Ion Rotaru – prima generație de fermieri din Moldova care participă în programul „Tineri Lideri Pentru Agricultură” din România

Luminita Crivoi
-
0
Ion Rotaru – prima generație de fermieri din Moldova care participă în programul „Tineri Lideri Pentru Agricultură” din România

Ion Rotaru este originar din Clișova, Orhei și face parte din tinerii care vor să implementeze noi idei și soluții în dezvoltarea agriculturii.

Tânărul a fost selectat în prima generație de fermieri din Republica Moldova, care participă în programul „Tineri Lideri Pentru Agricultură”, lansat de Clubul Fermierilor Români.

Programul se află la cea de a III-a ediție și are scopul de a pregăti generațiile viitoare de tineri fermieri pentru a continua business-ul familiei și pentru a-și asuma rolul de lider atât în afaceri, cât și în comunitate.

În acest an, pentru 6 tineri din Republica Moldova compania Agricover România a oferit posibilitatea de a acoperi integral costurile cursurilor, în valoare de 10 mii de euro. Detalii aici.

Într-un interviu acordat FARM, Ion Rotaru povestește despre experiența sa și planurile pe care le are în agricultură – de a dezvolta afacerea în agroturism.

Ion, cum ai reușit să ajungi în România, în acest program?

Am fost invitat de ministrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să particip la acest curs. Inițial am refuzat, crezând că este vorba despre niște training-uri, legate de partea tehnică a agriculturii, adică semințe, plantare etc. Dar după ce am fost sunat iar și am văzut programul, unde era totul explicat, am rămas impresionat. Am descoperit că în cele nouă luni de curs se pune accent pe dezvoltarea personală. În acest program învățăm cum să comunicăm eficient cu oamenii, să adresăm întrebări, să încurajăm pe alții să vorbească, să facem gesturi, mimică, să putem descifra gesturile altor persoane, să lucrăm cu empatia, cu relațiile din familie și să ne apărăm ideile. Pe lângă dezvoltarea emoțională, mai învățăm și despre partea financiară.

Care sunt criteriile de selecție?

Nu știu exact cum am fost selectați, dar sigur noi toți am trecut un interviu. Chiar săptămâna aceasta, întâmplător, m-am întâlnit cu o colegă de a mea de la Iași, ea tot a depus pentru program, dar au refuzat-o. Au refuzat-o din cauza că ea a spus că nu va putea participa la toate cursurile, dar prezența este obligatorie. Dacă nu vii timp de trei zile, trebuie să achiți 300 de euro, dacă refuzi cursurile, trebuie să achiți 500 de euro, e specificat în contract. E o metodă de a motiva participanții. 

Pentru prima dată ai aflat despre program la Summer Camp, eveniment organizat FARM, te-ai gândit de atunci să participi la concurs?

La Summer Camp de la Vadul lui Vodă a fost prima interacțiune, deși această idee, nu mi-a trezit foarte mult interes. Abia după ce am văzut programul, am înțeles că e ceva interesant. 

Probabil că mulți agricultori nu vor înțelege care este legătura dintre agricultură și dezvoltarea personală. De aceea, te rog să ne explici tu, de ce este atât de importantă cultivarea acestei laturi?

Programul vrea să ne formeze ca lideri, nu vrea să ne pună la muncă în câmp, vrea să educe o generație de lideri care să poată gestiona o afacere, lideri care pot să atragă oameni în jurul lor, oameni buni cu care să creeze echipe. Scopul organizatorilor este ca timp de 10 ani să fie formați cel puțin o mie de agriculturi cu o altă viziune despre agricultură. Lideri care au o altă gândire. Ei investesc în tineri, ca tinerii să preia afacerile părinților și să le ducă bine, să le gestioneze corect.

Tu faci parte din prima generație de moldoveni care a ajuns în programul din România, care sunt lecțiile principale pe care le înveți acolo?

