Exporturile de prune din Republica Moldova s-au diversificat mult în ultimii ani, atât ce ține de țările de export, cât și la capitolul prețurile oferite pentru acestea.
Într-o scurtă analiză realizată de către specialistul în marketing Vadim Codreanu, sunt prezentate exporturile de prune realizate în perioada iulie 2016 – februarie 2021, cu excepția anului 2017, pentru care nu sunt disponibile date.
Principalele observații făcute în urma analizării datelor sunt următoarele:
Potențialul de export a prunelor în stare proaspătă este de aproximativ 45 de mii de tone pe an. Prețul mediu de export al fructelor (prețurile conform declarațiilor vamale) este în continuă creștere.
Acest lucru se poate datora mai multor factori:
- devalorizării leului în raport cu valuta de referință;
- creșterii generale a prețurilor;
- orientarea către piața UE și alinierea exportatorilor la practicile de export cu declararea valorii reale în vamă;
- creșterii calității produselor;
- îmbunătățirea ambalajelor, fapt ce presupune costuri mai mari (directe și indirecte), care trebuie amortizate;
- perioada când prunele sunt cerute începe în iulie și se termină în luna noiembrie.
Totuși, volumele de bază sunt exportate în lunile septembrie și octombrie (în atenția celor care țin marfă sperând că vor obține un preț mai mare). Volumele exportate în decembrie sunt practic infime.
Deși prețurile în unii ani sunt mai atractive în perioadele extreme, acestea sunt doar o capcană în majoritatea cazurilor, deoarece păstrarea îndelungată presupune o cantitate de produs mai mare care se pierde prin deshidratare și mai multe fructe necalitative și respectiv a) costuri mai mari de sortare și reambalare sau b) solicitări de discount din partea partenerilor, în baza rapoartelor de evaluare a calității efectuate la primirea mărfurilor în țara de destinație;
În luna septembrie a anului 2020 pentru prima dată volumele exportate în UE au depășit (destul de semnificativ) volumele exportate în CSI.
Chiar dacă o parte din prune au fost exportate în scopuri de procesare, oricum prețurile medii în luna respectivă au fost mai mari decât cele raportate la exporturile către piața CSI.
Eforturile de diversificare a piețelor au dat roade – în primul rând s-a relaxat piața tradițională de povara ofertei prea mari în sezon, fapt ce a dus la stabilizarea prețurilor și menținerea unui trend constant de creștere, fără fluctuații șocante pentru piața tradițională.
În al doilea rând, s-a creat un fel de încredere în rândul producătorilor moldoveni, dat fiind faptul că există alternative de comercializare, în caz de șocuri artificiale.
Accesul pe piața UE nu ar fi fost posibil fără efortul comun, pe orizontală și verticală, a tuturor actorilor: producători, asociații, parteneri de dezvoltare, stat și parteneri comerciali.
Amintim că, Moldova a valorificat cota de export pentru prune în UE.
În primul rând, accesul pe cea mai competitivă piață din punct de vedere economic (ca volum și preț), nu ar fi fost posibil fără ajustarea la standardele europene de cultivare, păstrare, ambalare, etichetare și transportare.
În al doilea rând, ar fi fost mult mai dificil să accesezi piața UE fără scutirile de taxe acordate în baza DCFTA. Nu a fost necesar mult timp de la „tipping pont” până la momentul când taxele nu au mai contact atât de mult în structura de formare a prețurilor, întrucât cererea deja era formată.
Comentarii