În acest an, Ziua internațională a cooperativelor agricole este marcată sub sloganul acțiunii împotriva schimbărilor climatice. Evenimentul se concentrează pe contribuția cooperativelor la combaterea schimbărilor climatice, una dintre cele mai severe provocări cu care se confruntă planeta noastră în secolul XXI.
Ce au cooperativele cu clima?
În primul rând, încălzirea globală nu înseamnă doar temperaturi mai mari, ci fenomene meteo extreme – cum ar fi valuri de căldură, înghețuri, inundații, furtuni cu ploi abundente și grindină, secete severe. Toate aceste fenomene au consecințe grave pentru mai multe sectoare economice din țară.
Dezastrele naturale provocate de climă aduc Republicii Moldova prejudicii economice anuale de cca 2% din Produsul Intern Brut (PIB). Sectorul agricol este unul dintre cele mai vulnerabile la schimbările climatice, cu o cotă de cca 14% în PIB și o treime din forța de muncă ocupată.
Instabilitatea climei este una din cauzele principale ale recoltelor instabile şi prezintă un risc inerent pentru agricultura ţăriii. Înghețuri atunci când culturile agricole sunt deja înflorite, secete atunci când culturile agricole sunt în perioada de creștere, inundațiile și grindina, cauzează prejudicii majore asupra producției agricole, influențează productivitatea culturilor și producția animalieră.
Secetele sunt cele mai devastatoare pericole legate de schimbările climatice. O treime din toate cazurile de secetă sezonieră, înregistrate în țara noastră din 1945 încoace, au avut loc începând cu anul 2000, se arată într-un studiu efectuat de Serviciul Hidrometeorologic. În anul 2012, acestea au cauzat pierderi directe în valoare de aproximativ 6% din PIB.
Agricultura este afectată de schimbările climatice, și, în același timp, contribuie la acestea. Sectorul agricol este responsabil de 17,8% din emisiile de gaze cu efect de seră. În acest sens, Moldova, dar și celelalte țări europene, trebuie să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din agricultură și să își adapteze sistemul de producție alimentară pentru a face față schimbărilor climatice.
În același timp, agricultura de subzistenţă combinată cu venituri mici, costuri mari, incapacitatea de a investi în tehnologii agricole, și cu acces limitat la pieţe, nu reprezintă un model productiv nici pentru viitorul de perspectivă în societatea modernă și nici pentru combaterea schimbărilor climatice în agricultură.
Atât în Moldova, cât și în țările dezvoltate, Cooperativele și Grupurile de Producători (GdP) agricole s-au dovedit a fi o formă extrem de eficientă pentru a beneficia de efectul de scară. Unind activele, capacitățile umane și financiare ale mai multor producători, pot fi făcute investiții mai mari în utilaje agricole, în îngrășăminte, infrastructura post-recoltare, iar datorită acestora, are loc creșterea competitivității, produsele agroalimentare sunt mai calitative, sunt recoltate în cantități mai mari și au valoare adăugată mai mare la vânzare.
„Împreună putem mări volumele de producere și vânzările decurg mai efectiv. Tot împreună am construit depozitul frigorific care ne-a dat posibilitatea să avem un timp mai îndelungat de vânzări pentru a analiza piața de desfacere și a avea prețuri mai mari a producției de fructe”, spune Anatol Plăcintă de la Grupul de producători Agroaspect Grup.
În perioada 2013-2020, în Republica Moldova au fost înființate peste 60 de grupuri de producători cu sprijinul Proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P).
„Învățăm unii de la alții, nu numai despre cum să facem vânzări în comun, dar, de asemenea, ne sfătuim când și ce fel de tratament al livezilor este mai bine de efectuat, când există o amenințare a unei boli în câmp – cum să o combatem mai eficient etc. Putem spune că lucrul în comun face să ne adaptăm mai ușor și rapid la noile cerințe ale pieței”, afirmă Tatiana Serejnicova, administratoarea Grupului de Producători Sant&K din Cunicea.
Cumulativ de la începutul proiectului, în cadrul programului de granturi investiţionale destinate grupurilor de producători, au fost debursate granturi în valoare totală de peste – 10 milioane dolari SUA către 39 grupuri de producători. Alte 8 grupuri de producători urmează să beneficieze de finanțare pe parcursul anului curent. Valoarea maximă a unui grant constituie 350 mii dolari SUA.
Cele 39 grupuri reprezintă 20 raioane ale RM, dintre care în zona nord activează – 16 GdP, în zona centru – 10 GdP şi în zona sud – 13 GdP. 36 GdP s-au asociat pentru producerea fructelor, 2 GdP – pentru cultivarea legumelor și unul pentru producerea de alune și migdal.
Cele mai mari investiții s-au făcut în construcția de depozite frigorifice, urmate de investiţii în uscătorii cu linii de procesare a prunelor, linii de sortare, unităţi de transport frigorific şi echipament specializat pentru procesarea alunelor şi migdalelor, dar și a liniilor de confecționare a lăzilor de carton.
„Efortul este mai mic atunci când vorbești din numele a 5 producători, cu o altfel de forță de negociere și cu o infrastructură unită și costuri optimizate. Cred că de la un calcul pe termen lung ar trebui să pornească orice agricultor atunci când ia în vedere planurile de dezvoltare, deoarece asocierea nu e doar despre granturi”, este de părere Vitalie Obrijanu.
Cooperativele în Moldova au dreptul la subvenții din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural de până la 1,5 milioane lei anual, în funcție de volumul vânzărilor. Astfel, în primii cinci ani de activitate a Grupului de producători, subvențiile sunt în mărime de 5% din volumul vânzărilor, scăzând cu 1% în următorii patru ani.
Peste 12% din totalitatea oamenilor de pe glob fac parte din una dintre cele 3 milioane de cooperative din lume. Cele mai mari 300 de cooperative raportează o cifră totală de afaceri de peste două mii de miliarde de dolari, potrivit Monitorului Mondial al Cooperativelor (2019). Cooperativele contribuie la creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă stabile și de calitate, angajând 280 de milioane de oameni pe tot globul, cu alte cuvinte, 10% din populația activă din lume.
Comentarii