Cel mai mult îmi place că mă dezvolt personal și emoțional. Eu simțeam că aveam nevoie de mai multe cunoștințe din acest domeniu. Dacă inteligența emoțională nu e dezvoltată, nu poți lucra cu oamenii, chiar și cu angajații, clienții, familia, prieteni, colegi, nu contează despre cine este vorba, dar nu poți comunica. Concluzia e una simplă, dacă nu ești fericit pe plan personal, nici afacerea nu o să fie eficientă și nu o să aducă profit. Dar orice afacere are un scop final – să aducă profit și cu cât e mai mare, cu atât e mai bine.

Cum este împărțit cursul?

Tot cursul este o combinație între dezvoltarea abilităților de gestionare a finanțelor și dezvoltarea profesională și morală. După ce vom finaliza cursurile, va trebui să realizăm un video, despre cum ne convingem familia să implementăm ceva nou în afacerea pe care o dezvoltăm și de asemenea, trebuie să elaborăm și un business plan. Aici va trebui să schițăm pas cu pas ce facem, cum facem și unde vom ajunge la final. E obligație pe care trebuie să o îndeplinească fiecare persoană din curs, dar avem și un mentor care ne ghidează. Fiecare și-a ales câte un mentor, în mod aleatoriu sau care ne-a plăcut mai mult din trainerii noștri. Și toate întrebările pe care le avem, le discutăm împreună cu ei. Aceștia ne ghidează ca să ducem la bun sfârșit proiectul.

În cazul tău despre ce specialist este vorba, cine e mentorul tău?

Mentorul meu este Dan Ioniță, el este responsabil de cursul financiar. El face training-uri cu foarte multe companii din România: Dacia, Mercedes, BMV companii agricole, bănci etc. Sunt diferite strategii, pași, cum ne ajutăm, cine cu cine cooperează, colaborează sau nu echipele între ele.

Care dintre lucrurile pe care le înveți acolo, crezi că nu vor putea fi implementate în Republica Moldova?

În primul rând, ceea ce ține de legislație, dar și de susținerea agricultorilor din partea statului. În România se dau subvenții – 200 de euro la hectar. Adică în medie, colegii mei și familiile lor gestionează cam în jur de o mie de hectare. Dacă facem un calcul simplu, ei au 200 de mii de euro pe an de la stat, indiferent de ce cultivă. Aici, e mai greu să supraviețuiești din agricultură, la noi prețurile sunt mai mari în comparație cu cele din România, dar ei sunt ajutați de stat. Și din acest motiv, rezultatul efortului depus de ei, se vede și se simte mai ușor și mai rapid. 

Ei au acces și la resursele Uniunii Europene.

Exact, ei au acces la foarte multe resurse economice a Uniunii Europene, e vorba de un alt nivel. Am colegi care vorbesc despre investiții de milioane de euro. Pe când la noi, să vorbești de așa sume, practic e ireal.

Părinții tăi fac agricultură, de ceva vreme ești implicat în afacere, care sunt responsabilitățile tale?

Eu mă ocup de partea de marketing, de vânzări, de clienți, de achiziții – o parte din ele, dar și de agroturism. Oferim servicii de cazare și pescuit. Eu mă ocup de implementare de proiecte, atragere de fonduri. Scriu și proiecte, câteva, care mai mici, am reușit să le și câștig. În ultimii ani, am implementat trei proiecte. Primul proiect l-am scris pentru a instala panouri solare, de a avea acces la energia regenerabilă, am pus instalații. Al doilea a fost iluminarea stradală a 2 km, pe malul lacului, ca turiștii care vin noapte, să aibă lumină. Și al treilea proiect a fost construcția a patru căsuțe pentru cazare. Care au adus cel mai mare impact și care are cel mai mare succes.

Cui aparține ideea de dezvolta ramura agroturismului?

Ideea îmi aparține și îmi place mai mult, pentru că văd reacțiile și emoțiile oamenilor pe față, comparativ cu agricultura clasică, unde e mult mai multă muncă și nu în tot timpul știi unde ajunge marfa ta.

Ți-a fost complicat să convingi părinții să mergeți pe latura aceasta?

Nu, a fost o idee care a mers de la sine, spontan s-a pornit și spontan am avut rezultat. Nimeni nu s-a așteptat că o să fie impactul atât de mare, credeam că e o joacă să dezvolți agroturismul. Am văzut că are impact mare și îi mult mai stabil, față de agricultură. Pentru că în agricultură când câștigi, când pierzi. Agroturismul e mai constant. 

