Cele mai importante boli în livezile de păr – control

Principalele boli care afectează plantațiile de păr eco din Europa sunt rapănul părului (Venturia pyrina), focul bacterian (Erwinia amylovora), arsura bacteriană (Pseudomonas syringae), stemfilioza părului (Stemphylium vesicarium) și cancerul ramurilor (Neonectria ditissima).

Focul bacterian și cancerul ramurilor pot face pagube și în plantațiile de măr.

Rapănul părului (Venturia pyrina)

Gazda principală a rapănului părului sunt pomii din speciile de păr. Diferența majoră dintre rapănul mărului și al părului este că la păr boala poate infecta și ramurile în care se formează conidiile, și poate fi numit rapănul ramurilor.

Primăvara, de la începutul dezmuguririi, ascosporii și conidiile sunt prezente în livadă și pot infecta frunzele, fructele și lăstarii tineri verzi.

Toamna frunzele pomilor cad la sol. Ciuperca iernează în frunzele căzute și în ramurile infectate. Primăvara se formează ascosporii, fiind eliberați în timpul ploilor și pot afecta frunzele, fructele și lăstarii tineri.

În această perioadă în ramurile infectate se formează conidiile ce pot infecta tot pomul. Atunci când se formează leziuni, apare infecția secundară, cauzată de conidii.

Simptome și daune cauzate de rapănul părului. Pe frunze se formează pete de culoare verde măsliniu, mai ales pe partea inferioară a frunzelor, care nu sunt întotdeauna ușor de observat.

Pe fructele în creștere se formează pete decolorate sau necrotice care le pot deforma, apoi fructele mici infestate și pot cădea prematur. Pe fructele în pârgă se observă o decolorare a țesutului afectat, leziuni pe suprafață și pete negre.

Fructele puse la păstrare pot părea fără simptome de rapăn atunci când intră în depozit, dar când se maturează se pot forma pete mici negre pe întreaga suprafață a lor.

În primul an de infecție, ramurile afectate de rapăn nu se observă, dar în al doilea an se observă leziuni pe ramuri primăvara la dezmugurire, iar stratul de conidii se află sub coaja ramurilor.

Rapănul părului – daune, prevenire

Daunele directe ale rapănului includ căderea prematură, deformarea și scăderea calității fructelor. Daunele indirecte constau din pierderea capacității fotosintetice a frunzelor și, în final, moartea pomilor din cauza căderii frunzelor și uscării lăstarilor.

Monitorizarea rapănului părului se poate face prin captarea ascosporilor eliberați. Monitorizarea leziunilor ramurilor este puțin mai dificilă. Conidiile nu pot fi atât de ușor de captat.

Se pot utiliza modele de predicție pentru a evalua riscul de infecție și suport în optimizarea momentului de aplicare a tratamentelor fitosanitare împotriva rapănului. Există o mulțime de programe disponibile cu diferite modele, deși acestea nu sunt specifice pentru cultura părului.

Astfel că, pentru a determina dacă aveți rapănul ramurilor în plantație, ar trebui să vă uitați în model la secțiunea de infecții secundare ale rapănului mărului de la începutul perioadei de vegetație.

La baza managementului rapănului părului stau măsurile preventive. Acestea includ: utilizarea unor soiuri mai puțin sensibile, cum ar fi Xenia (Noiabriscaia).

În comparație cu mărul, nu se cunosc gene de rezistență pentru specia de păr. Promovarea aerisirii coroanei prin locația potrivită a plantației și tăierile pomilor reduc perioada de umiditate a frunzelor, și prin urmare germinarea sporilor.

Este foarte important de a menține frunzele să nu fie umede. Prin urmare, utilizarea irigării prin picurare este binevenită în comparație cu cea prin aspersiune.

Este importantă și limitarea creșterii pomilor pentru a avea o perioadă mai scurtă de timp, părți ale plantei în creștere, cum sunt frunze tinere și lăstari viguroși.

Deși ascosporii și conidiile sunt prezente în livadă, în cazul rapănului ramurilor, este foarte important primăvara să se reducă numărul de ascospori din frunze.

Reducerea inoculului se poate face prin stimularea degradării frunzelor căzute toamna, și anume prin îndepărtarea sau tocarea frunzelor.

Tratamente contra rapănului părului

Se poate aplica tescovină în momentul căderii frunzelor, ce stimulează degradarea frunzelor și diminuează cantitatea de ascospori în formare.

Controlul direct al rapănului părului se poate face prin tratamente preventive care se efectuează înainte de ploaie pe frunzele uscate.

Soiurile susceptibile trebuie tratate întotdeauna înainte de ploaie, de la dezmugurire până la începutul sau mijlocul lunii iunie, ce coincide cu perioada de infecție primară.

