‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
miercuri, 8 mai, 2024
15.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageȘtiriDe ce pomicultorii moldoveni intră greu pe pieţe noi de desfacere?

De ce pomicultorii moldoveni intră greu pe pieţe noi de desfacere?

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

La început de februarie curent, mai mulți producători agricoli din țară au participat la târgul Fruit Logistica, cel mai mare eveniment expozițional internațional dedicat industriei fructelor și legumelor proaspete.

Dacă anul trecut, un grup de producători moldoveni din sectorul agricol au gustat din această experiență doar la nivel de studiu, anul acesta, Republica Moldova a participat, în premieră, la acest târg în calitate de expozant.

Vizita producătorilor moldoveni a fost organizată prin intermediul Programului Competitivitate Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și Corporația Provocările Mileniului, în parteneriat cu PNUD.

Târgul a fost organizat în acest an pe o suprafață de aproximativ 100 mii m2, la el participând peste 2500 de expozanți din 78 de țări, numărul vizitatorilor de specialitate depășind cifra de 55 mii. Graţie acestui auditoriu vast, Fruit Logistica nu este doar locul de întâlnire al agricultorilor, dar și o platformă de comunicare între numeroși oameni de afaceri și specialiști în domeniu. Întorși de la Berlin, fermierii moldoveni, reuniți în cadrul unei ședințe, au anunţat că au stabilit un număr important de contacte de afaceri. Or, scopul acestei vizite era de a contribui la sporirea exporturilor, dar și de a stabili noi relații pentru marketing.

Gustul face diferenţa

Republica Moldova a participat la această expoziție cu un stand național, dorind să cucerească Berlinul cu gustul natural al fructelor autohtone sub sloganul „Taste makes the difference” (Un gust deosebit), testat cu succes la „World Food Moscow” și la „Toamna de Aur” din Rusia, dar și la tradiționala expoziție „Farmer”de la Chișinău. Pe lângă slogan, produsele moldoveneşti au fost „ştampilate” cu un logo comun după modelul occidentalilor pentru a indica ţara de origine.

‹ adv ›

Logo-ul propus nu substituie mărcile comerciale moldoveneşti, dar vine să susţină efortul de marketing al producătorilor şi exportatorilor de fructe şi legume proaspete din RM. Vice-directorul proiectului ACED, Ion Perju, a spus că în cadrul expoziției, vizitatorii și comercianții au apreciat ideea marcării fructelor şi este convins că noul logo va oferi noi perspective producătorilor agricoli, sporind astfel interesul consumatorilor străini pentru produsele autohtone.

Nu poţi aplica acelaşi logo pe produse de diferită calitate

Directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Petru Stratan, declara în aceeași ședință că deși designul logo-ului este unul foarte reușit, iar de pe urma utilizării lui vor beneficia în special producătorii și exportatorii moldoveni, nu există uniformitate și continuitate în cazul produselor moldoveneşti, de aceea este necesar să fie elaborate cerințe de calitate pentru cei care vor să facă afaceri sub acest brand național.

‹ adv ›

Decizia de a pune reflectoarele pe producția bazată pe gust se înscrie în tendințele actuale privind preferințele consumatorilor la nivel mondial care promovează trecerea de la Fast-Food la Slow-Food. Unul din cei mai mari producători de mere din țară, întors de la Berlin, a declarat în cadrul ședinței că deși ideea promovării gustului deosebit al producției autohtone este o inițiativă salutabilă, noţiunea de gust este desul de abstractă pentru a fi definită. În acest sens, producătorii moldovenii trebuie să recurgă la măsurători de substanțe nutritive și la panouri de gust în laboratoarele internaţionale.

Pe moment, nu se poate declara cu certitudine dacă această strategie de marketing va majora vânzările fermierilor autohtoni, totuşi fermierii sunt de părere că prin această abordare, Moldova va deveni mai cunoscută în rândurile consumatorilor, dar şi a marilor retaileri.

Pe lângă faptul că în cadrul vizitei producătorii autohtoni au avut posibilitatea să se familiarizeze cu cele mai noi tendinţe în ceea ce priveşte consumul, producerea, practicile post-recoltare, dar şi strategiile de formare a preţurilor, aceştia au stabilit contacte valoroase cu peste 150 de potenţiali parteneri atât de pe piețele din est, cât şi din vest. Dintre aceştia cel puţin zece comercianţi străini s-au arătat interesaţi să vină în Moldova pentru o vizită în teren. Totuşi, după cum au recunoscut şi fermierii, vizita de la Berlin nu s-a încununat cu niciun contract semnat, fermierii dând vina pe lipsa producţiei din cauza secetei din vara anului trecut.