Ion Rotaru a participat la tabăra de vară ”Youth ASC – Youth Agro Summer Camp”, dedicată membrilor Rețelei Naționale a Tinerilor Agricultori, și a fost organizată de Federația Agricultorilor din Moldova, FARM, în parteneriat cu Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova, Dorcas Moldova și WE EFFECT, Suedia. Scopul acesteia a fost de a consolida platforma dedicată tinerilor fermieri.

Legumicultor: Avem nevoie de o analiză pe țară, să cunoaștem cât se consumă și se produce

Tatiana Caraman
-
0
Legumicultor: Avem nevoie de o analiză pe țară, să cunoaștem cât se consumă și se produce

Face agricultură din 2009 și chiar dacă nu are studii în domeniu, calitățile de legumicultor îi curg prin vene. În cei 12 ani de experiență a învățat să calculeze, să dozeze și să ia decizii înțelepte pentru a-și dezvolta afacerea.

A început modest, cu tomate și castraveți cultivate în sere, iar în timp a înțeles că diversitatea de produse aduce clienți mai mulți, venituri mai mari, dar și mai multă responsabilitate.

Adrian Frunze din satul Pelivan, raionul Orhei este membrul FARM și administratorul SRL „Adiagrodan”. Fermierul spune că cele mai mari greutăți se referă la comercializarea incorectă și concurența cu produsele de import.

„În rest, noi dispunem practic de tot. Avem întreprinderi agricole care ne deservesc totalmente cu semințe, îngrășăminte, produse de uz fitosanitar. Dar când ajungem la vânzare, acolo întâmpinăm greutăți. Forța de muncă iarăși este o problemă, cred că e pe prim plan, nimeni nu dorește să muncească”.

Produsele pe care le crește în sere le vinde la piața locală sau piața angro din Chișinău.

„Mai lucrăm și cu câteva întreprinderi care se ocupă cu ambalarea produselor. Noi la direct cu rețelele nu am lucrat, fiindcă este foarte greu. Nu poate un agricultor singur să producă, să ambaleze și să ducă marfa în rețele, iar jumătate de zi să o piardă pentru a fi preluată marfa. Sunt care se ocupă cu ambalarea și transportarea. Noi le livrăm producție și ei fac livrarea mai departe.

Mulți oameni vin și cumpără de pe loc. La început veneau mai mulți oameni și își culegeau siguri din sere legumele, era o plăcere pentru ei, acum s-au mai schimbat lucrurile”

Adrian Frunze, pe lângă faptul că se ocupă cu creșterea legumelor în sere le și mai construiește.

„În vreo trei ani am construit aproximativ 3 ha de sere prin apropiere de Orhei. Dar luând în considerare faptul că tineretul „a fugit” din țară, nu avem cu cine lucra. Și acum uneori ne mai apelează oamenii să le construim serele, dar pentru că nu avem brațe de muncă, a trebuit să renunțăm”.

Fermierul spune că subvențiile oferite de către stat sunt de mare ajutor, astfel reușesc producătorii agricoli să-și recupereze o parte din investițiile efectuate.

„Personal, am primit subvenții vreo 5 ani la rând, doar că deja noi de vreo 2 – 3 ani nu am investit nimic din nou. Dar cred că trebuie cumva schimbate lucrurile astfel încât să avem un preț stabil anul împrejur. Am fost în multe țări și am văzut cum merg lucrurile la ei. Acolo permanent prețul la roșii e stabil – 1,5 euro, spre exemplu. Nu contează dacă e sezonul de producere sau nu, dar pe piață se mențin aceleași costuri. Acest lucru se referă la orice produs.

Cred că și la noi ar fi bine cumva de monitorizat, de făcut un studiu, un calcul, cine și ce produce. Unul produce varză, altul cartofi, la celălalt an ne schimbăm și tot așa. În plus, cred că ar trebui de făcut o analiză pe cap de locuitor, câți oameni sunt, cât se consumă, cât se poate de vândut. Numai în așa fel o să ne putem vinde marfa.