Cuprul sau sulful pot fi utilizate ca măsuri directe de control. Un tratament de stopare timpurie a infecției de la 0 până la 180 de grade/oră se poate efectua pe frunzele umede în timpul germinării sporilor de rapăn.

Calculul se bazează cu ajutorul modelelor de prognoză cum fi RIMpro sau Fruitweb sau îl puteți face singur prin determinarea gradelor oră. Aceasta reprezintă temperatura medie de la începutul ploii pentru orele cât timp frunzele sunt umede.

Produsele ce pot fi aplicate în această perioadă sunt polisulfura de calciu și sulful. Apoi este posibil de efectuat un tratament curativ de la 180 până la 350 de grade/oră pe frunzele uscate sau umede, dar atunci când nu sunt scurgeri de apă de pe plantă pe sol.

Produsele care pot fi utilizate sunt bicarbonații de natriu sau potasiu care pot fi amestecați cu sulf pentru întărirea efectului.

Focul bacterian la păr (Erwinia amylovora)

Focul bacterian este cauzat de o bacterie, numită Erwinia amylovora ce iernează pe marginile cancerelor vechi de pe ramuri. Infecția primară a bacteriei poate începe de la flori sau lăstari.

În cazul infecției florilor, bacteria le colonizează. Florile afectate se ofilesc, se înnegresc și mor. La infecția lăstarilor, aceștia se usucă.

În lăstari se formează bacterii care provoacă infecțiile secundare care se pot răspândi prin exsudat, ploaie sau insecte. Plantele gazdă sunt pomii de măr, păr, gutui, scoruș și alte specii de pomi.

Simptomele și daunele cauzate de focul bacterian se pot observa pe toate părțile supraterane ale pomilor, și anume pe flori, fructe, lăstari și portaltoi.

Inflorescențele umede se infectează, iar infecția poate fi observată una sau două săptămâni după căderea petalelor. Receptaculul, ovarul și pedunculii florali devin îmbibați cu apă și au un aspect tern, gri-verzui.

Ulterior, aceste țesuturi se zbârcesc și devin de culoare maro spre negru. În timpul perioadelor de umiditate ridicată, pe țesuturile decolorate și îmbibate cu apă se formează mici picături de exsudat bacterian.

Picăturile de exsudat sunt inițial de culoare alb-cremă, dar ulterior devin chihlimbarii.

Frunzele de pe lăstarii bolnavi adesea se înnegresc de-a lungul nervurii principale și a celor laterale înainte de a deveni complet necrotice.

Numeroșii lăstari uscați dau pomilor un aspect de arsură. Infecțiile scoarței inițiate la nivelul florilor și lăstarilor pot continua să se extindă atât în sus, cât și în jos, pe ramurile tinere și de schelet ale pomilor.

Scoarța de pe lăstarii tineri se întunecă și par îmbibate cu apă. Lemnul de sub scoarță va prezenta striații maro spre negru.

În stadii avansate, se vor dezvolta fisuri în scoarță, iar suprafața va fi ușor adâncită, în care se poate forma un exsudat bacterian de culoare chihlimbarie, fiind amestecat cu seva plantelor ce provoacă extinderea infecției.

Monitorizarea și managementul focului bacterian

Modelele de prognoză pot prezice infecțiile, dar sunt concentrate pe cele din timpul înfloririi pomilor. Este disponibil un set de testare a focului bacterian cu care se poate determina dacă infestarea pomilor este cauzată de focul bacterian sau de o altă boală.

Este foarte ușor de aplicat o picătură de exsudat pe garnitura echipamentului, iar indicarea a două dungi la ecran confirmă prezența bacteriei în soluție.

Ca măsuri preventive se folosesc soiuri mai puțin susceptibile, se elimină părțile infectate ale plantelor sau pomilor întregi în perioada de vegetație și se îndepărtează cancerele în timpul iernii.

Este foarte importantă dezinfecția cu atenție a uneltelor de tăiere pentru a evita răspândirea bolii, deoarece bacteria se răspândește foarte ușor.

Îndepărtați florile secundare, nu plantați pomii prea târziu primăvara când pot crește temperaturile împreună cu umiditatea relativă a aerului. Controlați mediul înconjurător care poate găzdui focul bacterian , cum sunt unele plante spontane.

Controlul direct se poate efectua cu antagoniștii Aureobasidium pullulans și Bacillus subtilis sau cu produse pe bază de cupru în cantități mici.

Alte detalii despre bolile părului aflați în instruirea video realizată în baza recomandărilor Biofruitnet.

Vezi și Principalele boli la măr – control în livezi ecologice.