Rapița este a doua cea mai importantă cultură oleaginoasă din lume, după boabele de soia, și a reprezentat 13% din producția principală de semințe oleaginoase din lume în 2022/2023.
Rapița prezintă interes înalt pentru fermieri și este cultivată în special pentru uleiul său. Uleiul de rapiță are o compoziție bogată în acizi grași nesaturați, cum ar fi acidul oleic și acidul linoleic.
Este utilizat în industria alimentară pentru producerea de uleiuri comestibile, margarină, dressing-uri și alte produse alimentare. Pe lângă utilizarea în industria alimentară, rapița are și alte aplicații importante.
Semințele de rapiță sunt utilizate în producția de furaje pentru animale, în special pentru hrana păsărilor. De asemenea, rapița poate fi folosită ca materie primă în producția de biodiesel, datorită conținutului ridicat de ulei.
În Moldova, rapița se cultivă pentru uleiuri tehnice și cantitatea produsă este integral exportată. Principalele țări și regiuni producătoare de rapiță din lume includ Uniunea Europeană, Canada, China, India, Australia, Rusia și Ucraina etc.
Producția de rapiță din aceste șapte țări și regiuni reprezintă 92% din producția mondială totală, aceștia fiind principalii jucători de pe piața globală de rapiță.
Producția globală de rapiță în 2022/2023 a înregistrat un salt spectaculos, atingând un nivel record de 87,3 milioane de tone, în creștere cu 17% față de sezonul precedent sau 12,4 milioane de tone.
Pe lângă restabilirea nivelului de producției de rapiță în Canada, producția a crescut și în Uniunea Europeană, Australia, Rusia, Ucraina etc.
Pentru 2023/2024, raportul USDA din iunie prezice că producția globală de rapiță s-ar putea menține constantă la 87 de milioane de tone, dintre care media globală a fost redusă ușor de Australia, dar creșterile din India, Canada și China au compensat parțial pierderile și rezultatul final a fost practic același față de anul trecut.
Producția României se estimează la 2,2 milioane tone, producția Ucrainei saltă la diverse case de analize între 3,5 la 5 milioane tone.
În sezonul 2022/2023, datorită creșterii producției și a profiturilor mari din procesare, cererea de procesare a rapiței în întreaga lume a crescut cu un ritm accelerat.
Volumul anual de procesare înregistrează aproximativ 80 de milioane de tone, o creștere de 11,2% față de sezonul precedent, care este cu mult peste rata medie anuală de creștere de 2,5% în ultimii 10 ani.
În 2023/2024, cererea globală de procesare a semințelor de rapiță este de așteptat să crească în continuare la 81,06 milioane de tone, atingând un nivel record, iar această creștere se va datora în principal cererii crescute în regiunile mari consumatoare, cum ar fi Uniunea Europeană, China și Canada.
În general, producția globală de rapiță în 2023/2024, va fi în mare parte aceeași față de anul trecut, menținându-se la un nivel ridicat de 87 de milioane de tone, volumul de procesare va crește ușor cu 1 milion de tone la 81 de milioane de tone, iar importul și exportul internațional comerțul va scădea într-o anumită măsură față de anul trecut, preponderent din cauza diminuării cererii la import de rapiță din parte Uniunii Europene și a Chinei (cu 11,6% sau 2,2 milioane tone).
De obicei, scăderile de la an la an ale ofertei și cererii înseamnă că prețurile sunt sub presiune și sarcina noastră rămâne să estimăm dacă prețurile globale de rapiță în 2023/2024 pot compensa scăderea așteptată.
În luna mai Indicele global al prețurilor produselor alimentare a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii doi ani. Astfel, indicele FAO la cereale a fost în medie de 129,7, în scădere cu 6,5 puncte față de aprilie 2023 și cu 43,9 puncte față de maximumul istoric atins în martie 2022.
