De multe ori, producătorii plantează livezi pe terenurile pe care le au în gestiune, fără a ține cont de faptul că, creșterea și dezvoltarea plantației este influențată de mai mulți factori. Astfel, aceștia expun pomii mai multor riscuri de la bun început. Deci, care sunt criteriile în baza cărora puteți determina dacă terenul este sau nu potrivit pentru livezi, aflați în acest articol.
Vegetația naturală din zonă
Primul indice de care ar trebui să țineți cont la alegerea terenului pentru livadă sunt speciile de plante ce cresc spontan pe acel teren. Dacă în apropiere sunt specii silvice bine dezvoltate de cireș sălbatic, arțar, măceș, frasin, stejar, măr sau păr pădureț, înseamnă că în zonă există condiții climaterice favorabile pentru plantarea livezilor.
Specii precum plopul, salcia sau aninul indică faptul că solul este prea umed și nu este favorabil pentru pomi.
Care sunt condițiile climaterice favorabile pentru plantarea unei specii
Pentru a cunoaște dacă o specie se potrivește sau nu pentru zona d-stră, verificați, mai întâi, temperaturile medii anuale înregistrate. În următorul tabel sunt indicate speciile ce pot fi cultivate în dependență de temperaturi:
Verificați dacă terenul este supus înghețurilor târzii de primăvară, brumelor timpurii de toamnă și cantitatea de precipitații atmosferice ce cad în dependență de fenofaza pomilor.
Cerințele față de sol
Solul trebuie să fie fertil, adânc (0,8-1m), cu adâncimea apelor freatice mai mare de 2 m pentru pomii altoiți pe portaltoi generativ și 1,5-2 m pentru pomii altoiți pe portaltoi vegetativ și 0,8-1 metru pentru arbuști fructiferi. Sunt pretabile solurile lutoase, luto-nisipoase, nisipo-lutoase, nisipoase.
*portaltoi generativ – este portaltoiul obținut prin semințe. De regulă, portaltoii generativi sunt utilizați pentru toate speciile sâmburoase, gutui, păr și parțial pentru măr.
*portaltoi vegetativ – este portaltoiul obținut pe cale vegetativă. Aceștia sunt obținuți în marcotiere specializate sau din butași lignificați. Se utilizează la măr, păr, gutui, coacăz, agriș, alun, nuc și alte specii.
Nu plantați livezi pe terenuri:
Efectuați analiza solului înainte de a alege terenul pentru livadă.
- cu soluri mai subțiri de 50cm;
- mlăștinoase;
- compacte;
- argiloase (peste 40%);
- cu calcar activ de peste 8-12%;
- alunecătoare;
- cu pH sub 5,5 și peste 7,8;
- cu pantă de peste 6 grade;
- văi înguste, închise sau vârfuri de deal.
Alegeți loturile de teren amplasate în apropierea brațelor de muncă, căi de acces, aprovizionarea cu apă de irigare.
Atenție! Pentru producerea ecologică este deosebit de important ca livada să fie amplasată cât mai departe de sursele de poluare. Organismul de Inspecție și Certificare în timpul primei vizite în teren determină dacă este sau nu terenul pretabil pentru producerea ecologică.
Expoziția favorabilă a terenului
- Speciile iubitoare de lumină (piersic, cais, migdal, gutui) preferă expozițiile vestice, estice, sud-vestice și sud-estice;
- Mărul, părul și vișinul preferă pantele nordice, nord-vestice, nord-estice, mai puțin încălzite, asigurate cu apă și soluri mai fertile.
- În zona sudică și și sud-estică, terenurile favorabile pentru plantațiile pomicole sunt sunt cele cu expoziție vestică, nord- și sud-vestică;
- În zona de nord la plantarea mărului, părului, prunului cireșului, vișinului, coacăzului și căpșunului sunt preferate expozițiile nord- și sud-vestice, nord- și sud-estice, vestice.
Sursă material: Pomicultura, Chișinău 2001
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.