Tânărul Dumitru Bârlădean din satul Naslavcea, raionul Ocnița ne povestea acum un an despre afacerea pe care a reușit să o dezvolte datorită suportului pe care l-a avut din partea familiei, și, în mod prioritar, din partea tatălui.
Pe lângă zecile de hectare de livezi a reușit să înființeze și o păstrăvărie modernă. Totodată, producătorul și-a propus să deschidă o agropensiune, unde va putea vinde mai mult de jumătate din păstrăvul crescut.
Împreună cu familia dezvoltă un business ce presupune creșterea prunelor, cireșelor, merelor, perelor, nucilor, murelor, cerealelor, păstrăvului, dezvoltarea turismului, HoReCa.
În cadrul unui interviu, Dumitru a expus activitățile pe care a reușit să le realizeze pe parcursul anului 2021, un an complicat marcat de pandemie.
„Parțial am deschis activitatea, dar, dat fiind faptul că suntem încă la început de cale, am comis mai multe greșeli din care încercăm să învățăm. Pot să spun că este o activitate foarte complicată, care necesită multă implicare, comunicare cu oameni diferiți, cu caractere și cultură diferită. Cred că trebuie să ai talent ca să reziști acestor încercări, este complicat să corespunzi așteptărilor pe care le au oamenii, inclusiv muncitorii”, a menționat producătorul.
Îmbucurătoare au fost, însă, recoltele obținute în acest an din plantațiile multianuale pe care le deține fermierul. Recolta obținută a permis acoperirea parțială a cheltuielilor.
„Pot să spun că am recoltat prima roadă de cireșe soiurile Kordia, Regina, Ferrovia, care s-au dovedit a fi de calitate, transportabile. În anul curent, am avut probleme cu recolta de mere, deoarece stocurile mari ținute în frigidere până în lina august au creat probleme la comercializarea roadei curente. Cred că lăcomia unor producători a creat pierderi, dar, totodată, a creat premise ca țări precum Iran, Turcia să ocupe locul nostru pe piață. Sperăm să obținem și subvenții din partea statului pentru investiția pe care am realizat-o. La fel, am majorat suprafața livezii de păr, soiul Noiabrskaia”.
Cu toate acestea, Dumitru spune că a avut parte și de o experiență mai puțin plăcută cu furnizorii, care inițial și-au exprimat intenția de a procura o anumită cantitate de prune, după care au „dispărut”.
„Recolta de prune a fost la fel una foarte bună, dar, cu părere de rău, am rămas cu prunele pe pom, pentru că am mizat pe înțelegerea cu unii cumpărători. Astfel, nu am fost pregătiți să recoltăm la timp. În acest context, susțin că ar trebui să fie realizat un registru unde să fie incluși exportatorii corecți, responsabili. Recunosc, că și unii producători se gândesc doar la cum să câștige mai mult cu investiții minime. Sunt tânăr în acest domeniu și foarte multe lucruri le cunosc din propria experiență, din propriile greșeli. Am investit foarte mult în calitatea produselor noastre, desigur nu e totul tocmai așa cum îmi doresc, dar vom munci și în continuare pentru a produce fructe de calitate”.
Investește în continuare și în creșterea păstrăvului, în speranța că toate aceste activități îl vor ajuta să depășească încercările ce apar, cum ar fi majorările prețurilor la gaz, lumină, transport, nutrețuri și servicii.
„Pandemia ne-a dat mai multe lecții printre care cea mai regretabilă este faptul că oamenii au pierdut bunul simț. În același timp, statul vorbește doar despre turism, dar din păcate nu vedem pași concreți în ceea ce ține partea de nord a țării. Pot spune că în regiunea noastră nu se investește în reparația sau construcția drumurilor, de parcă am fi un alt stat. Trebuie de sine stătător să ne gândim cum să producem, unde să vindem, cum să atragem turiști”.
Totodată, tânărul susține că proiectele sau programele care oferă asistență financiară au condiții care nu pot fi realizate, deoarece în regiunea unde activează nu mai sunt alți agenți economici de profil și nu are posibilitatea de a se asocia pentru a fi eligibili și a beneficia de granturi.
„Ne-am dori proiecte care să creeze condiții de lucru, nu condiții de a pleca din această țară. Cred că regiunea de nord este un pic discriminată. Foarte mulți au plecat peste hotare și acum mă întreb oare așa ar trebui să ne integrăm în UE prin faptul că oamenii să poată pleca în număr cât mai mare”?
Dumitru Bârlădean a menționat că anul 2022, va fi la fel unul complicat, dar cea mai mare așteptare este legată de sănătate.
„Ne dorim să continuăm proiectele începute, să dezvoltăm cât mai mult calitatea produselor și să formăm o echipă de oameni cu care să muncim. Partea cu formarea echipei este cea mai complicată. Am construit o sală pentru festivități cu capacitatea de 50 de persoane, astfel că ne vom concentra și pe această latură”.
Cea mai mare problemă pentru dezvoltarea afacerilor este legată de faptul că mulți dintre cei care investesc în afaceri agricole cunosc foarte puțin despre sector.
„Este incorect că mulți dintre cei care muncesc peste hotare se avântă să investească în afaceri agricole, despre care nu au cunoștințe și se pomenesc în situația în care se dezamăgesc, dar și creează probleme pentru producătorii care deja muncesc și încearcă să găsească piață”.
Producătorul a mai spus că deși se investește, inclusiv prin intermediul AIPA și Livada Moldovei, care îi ajută să fie mai competitivi și încrezuți, cea mai mare problemă rămâne piața de desfacere pentru produsele de calitate, în care se investește.
Comentarii