Acest fenomen a fost determinat în primul rând de traiectoria descendentă pe care au urmat cotațiile la toate culturile cerealiere și oleaginoase, inclusiv și la rapiță.
După scăderea pronunțată din mai 2023, în iunie cotațiile au început să urce. Spre exemplu, vineri, pe 23 iunie 2023, cotațiile la rapiță pentru contractele din august 2023 au crescut cu 6,50 euro//t comparativ cu 2 săptămâni în urmă.
Rapița vândută la DAP Constanța a urcat în preț cu 11 euro/t până la 405 euro, cu 3% mai mult comparative cu 394 euro/t înregistrat 2 săptămâni în urmă. Contractele futers pe Bursa Matif s-au urcat până la 438 euro/t pentru vânzările din august 2023.
Factorii care au sprijinit prețul la rapiță au fost:
- probabilitatea mare de finalizare a Acordului cu Cereale la inițiativa Rusiei;
- prognoza Asociației Cooperativelor Agricole din Germania de reducere a recoltei rapiță cu 3,1% față de sezonul anterior, până la 4,14 milioane tone;
- prognoza Coceral de reducere a recoltei din UE și Marea Britanie – la 21,0 mln t față de 21,1 mln t în estimarea anterioară;
- prețurile mai mari ale petrolului, pe fondul declarației țărilor OPEC care sugerează că luna viitoare ar putea avea în vedere o nouă scădere a producției de petrol. În linii generale, există o proporționalitate direct între evoluțiile cotațiilor la culturile oleaginoase și petrolul Brent (vezi figura 2);
- cererea înaltă din UE pe fonul interzicerii importurilor unor volume mari a culturii respective din China, din cauza calității joase a componentului esterul metilic de rapiță utilizat pentru fabricarea biocombustibilului.
Totodată, creșterea cotațiilor la rapiță în prima jumătate a lunii iunie, nu se lasă stabilă pe mult timp. Deja vineri, pe 23 iunie se înregistrează primele traiectorii descendente comparativ cu ultimile zile.
Astfel, comparativ cu joi, 22 iunie scăderea pentru contractele de vânzare din noiembrie pe bursa Matif a fost cu 5 euro/t. Rapița vândută la condiția DAP Constanța nu a înregistrat modificări, iar pentru condiția DAP, portul Varna/Burges scăderea a fost de 12,27 euro/t, până la 399 euro/t.
Unul din motive este scăderea prețului petrolului de la 74,1$/baril (22 iunie) la 73,2$/baril (23 iunie). Cum s-a menționat anterior, piața rapiței are o relație strânsă cu cea a petrolului și cu cea a energiei, care de obicei aduc multă volatilitate prețurilor, mai ales pe perioada de vară (figura 2).
Valorile rapiței mai sunt expuse în mod deosebit influenței valorilor la uleiurile vegetale (figura 3). Prin urmare, dezamăgirea față de țintele de biocombustibil din SUA a determinat ca prețurile la contractele futures pentru ulei de palmier brut (CPO) din Malaezia să aibă pierderi de 1,25% iar uleiul de soia CBOT de 0,4%.
În Europa, ofertele de ulei de rapiță au scăzut cu 45 dolari, la 865 EUR/t FOB Rotterdam pentru încărcare în august- octombrie iar cotațiile uleiului de floarea soarelui la Marea Neagră au fost presate de vânzători care au redus prețurile în efortul de a accelera tranzacțiile.
Pe viitor volatilitatea prețului la rapiță va continua. Cel mai important factor, care la sigur va impinge prețurile în jos în viitoarele 2 săptămâni este începutul recoltării de rapiță. Deja urmează să vedem va fi sau nu prelungit Acordul cu cereale.
La acest capitol, opiniile experților diferă. Totuși, printre multitudinea de argumente contra funcționalității Acordului enunțate de Rusia, este crucial faptul că China – unul din puținii
parteneri ai Rusiei primește nave de 70 mii tone cereale prin acest coridor, mai ales în condițiile în care recolta Chinei a fost degradată de ploi abundente.
