De ce se îngălbenesc, se usucă frunzele la ceapă și usturoi

Starea frunzelor reflectă fidel sănătatea plantei. O frunză bolnavă reduce fotosinteza, iar planta nu mai are resurse suficiente pentru dezvoltare. În acest articol discutăm despre posibilele cauze ale îngălbenirii frunzelor la ceapă și usturoi.

1. Boli și dăunători

Mana cepei (Peronospora destructor)

• apare mai ales pe frunzele bătrâne
• simptome: pete galbene alungite, acoperite cu un puf violaceu în condiții de umezeală
• favorizată de rouă persistentă, umiditate ridicată, temperaturi moderate (10–20°C).

Putregaiul alb (Sclerotium cepivorum)

• primele simptome apar pe frunze: îngălbenire, ofilire, uscarea vârfurilor
• se observă miceliu alb la baza plantei și putrezirea bulbului.

Fuzarioza (Fusarium oxysporum f. sp. cepae / f. sp. allii)

• apare în perioada de vegetație, mai ales la usturoi
• simptome: îngălbenirea treptată a vârfurilor frunzelor, stagnarea creșterii, putrezirea bazei tulpinii.

Citiți mai multe despre Bolile la ceapă și usturoi – prevenire, combatere.

Musca cepei (Delia antiqua)

• larvele pătrund în frunză și sapă galerii
• atacul sever duce la căderea frunzelor și moartea plantei
• riscul maxim este la prima generație (aprilie-mai).

Citiți mai multe despre Musca cepei – daune, metode de prevenire și combatere.

Măsuri:

• rotația culturilor, eliminarea resturilor vegetale
• tratamente preventive cu fungicide (ex: mancozeb, fosetil-Al, propamocarb)
• insecticide sistemice pentru controlul muștei cepei. De exemplu, acetamiprid 225 g/l (Acetamiprid 22,5 SL – 0,11-0,13 l/ha), ciantraniliprol, 100 g/l (Benevia, OD 0,5-0,75 l/ha + Codacide – 2,5 l/ha (SAS)), deltametrin, 25 g/l (Decis f-Luxx EC 25).

V-ar putea fi util și articolul Nematodul tulpinilor și bulbilor – dăunătorul ce distruge cultura de ceapă și usturoi.

2. Dezechilibre nutritive

Frunzele îngălbenite pot semnala lipsa unuia sau mai multor elemente nutritive esențiale. Mai jos sunt principalele deficiențe cu simptomele asociate:

Azot (N)

• frunze palide, galbene, începând cu cele bătrâne
• creștere lentă, masă vegetativă redusă

Calciu (Ca)

• vârfurile frunzelor se usucă brusc, fără îngălbenire prealabilă
• frunza se rupe ușor, vârful moare.

Magneziu (Mg)

• cloroză pe frunzele mature, urmată de uscare de la vârf
• frunza devine galbenă pe toată lungimea

Sulf (S)

• frunzele tinere sunt galbene, plantele produc mai puține frunze
• similar cu lipsa de azot, dar simptomele apar pe frunzele noi

Zinc (Zn)

• dungi galbene sau cloroză interveinală pe frunzele tinere
• deformări ușoare ale frunzelor

Fier (Fe)

• cloroză totală pe frunze tinere, apare în cazuri foarte rare la ceapă.

Măsuri:

• aplicarea îngrășămintelor foliare sau granulare cu formule echilibrate (ex: NPK + Mg, S, microelemente)
• analiza agrochimică a solului pentru corectarea pH-ului și a conținutului de elemente disponibile
• utilizarea de îngrășăminte cu eliberare controlată, adaptate perioadei de vegetație.

3. Factori climatici și de sol

Umiditate excesivă

• blochează absorbția fierului, manganului, calciului
• favorizează bolile criptogamice.

Secetă

• reduce absorbția calciului, magneziului și azotului
• duce la ofilirea frunzelor și stagnarea creșterii.

Vezi detalii despre Ceapa – sfaturi la udări în grădină și irigare prin picurare.

Temperaturi scăzute

• inhibă absorbția fosforului și azotului
• afectează înrădăcinarea și formarea masei vegetative.

pH necorespunzător (acid sau alcalin)

• reduce disponibilitatea nutrienților
• afectează în special absorbția fierului, zincului, borului.

Măsuri:

• corectarea drenajului și irigării
• ajustarea pH-ului cu amendamente (carbonat de calciu pentru soluri acide; sulf pentru soluri alcaline)
• fertilizare fracționată, adaptată condițiilor climatice.

4. Nutriție diferențiată în funcție de faza de vegetație

• Etapa de pornire în vegetație (primăvara): necesar crescut de azot pentru frunze
• Formarea bulbului (vara): crește cererea de potasiu și fosfor, scade nevoia de azot
• Toamna (plantare): aplicarea unui îngrășământ complex NPK cu sulf, magneziu, microelemente și humici, ideal în formă granulară, la suprafață sau încorporat superficial.
• Fertilizare foliară suplimentară în perioadele de stres (secetă, frig, stagnare în vegetație).