Toată Europa se află într-un proces de schimbare completă a generației, în special în domeniul agricol. Salariile în agricultură sunt în mare parte mici, iar viața la sat nu este atractivă pentru tânăra generație.
Munca în agricultură are o imagine negativă, deoarece se consideră grea și neatractivă și nu este potrivită cu viața de la oraș, unde ușor pot fi găsite localuri de agrement, etc.
Din aceste considerente, aproximativ 65% din fermierii din Germania nu au un succesor la întreprinderile lor agricole, iar această problema este răspândită nu numai în Germania, dar în întreaga UE inclusiv și în Moldova.
Lipsa forței de muncă sau lucrătorilor permanenți și/sau sezonieri în agricultura din Germania este la fel de gravă ca în agricultura din Moldova.
Un număr redus de lucrători sezonieri în UE, cum ar fi de exemplu în Germania sau Italia, este rezultatul unor politici contradictorii în domeniul social și agricol.
Chiar dacă termenul de „imigrant” nu este chiar atât de popular în UE, în prezent aproximativ 15 milioane de lucrători imigranți acoperă lipsa forței de muncă în UE.
În continuare, vorbim despre exemplul unui fermier din Germania, care a reușit să creeze un model viabil de activitate de-a lungul timpului.
În 2017, a decis să transmită ștafeta de conducător fiicei sale. La fel, a promis fiicei sale că, dacă nu va fi rugat, nu se va implica în luarea deciziilor din cadrul întreprinderii. Această decizie, care la prima vedere pare o glumă, nu este pe înțelesul majorității fermierilor din Moldova.
În urma acestei decizii și datorită faptului că s-a angajat în domeniul consultanței agricole, acest fermier din Germania în ultimii 5 ani a reușit să călătorească în lumea întreagă.
Mottoul după care se ghidează în afaceri este următorul: „Un business de succes poți avea doar când înveți din propriile greșeli”.
Acesta repetă continuu că fermierii din Germania și Moldova se confruntă cu aceleași provocări profesionale. Începând cu 1995, lipsa forței de muncă din Germania a fost acoperită de lucrători imigranți din Polonia.
În prezent, lucrătorii din Polonia sunt înlocuiți cu lucrătorii din România, dintre care o bună parte sunt din Republica Moldova, cu cetățenie dublă.
Numărul lucrătorilor polonezi din Germania a început să scadă în anul 2010, când conducerea Poloniei a înțeles că pentru a supraviețui ca stat este nevoie de oprit exodul de tineri specialiști și lucrători de înaltă calificare din țară.
Această problemă poate fi soluționată doar prin atragerea investițiilor străine directe. Odată cu creșterea investițiilor străine directe în economia poloneză a crescut și numărul de locuri de muncă bine plătite.
Crearea de locuri de muncă în urma investițiilor străine a stimulat o creștere economică fulminantă care continuă până în zilele noastre.
În prezent, chiar și polonezii mai în vârstă pot găsi un loc de muncă bine plătit. Acum deja Polonia a început să importe forță de muncă din afara țării.
În 2017, germanul spunea că la un moment dat va veni timpul când și Republica Moldova va fi nevoită să importe forță de muncă din afara țării și, totodată, să își sporească calitatea învățământului profesional și tehnic.
Aceste prognoze au fost făcute în baza experienței proprii de la ferma sa care în prezent angajează lucrători din România și Republica Moldova.
Dar pentru a le înțelege mai bine, este nevoie să cunoaștem că întreprinderea sa este specializată în producerea de material semincer de cartof, cereale și ierburi furajere de cea mai înaltă calitate, producția de lapte este de 11.046 kg/lactație (calitatea laptelui: 4% grăsime și 3,4% proteine), producția de bioenergie este de o capacitate de 1.491 MW, care asigură cu energie electrică aproximativ 2 milioane de locuințe individuale.