Dacă însă acordul va fi oprit, aceasta nu va duce la un salt brusc al prețurilor cum am urmărit în 2022. Creșterea oricum va fi, dar nu atât de semnificativă.
Exportatorii ucraineni au asimilat noi căi de tranzitare a cerealelor (fluviale, terestre, pe cale ferată).
Un alt factor care ar putea pe viitor pune umărul în sprijinul prețului la petrol este faptul că Arbaia Saudită va prelua 1 000 000 de baril țiței pe zi-producție, ce la rândul său va sprijini cotațiile la rapiță.
La fel, în sezonul următor se scumpește logistica pentru cerealele ucrainene cu tranzitare prin Calea Ferată din Moldova, cu 8%, ce la rândul său va duce la creșterea costului rapiței origine Ucraina.
Ce este cert, fermierii și traderii vor trebui să gestioneze situația logistică creată de presiunea recoltei mari, probabil se vor doza livrările și aceste probleme vor duce neapărat la discount de preț. În situația creată este imposibil de prezis o direcție clară.
Cultivarea rapiței în Republica Moldova în cifre
Conform datelor statistice suprafaţa medie însămânțată de rapiță în perioada 2018-2022 a constituit 34 mii
hectare. În perioada menționată, agricultorii au obţinut în medie o recoltă de 2,2 tone la hectar, iar unii fermieri au obținut performanțe de peste 4 tone la hectar.
Pentru anul 2023 a fost însămânțată o suprafață record de 65
mii ha. Recolta globală se așteaptă să fie de 2 ori mai mare în raport cu anul precedent- de 150 mii tone. Randamentul se estimează să fie între 2,6- 3,5 tone/ha.
În sezonul precedent din iulie 2022 până în aprilie 2023, principalii exportatori de rapiță au fost companiile „Rusagro Prim” SRL, „Diazchim SRL” SRL, „Rostan Plus”.
Prețul mediu de export a fost de 11,39 lei/kg, dar acest
preț se datorează faptului că circa jumătate din cantitatea exportată în sezonul trecut a fost tranzacționată în iunie-iulie-august 2022, când prețurile încă erau înalte.
Prețul a înregistrat o scădere continuă de la 12,63 lei/kg în iulie 2022 până la 8 lei/kg în aprilie 2023. În sezonul viitor prețul mediu de export rapiță cel mai probabil va fi mai mic, din cauza recoltei mai mari, dar și a tendințelor de scădere a prețului pe bursele internaționale.
Ca să abordăm viitoare rentabilitate la cultivarea rapiței, este nevoie să pornim de la costurile de producere ale acesteia. Cu aplicarea corectă și în măsură necesară a îngrășămintelor minerale se poate obținut un randament mediu la hectar de 3,5 tone, ce va influența în mod direct indicatorul rentabilității economice.
În prezenta analiză, este estimată cantitatea de îngrășăminte minerale necesară pentru obținerea recoltei de 3,5 tone/ha.
Costurile totale de producere a culturii rapiță se estimează la 19,3 mii lei moldovenești /ha, din care 26% – sunt îngrășămintele minerale (salpetru de amoniu, superfosfat, sulfat de amoniu, Cristalon special), 20% – substanțe chimice (ierbicide, fungicide, insecticide), 19% – operațiile mecanizate (arătura, cultivarea/fertilizarea, stropirea, recoltarea, transportarea, etc), 18% – plata de arendă la hectar, care este în medie de 3 500 lei, 9% – materialul semincer de 0,4 tone.
Dacă e să estimăm prețul mediu de vânzare a rapiței pe Republica Moldova, atunci bursele internaționale arată că tendințele vor urma efectul contango, adică prețurile vor fi mai joase la început de sezon și vor urca treptat spre sfârșitul acestuia.