O parte din agricultori sunt foarte bine informați, dar este și o altă categorie, care nu prea se documentează, a mai adăugat producătorul.

„Ca să te dezvolți, trebuie să fii la curent cu tot ce se întâmplă. Dacă ești dezinformat te supui la multe riscuri – nu cunoști prețurile, nu știi cum trebuie să faci și în rezultat, poți să pierzi bani. Dacă nu ai informație, evident că pierzi bani, cheltui mai mult, dar nu obții rezultatele pe care ți le propui”.

Orice seminar oferă informații utile, totodată faci cunoștință cu alți agricultori, înțelegi cum merg lucrurile. Am aflat multe despre irigare, creșterea răsadului, a mai povestit Adrian.

„La evenimentele organizate de FARM vin întreprinderi agricole care deja au multă experiență, mulți îi cunosc, oferă și ei informații utile. Încet, încet începi a cunoaște mai multe întreprinderi, faci schimb de experiență. Eu deja practic lucrez cu toate întreprinderile mai mari, care au atitudine serioase și care au produse de calitate”.

Foto: agrofarm.md

În ceea ce ține de cooperare, fermierul spune că aceasta funcționează, doar că sunt foarte mulți producători care nu sunt deschiși și se tem de concurență.

„Agricultura este interesantă, ești permanent în mișcare, dar tot efortul la un moment dat se epuizează și în multe cazuri te dezamăgești atunci când nu faci față, când nu îți merge bine. E multă muncă și nu tot timpul se merită aceste eforturi”.

FARM anunță instruiri pentru accesarea subvențiilor în avans

Luminita Crivoi
-
0
FARM anunță instruiri pentru accesarea subvențiilor în avans

Federația Agricultorilor din Moldova „FARM” informează că în perioada 7-11 iunie curent se vor desfăşura cursuri de instruire în domeniul antreprenoriatului, organizat în parteneriat cu ONG „ProEntranse”.

Programul de instruire este un curs destinat tinerilor, femeilor fermiere și migranților reveniți care doresc să se lanseze într-o activitate economică.

În urma petrecerii instruirilor, beneficiarii vor fi eligibili să acceseze subvenții în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, să-şi sporească abilitățile în domeniul antreprenorial şi să-şi asigure gestionarea eficientă a propriei afaceri.

Obiectivul fundamental al programului dat de instruire este acela de a oferi o bază teoretică și practică, care să permită beneficiarilor să-și formeze și să exerseze competențele necesare în inițierea, promovarea și dezvoltarea unei afaceri.

De asemenea, această instruire este binevenită și doritorilor de a aplica la „Măsura 3. Diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole”, pentru depunerea cererilor de solicitare a subvențiilor în avans pentru îmbunătățirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, în cadrul Agenției de Intervenție şi Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Categoriile eligibile de solicitanți pentru Măsura 3 sunt persoanele fizice sau juridice înregistrate în localitățile rurale care lansează sau dezvoltă activități non agricole.

În cadrul cursului cu un număr total de 40 ore, beneficiarii vor fi instruiţi pe următoarele tematici:

  • Prevederile Regulamentului privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural;
  • Înregistrarea afacerii şi legislaţia în domeniu;
  • Managementul afacerii;
  • Planificarea afacerii;
  • Managementul financiar;
  • Evidenţa contabilă;
  • Marketing şi vânzări;
  • Managementul resurselor umane.

Organizarea activităților este coordonată împreună cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) și Agenția de Intervenție şi Plăți pentru Agricultură (AIPA) cu suportul Fondului Național pentru Dezvoltarea Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR).

Reamintim despre lansarea de către AIPA a celui de-al VII-lea Apel de depunere a cererilor de solicitare a subvențiilor în avans pentru proiecte start-up în domeniul agroindustrial, disponibil până la 18 iunie 2021.

Pentru a afla condițiile de înregistrare la cursul de instruire, puteți expedia un mesaj cu datele de contact la adresa electronică: [email protected]  sau să luați legătura cu responsabilul de înregistrare la numărul de telefon 068882247.

