Prin 1998 a plecat la muncă pe insula Creta mai întâi Dumitru, capul familiei. La doi ani l-a urmat şi Silvia. Preconizau să se afle pe insula Afroditei nu mai mult de doi ani, dar au stat acolo 12. Pe insula Creta au lucrat la creşterea legumelor în sol protejat, iar acum și-au deschis propria afacerea în satul de baștină, Verejeni.
Mai întâi o cafenea şi un magazin
Întorşi în iunie anul trecut acasă din Grecia, au deschis un mic magazin de produse alimentare. Când Asociaţia de Consum Teleneşti a decis să dea în arendă localul fostei cafenele din sat, Silvia şi-a propus serviciile. A fost nevoie nu numai de bani, dar şi de mult suflet pentru a aduce în ordine o încăpere depăşită de timp şi delăsată. Întrucât vecinii nu i-au permis să conecteze localul la apeduct, au fost nevoiţi să-şi construiască propria conductă, de vre-o 200 metri, dar şi un sistem de evacuare a apelor reziduale. A renovat interiorul, a procurat mobilă nouă, a reconstruit curtea, gardul. Acum stăpâna îşi poate realiza fantezia culinară, situaţie apreciată de către sătenii care preferă să-şi serbeze aici zilele de naştere, să organizeze nunţi, cumetrii, comândări etc. În Verejeni sunt destule baruri, dar mulţi săteni aleg cafeneaua Silviei, deoarece aici sunt deserviţi „cu suflet”.
Legume în sol protejat – o afacere sigură
Pe Creta cei doi soţi au lucrat la creşterea legumelor în sol protejat cu acoperiş din peliculă de polietilenă. Insula Afroditei, cu un sol sărăcăcios şi stânci golaşe are o climă aspră: vara e arşiţă fără pic de ploaie, iarna şi toamna târzie sunt însoţite de ploi dese. Încă din antichitate acolo se cultivă măslini pentru ulei, viţă de vie, legume în sere. Partea cea bună e că legumele se cultivă acolo anul împrejur. Întrucât toate procedurile agrotehnice de cultivare a legumelor le erau cunoscute, odată întorşi acasă şi-au propus să iniţieze o asemenea afacere şi în Moldova.
Au construit două sere chiar la marginea şoselei care duce spre Teleneşti, pe una din cotele de pământ ale lui Dumitru. Au adus pământ fertil de la o fermă. de la un institut de cercetări în domeniul legumiculturii au procurat seminţe de elită. Au respectat întru totul cerinţele agrotehnice, obţinând astfel o roadă sănătoasă. Silvia ne spune că prima roadă de castraveţi a fost modestă, dar acum, pe aceeaşi suprafaţă creşte altă partidă de castraveţi, care trebuie să dea în rod la toamnă. Roşiile au rodit bine, fiind comercializate la magazinul din sat şi la piaţa din Teleneşti.
Copiii deocamdată rămân în Grecia
Fiul Adrian are 27 de ani şi lucrează tot pe Creta la o fabrică de procesare a măslinelor. Zice că tânjeşte după baştină. Ana, fiica mijlocie, căsătorită în Grecia, lucrează într-un hotel şi întrucât cunoaşte greaca, engleza, rusa şi bineînţeles româna, este mult apreciată de către patroni. Alexandrina, mezina, studiază managementul la un colegiu în Heraclion, cel mai mare oraş de pe insulă şi acum se află în vacanţă la Verejeni. După cum remarcă dna Silvia, experienţa greacă a fost pentru familie una dură, dar necesară or, au văzut cum trăieşte şi se descurcă în condiţii deloc simple altă lume.
Generaţia tânără crede în viitorul Republicii Moldova. „Grecia antică, leagăn al civilizaţiei, s-a dezvoltat ca stat pe pământuri foarte sărace, în condiţii climaterice vitrege. Dar au făcut din patria lor un rai. Noi avem condiţii net superioare: pământuri fertile, oameni harnici, dar deocamdată nu ne putem schimba viaţa. Iată de ce o asemenea experienţă ne este necesară”, este de părere Alexandrina, care crede că cea mai mare nenorocire pentru om e când acesta nu mai simte dorul baştinei.
Sursa: Cuvantul.md
Comentarii