Deşi scopul primordial al vizitei era de a diversifica pieţele de desfacere ale RM pe piaţa comunitară, în condiţiile în care principalul consumator de fructe moldoveneşti este Federaţia Rusă, mai mulţi producători agricoli au declarat că cel mai mare interes pentru producţia moldovenească l-au manifestat tot ruşii, dar şi alte ţări din spaţiul CSI. În 2012 exporturile anuale de fructe şi legume s-au majorat până la 279,8 mil. dolari, ceea ce reprezintă circa 13% din produsele alimentare exportate per total în 2012, marcând o creştere de 0,3% comparativ cu 2011. Comercianţii contrazic datele statistice şi spun că exporturile li s-au redus din cauza invadării pieţei ruseşti, principalul debuşeu al merelor moldoveneşti, cu mere poloneze.

Occidentalii vreau calitate şi ambalare

Fermierii explică dezinteresul comercianţilor europeni pe fondul carenţelor existente la capitolul calitatea produselor moldoveneşti. La ora actuală, RM este în proces de ajustare a procedurilor de inspecţie şi export în concordanţă cu cerinţele UE de calitate în perspectiva semnării Acordului de liber schimb cu UE. „Occidentalii vreau calitate şi ambalare. Acolo nimeni nu va cumpăra roşii cu lopata. Noi nici în Rusia nu trecem în supermarket-e dar vindem în piaţa Pokrovscaia. Marele neajuns este că nu ştim a ne promova, nu ştim să creăm o imagine favorabilă produselor noastre.”, declara ministrul Agriculturii Vasile Bumacov într-un interviu pentru Economist după participarea la Forumul Global pentru Alimentaţie şi Agricultură, desfăşurat în perioada târgului internaţional de produse agricole şi alimentare „Grüne Woche”, în perioada 17-20 ianuarie curent, la Berlin.

Producătorii agricoli sunt totuşi de părere că problema cea mai stringentă a agricultorilor din Republica Moldova nu este promovarea, înainte de promovare este nevoie să se asocieze, să se organizeze pentru identificarea produselor tradiţionale de calitate şi mai apoi să se concentreze pe promovare. „Fragmentarea comunităţii producătorilor, trebuie depăşită”, a menţionat Valentina Badrajan, directorul executiv al Fondului Provocările Mileniului. Aceasta ne-a spus că a rămas surprinsă de experienţa altor state în care fermierii reuşesc să se unească şi câte 650 de fermieri într-o singură asociaţie, iar producătorii moldoveni nu pot găsi compromisuri nici în cadrul unei asociaţii cu un număr restrâns de persoane.

Potrivit unui studiu al celor de la ACED, producerea de fructe este fragmentată, dar nu atât de mult ca cea de legume. Estimativ, în 2010 existau circa 2100 producători de struguri de masă şi circa 500 producători de mere (mari şi mici). Este regretabil că fermierii nu conştientizează importanţa asociaţiilor care le asigură o mai bună penetrare în canalele de distribuţie, de asemenea le asigură un volum şi o frecvenţă constantă de exporturi, ambalare, etichetare, certificare şi facturare fiscală corespunzătoare.

Noi avem nevoie de agronomi nu de savanţi

O altă problemă evocată de fermieri este lipsa braţelor de muncă calificate. „Ţara duce lipsă acută de agronomi. Noi avem nevoie de agronomi nu de savanţi”, a precizat unul din producătorii de fructe din ţară. În acest sens fermieri au declarat în unanimitate că nu sunt susţinuţi sub nici o formă de Academia de Ştiinţă a Moldovei, deşi agricultura este un domeniu strategic pentru economia naţională, fluctuaţiile din acest domeniu influenţând negativ indicatorii macroeconomici ai ţării din 2012. În acest sens, Petru Stratan a menţionat că la un eveniment organizat de Moldova-Fruct au fost invitaţi şi reprezentaţi ai Institutului de Pomicultură care s-au arătat încântaţi şi interesaţi de noutăţile aduse la cunoştinţă, deşi după cum bine spune autorul, situaţia ar fi trebuit să stea invers.

Moldovenii care au participat la Fruit Logistica s-au declarat mulţumiţi de experienţa pe care au trăit-o şi sunt conştienţi de potenţialul vast de care dispun. „Noi trebuie să păstrăm o influență puternică în Rusia, să începem vânzări în România și alte țări vecine, și să ne gândim cum să accesăm piețele scandinave și baltice în viitorul apropiat,” a declarat unul dintre participanți, fiind întrebat ce strategie de marketing va aplica mai departe. Totuşi fermierii spun că pentru a-şi spori profitabilitatea trebuie să îşi sporească productivitatea, calitatea, uniformitatea şi să-şi prelungească sezonul de producere, utilizând serele, dar şi tehnica post-recoltare. „Vânzarea începe de la pom!”, a declarat unul din producătorii de fructe şi legume.

Sursa: eco.md

‹ adv ›

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›