FOTO. Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală și-a trasat prioritățile pentru anul 2020

Tatiana Caraman
-
0
FOTO. Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală și-a trasat prioritățile pentru anul 2020

Satele din Moldova trebuie să devină moderne, bogate și să asigure condiții de muncă și de trai pentru toată populația. Politica de dezvoltare agricolă și rurală are o influență semnificativă asupra dezvoltării economice a zonelor rurale, dar și asupra situației de mediu și sociale.

În cadrul Adunării Generale a Rețelei Naționale pentru Dezvoltare Rurală (RNDR) s-a discutat despre reușitele, dar și planurile de viitor ale celei mai mari organizații de fermieri din țară. Totodată, organizația și-a modificat statutul din structură informală în asociație obștească.

Aurelia Bondari, președintele RNDR, a remarcat că, această platformă a reușit, pe parcursul acestui an, să vină cu mai multe propuneri de îmbunătățire atât a cadrului legislativ, cât și a celui regulatoriu pentru a dezvolta zonele rurale.

„Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală a fost constituită în anul 2018 și a fost formată drept o platformă informală de discuții și dialog. În cadrul acestei rețele sunt implicate toate sectoarele societății, inclusiv sectorul public, privat și asociativ. Această platformă este unică în Republica Moldova, deoarece în premieră reprezentanții sectoarelor amintite s-au întrunit pentru a discuta problemele stringente din mediul rural. Pe parcursul primului an de activitate au fost create grupuri de lucru, unde s-au implicat toți cei interesați de subiectele și problemele lansate. La finele acestui an avem promovate mai multe inițiative legislative, modificări a cadrului regulatoriu, care în final va aduce beneficii, resurse financiare, proiecte și instrumente pentru dezvoltarea spațiului rural. Cu acest suport sperăm să fie create noi locuri de muncă, oportunități pentru toate grupele și zonele, inclusiv pentru cele defavorizate. Credem că, această structură este una de perspectivă, care ajunge la decizii prin consens și noi credem în eficiența și rezultatele rețelei. La moment, avem 100 de membri și ne-am adunat pentru a dezbate rapoartele de activitate și totodată, ne-am propus să înregistrăm juridic această rețea pentru a  dispune de mai multe oportunități de dezvoltare.”

Dorin Andros, secretar de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a subliniat că, rețeaua este un partener important în promovarea și implementarea politicelor naționale de dezvoltare în domeniul agro-alimentar, dar și dezvoltării rurale.

Reprezentantul Delegației UE în Moldova Gintautas Baranauskas, a menționat că, dezvoltarea rurală și agricultura sunt în stare să aducă o contribuție semnificativă în crearea locurilor de muncă, creșterea econimică. 

„Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală este o structură care reunește părțile interesate, care au drept scop îmbunătățirea activităților de dezvoltare rurală. Această rețea serveștre drept centru de disemiare a informației cu privire la implementarea politicelor de dezvoltare rurală, a Proiectelor în acest domeniu, dar și a altor inițiative care au drept scop îmbunătățirea vieții oamenilor din localități”.

Potrivit agricultorilor, una dintre principalele probleme pentru dezvoltarea rurală este migrarea populației, din cauza lipsei locurilor de muncă. Membrii rețelei consideră că prin implicare activă se pot elabora și implementa Proiecte ce vor contribui la dezvoltarea satelor din Republica Moldova.

„Ne-am constituit în acest an, după care am participat la mai multe seminare de școlarizare pentru a putea implementa Proiecte de dezvoltare rurală. Participăm la Adunarea generală pentru a totaliza activitățile desfășurate pe parcursul acestui an. Apreciez că, a fost elaborat un plan ce conține mai multe propuneri de îmbunătățire a finanțării Grupurilor de Acțiune Locală. Sperăm că GAL-le formate să contribuie la dezvoltarea rurală. În aceste grupuri deciziile sunt adoptate de către membrii societății, sau comunității unde activează această structură. Astfel spus, deciziile se iau de jos în sus, de către cei care cunosc cel mai bine situația din sector și sunt cointeresați pentru a dezvolta localitățile lor”, ne-a spus Petru Flocosu, membru al GAL-lui „Calea Dropiei” și fondatorul Alianței Fermierilor din raionul Drochia.