Întreprinderea agricolă are 264 de ha de teren agricol și 50 de vaci + tineret per 1 lucrător permanent. În total, sunt 14 lucrători permanenți și toți dețin cel puțin o diplomă de studii superioare.
Dar această structură de producție are nevoie suplimentar de 2 tipuri de muncitori sezonieri:
- 41 muncitori (de preferat femei) pentru managementul calității semințelor la sfârșitul primăverii, începutul verii;
- 30 muncitori (de preferat bărbați) pentru lucrările de recoltare și depozitare pe parcursul întregii veri și începutul toamnei.
Această întreprindere agricolă a creat o cooperativă agricolă „temporar” pentru a putea angaja muncitori sezonieri din afara Germaniei.
În prezent, la această cooperativă sunt angajate 41 de femei cu pașapoarte românești, dintre care 17 sunt din Republica Moldova.
Majoritatea acestor femei vin la muncă sezonieră în Germania deja de 12 ani. Sarcina lor principală este să asigure calitatea materialului semincer de cartof și anume să inspecteze de maximum 5 ori câmpul de cartof pentru a identifica și distruge plantele de cartof afectate de viroze.
Vârsta medie a femeilor angajate în cooperativă este de 39 de ani (cea mai în vârstă – 57 de ani, cea mai tânără – 26 de ani).
Conform legislației, salariul minim în Germania în 2022 este de 9,82 €/h (în 2023 va fi de 12,00 €/h). Cazarea și mâncarea este asigurată gratuit de către cooperativa agricolă. Fiecare cameră este dotată cu toate cele necesare pentru traiul a 2 persoane.
La fel, cooperativa agricolă este obligată să asigure cheltuielile de asistență și asigurări sociale, remunerarea suplimentară (bonus) pentru munca prestată calitativ în timpul programului de lucru, aproximativ 23 de zile lucrătoare/lună, orar de muncă de la răsăritul soarelui până la pauza de masă (după prânz munca în câmp este necalitativă, deoarece simptomele virozelor nu sunt vizibile cu ochiul liber), săptămâna de lucru de 6 zile și 7 ore de lucru pe zi și, anual, 3 – 4 luni de muncă.
Respectiv, dacă salariul net în 2021 a fost de 2.344 €/luna (9,50 €/h), iar perioada de lucru din aprilie până în luna iulie (3-4 luni), atunci în 2021 salariul unei muncitoare sezoniere în mediu a fost de 7.970 €.
Ce agonisesc aceste femei în 3 luni de muncă în Germania este echivalent cu aproximativ 12.000 de lei pe lună în cazul dacă ar fi lucrat 12 luni în Republica Moldova.
Se pare că plecarea la muncă peste hotarele țării devine o tendință permanentă pentru piața muncii din Republica Moldova.
În același timp, există o mare probabilitate ca vârsta medie a lucrătorilor din cele aproximativ 10.000 de întreprinderi agricole care sunt în prezent în Moldova să fie mai mare de 55 ani?
Există posibilitatea ca deficitul forței de muncă în sectorul agricol a țării noastre să fie de 9.000 – 12.000 muncitori? Există posibilitatea ca în anii următori acest deficit să crească la aproximativ 100.000 muncitori? Se preocupă cineva de această problemă?
Fără o liberalizare și flexibilitate a pieței muncii, prețul produselor alimentare din Germania (inclusiv din Moldova și la nivel global) ar putea crește cu cel puțin 50% față de prețul din prezent.
Prețul produselor ecologice este deja de 2 ori mai mare decât prețul produselor alimentare produse în agricultura convențională, iar prețul produselor ecologice ar fi de 3 ori mai mare fără de forța de muncă din afara țării.
Din aceste considerente politica agricolă a UE ar trebui să analizeze mai bine care sunt domeniile de intervenție din agricultură, deoarece produsele ecologice sunt accesibile doar pentru cetățenii bogați.
În prezent, populația UE este împărțită nu doar în funcție de venit, dar și în funcție de tipul de produse alimentare consumate.
Comentarii