Ce este cel mai probabil, prețul mediu în sezonul 2023-2024 va fi mai jos ca pentru sezonul 2022-2023.
La un preț mediu de comercializare a rapiței de 8,50 lei/kg, rentabilitatea estimată va atinge nivelul de 53,8%, un indicator foarte bun, care îi determină pe mulți fermieri să se orienteze spre cultivarea acestei plante oleaginoase.
Pentru fermierii din Moldova este important să se familiariezeze cu urmărirea cotațiilor la cereale în speciala la bursa Matif, pentru că se află într-o corelare directă cu prețurile locale.
Un indicator care face legătura între piața fizică locală și prețurile futures este indicatorul BASIS. Cu alte cuvinte, acesta este diferența între prețul pe piața locală și cel cotat la bursa din Paris, și se suprapune cu costurile logisticii.
În Moldova de obicei raportul Matif și Raioanele Sud/Centru/Nord sunt de 40-50 EURO/t care este indicele
BASIS. Se așteaptă ca la începutul recoltării BASIS-ul se va diminua.
La moment, prețul de comercializare a rapiței în portul Reni este de 324 $/t (sau 6370 lei, 298 EUR), iar la gospodăriile din Moldova, de ex. Șoldănești este de 6 300 de lei cu TVA și 5 250 lei fără TVA (267 EUR).
Prețul de transport rutier până la Reni este în mediu de 25 EUR/t. Astfel costul rapiței la Reni va fi de 292 EUR/t, și mai rămâne o marjă de 6 EUR/t. Prețul de transport fluvial cu barja din Reni până în Constanța pentru rapiță variază între 30-32 $/t, sau 27,6- 29,5 EUR/t.
Rapița se cumpără acolo în regim SPOT la condiții livrare în Constanța la un preț de 383 EUR/t. Marja brută care rămâne este de 55,5 EUR/t. Dar din acest preț se scad și alte cheltuieli de transbordare din navă fluvială în navă mai mare, alte cheltuieli de perfectare a certificatelor, surveiller, cheltuieli vamale.
Cultivarea rapiței în Republica Moldova oferă mai multe avantaje, printre care se numără:
- Adaptabilitate la condițiile climatice: Rapița este o cultură adaptabilă la condițiile climatice mai reci, ceea ce este benefic pentru Republica Moldova, care are un climat temperat continental. Este rezistentă la temperaturi scăzute și poate fi cultivată cu succes în perioada de toamnă-primăvară.
- Diversificarea culturilor: Cultivarea rapiței oferă agricultorilor din Republica Moldova o opțiune de diversificare a culturilor. De multe ori, agricultura se bazează pe monocultură, iar introducerea rapiței poate aduce beneficii prin rotirea culturilor și reducerea riscurilor asociate cu bolile și dăunătorii specifice altor culturi.
- Rentabilitate economică: Rapița are un potențial economic ridicat în Republica Moldova. Rentabilitatea economică a culturii variază în mediu în intervalul 35-50% în dependență de sezon.
- Beneficii ecologice: Cultivarea rapiței poate aduce beneficii ecologice semnificative. Rapița are un sistem radicular puternic, care ajută la prevenirea eroziunii solului și la îmbunătățirea structurii acestuia. De asemenea, rapița poate contribui la reducerea dependenței de pesticide și fertilizatori chimici, deoarece are o rezistență naturală mai mare la dăunători și boli.
- Sursă de biocombustibil: Rapița poate fi utilizată ca materie primă în producția de biodiesel. Aceasta oferă o oportunitate de dezvoltare a sectorului energetic bazat pe surse regenerabile în Republica Moldova, contribuind la reducerea dependenței de combustibili fosili și la protejarea mediului înconjurător.
Aceste avantaje fac din cultivarea rapiței o opțiune atractivă pentru agricultorii din Republica Moldova, oferindu-le posibilitatea de a obține venituri sustenabile, de a diversifica culturile și de a contribui la protecția mediului.
Comentarii