„Rețeaua de Dezvoltare Rurală este o platformă benefică inclusiv pentru producătorii agricoli. Este un loc unde se pot întâlni membri unei comunități pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă. Am creat recent platforma Regională Nisporeni, iar cei care au devenit membrii au fost încântați de posibilitățile pe care le oferă această rețea. Consider că ,este absolut normal ca toate procesele ce se referă la tehnologii, comercializare să fie auzite, iar inițiativa trebuie să intervină din partea de jos, este un principiu al democrației. Nu poate exista o economie puternică fără producători, mai ales că noi suntem o țară agrară, noi producem și exportăm peste 75% din produsele agro-alimentare. Producătorii agricoli trebuie să fie auziți de autoritățile care adoptă legi. Iar rețeau este o oportunitate de a ne expune problemele și de a găsi împreună soluțiile cel mai bune pentru localitatea noastră”, a remarcat Petru Ionel, director executiv al Organizației Regionale Nis-Agroinform.

În cadrul ședinței au fost semnate două Acorduri de Parteneriat între RNDR cu doi actori cheie din domeniul agricol și rural, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului precum și Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Acordul are drept scop facilitarea dialogului constructiv dintre toți actorii interesați pentru dezvoltarea politicelor publice eficiente, pentru îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural din Republica Moldova.

Printre obiectivele RNDR pentru anul viitor se numără sporirea competitivităţii producţiei agroalimentare locale, dar şi consolidarea agricultorilor în cooperative de producere.

Rodica Movileanu, legumicultoare: Avem în țară tineri capabili ce ar putea să obțină rezultate frumoase, dacă ar interveni și statul

Tatiana Caraman
-
1
Rodica Movileanu, legumicultoare: Avem în țară tineri capabili ce ar putea să obțină rezultate frumoase, dacă ar interveni și statul

Rodica Movileanu este o tânără din Ialoveni care acum un an a pus bazele unei afaceri în domeniul creșterii legumelor în sere. Deși, nu are studii în domeniul agricol a reușit, prin propriile greșeli, să crească în acest an castraveți care au fost înalt apreciați de consumatori.

La numai 38 de ani, alături de familie a construit pe o suprafață de 1500 de mp2 sere. Deși planifica să comercializeze legume în luna aprilie ca să poate servi consumatorii cât mai devreme, planurile nu au corespuns cu realitatea. Cu toate acestea, ne-a spus eroina că este mulțumită de rezultatele obținute în acest an. Mai mult ca atât, primul pas a fost făcut, pe viitor îi va fi mai ușor.

„Sunt originară din Ialoveni, am 38 de ani, dar am dezvoltat afacerea în Hâncești unde am procurat terenuri. La început nu eram siguri ce afacere să inițiem ne gândeam la o livadă, viță de vie sau legume. Până la urmă, după ce m-am consultat cu cei de FARM, am hotărât că anume cultivarea legumelor ar fi cea mai potrivită afacere. Împreună cu soțul am analizat totul și am decis. În acea perioadă a fost lansat Proiectul pentru tineri și femeile fermiere, care doresc să inițieze o afacere în domeniul agricol și am depus dosarul pentru participare. Am participat la mai multe seminare de instruire și astfel am beneficiat de subvențiile oferite în avans. Totodată, în anul curent am depus dosarul și am paticipat în cadrul Programului Pare 1+1 de la ODIMM și am beneficiat de un grant pentru procurarea tehnicii agricole”, ne-a povestit Rodica.

Au investit banii proprii, pe care i-au câștigat la muncă peste hotare.

„Mai mult a lucrat soțul, eu am stat cu copii acasă. Dar am crezut întotdeauna că vom reuși. Când am început să construim serele am conectat electricitatea, am instalat sistemul de irigare. Până la urmă am investit peste 2 milioane de lei. După calculele pe care le-am realizat abia după 10 ani am putea să ne recuperăm banii, dar până atunci trebuie să muncim și să obținem rezultate frumoase”.

