că în anul 2021 din cele 20 de mii de tone importate circa 18 mii de tone au fost din țările UE, vorbim aici de Germania cu peste 2,5 mii de tone, Polonia cu peste 3 mii de tone și România cu 9 mii de tone”.
Specialistul menționează că în contextul actual, legat de conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina, sectorul de producere a cartofilor nu va fi afectat, deoarece în ultimii ani producătorii s-au reorientat spre alte piețe din alte țări.
„Cu atât mai mult cu cât, acoperim cererea internă din propria producție, iar importul se referă în mod prioritar doar la materialul semincer. Respectiv, nu există nici o problemă legată de securitatea alimentară a țării. Credem că și în anul curent vom avea o recoltă globală de cartof de cca 300 de mii de tone, ceea ce ne va permite să intensificăm și exportul”.
Intensificarea exportului se datorează inclusiv soiurilor noi, pe care le cultivă fermierii, a mai adăugat responsabilul.
În ceea ce ține de export, Viaceslav Grigoriță spune că în anul 2018, Republica Moldova a exportat doar 254 de kg, În 2019 – 173 de tone, în 2020 peste 438 de tone, iar în 2021 aproximativ 4 mii de tone.
„Dacă să vorbim despre facilitățile pe care le oferă statul producătorilor din acest sector, menționez aici Regulamentul de subvenționare, care prevede mai multe măsuri de sprijin”.
Astfel, producătorii de cartof pot aplica la măsurile:
- Producerea legumelor în teren protejat;
- Material pentru acoperire;
- Sisteme și echipamente de irigare;
- Compensarea cheltuielilor la pomparea apei pentru irigare;
- Tehnică și utilaj agricol;
- Compensarea parțială a cheltuielilor efectuate pentru asigurarea riscurilor în agricultură;
- compensarea parțială a ratei dobânzii la accesarea creditelor bancare; inclusiv care sunt direcționare spre acest sector;
- Stimularea promovării produsului pe piețele externe;
- Promovarea asocierii producătorilor agricoli;
- Stimularea consolidării terenurilor agricole;
- Stimularea creării infrastructurii post-recoltare;
- Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii rurale;
- Servicii de consultanță și formare, ș.a.
Tinerii agricultori pot beneficia de asemenea de plățile în avans prevăzute în Hotărârea nr. 507 din 2018.
„Statul, prin intermediul politicilor sale vine să susțină și să dezvolte sectorul respectiv, să-l facă mai competitiv, astfel încât să asigure securitatea alimentară a țării, cât și intensificarea exporturile pentru a genera profituri la întreprindere, inclusiv la bugetul de stat”, a mai spus Grigoriță.
Conform datelor bursei agricole, în ultimii cinci ani, suprafața însămânțată cu cartof a variat de la 19 mii de hectare – în 2019, până la 23 de mii de hectare – în 2020 și 22 de mii de hectare în 2021.
Comentarii