La moment, au 1500 mp2 de sere și intenționează să mai construiască încă circa 2000 de mp2.

„Inițial, ne-am dorit să putem avea plantele pe rod începând cu luna aprilie, dar din cauza companiei care ne construia serele am fost în întârziere. Nu am reușit să intrăm în primul ciclu, dar am reușit să acumulăm experiență. Cu atât mai mult cu cât nu avem studii în domeniul agricol. Ne-am confruntat cu mai multe probleme cum ar fi dăunătorii, bolile, o parte din plante nu au dat recoltă, oricum ca pentru începători este un rezultat bun. Primii pași au fost făcuți”.

Rodica Movileanu a comunicat că afacerea este una de familie și muncesc cot la cot toți membrii, incearcă astfel să dezvolte dragostea față de agricultură copiilor care sunt bucuroși să se implice.

„La cantitatea mică de recoltă pe care o avem nu am încheiat contracte de vânzare. În mare parte am vândut la piețele locale, piețele angro. La începutul și sfârșitul sezonului prețul era unul mai bun, dar pe parcurs a scăzut. Sinecostul castraveților este de 9,5 lei per kilogram, dar vara se vindeau cu 10 lei. Consider că era un preț mizer. Mai ales că, în acea perioadă era foarte multă producție de import din Ucraina, România cu un preț mult mai jos decât ceream noi. Toată familia este implicată în munca în sere, eu soțul și fiul mai mare care este student la Universitatea Agrară de Stat. Pentru suprafața pe care o avem la moment am reușit să realizăm toate lucrările. Totodată, cultivăm dragostea de natură, agricultură copiilor noștri”.

Fără experiență și studii în domeniu este destul de complicat să reușești și atunci ești nevoit să apelezi la ajutorul experților sau specialiștilor care pot să te ajute și să te îndrume.

„Faptul că sunt membra rețelei femeilor  din regiunea centru a FARM îmi oferă mai multe avantaje printre care accesul la informație. Nu în ultimul rând, suntem ajutați și îndrumați în activitatea pe care o desfășurăm. Ori de câte ori, avem nevoie de un sfat apelăm la specialiștii de acolo și primim cele mai potrivite recomandări. În mare parte, suntem ajutați atunci când trebuie să pregătim pachetul de documente pentru subvenționare. Participăm la seminarele și conferințele organizate unde sunt invitați experți care ne oferă recomandări importante și necesare pentru noi ca și tineri producători, cu atât mai mult că nu avem nici studii în acest domeniu. Avem mare nevoie de specialiști care să ne ajute cu recomandări și sfaturi ca să putem evita anumite probleme. Am avut suport și din partea companiei de la care am procurat semințe. Totodată, din cauza că nu cunoșteam nimic despre bolile castraveților ne-am confruntat cu tripsul care este o insectă mică pe care eu mă așteptăm să o văd pe frunze, dar ea este practic imposibil de observat. Pătarea unghiulară, a fost o altă problemă. În final am reușit totuși să creștem castraveți destul de calitativi, la un moment dat nu mai avem recoltă, dar eram solicitați”.

Întrebată de ce s-au gândit la o afacere în agricultură, tânăra ne-a spus că au analizat foarte bine domeniile și au înțeles că hrana reprezintă o nevoie permanentă pentru oameni.

„Atunci când ne gândeam ce afacere să dezvoltăm am analizat mai multe domenii inclusiv ne gândeam la o brutărie, dar argumentele au fost în favoarea cultivării legumelor. Soțul întodeauna spune că atunci când plantez ceva neapărat va răsări și aceasta m-a convins în mare parte să încercăm. Iubesc plantele, florile tot ce este legat de natură. În plus, afacerea ne aduce și un câștig cu care putem să ne întreținem familia, aici acasă”.

Tineri fiind au planuri de dezvoltare a afacerii, inclusiv poate să planteze o livadă.

„Mai avem terenuri în satul vecin și preconizăm să dezvoltăm și acolo, poate o plantație pomicolă de cireș, vișin, dar acest lucru cu siguranța se va produce mult mai târziu, pentru că din lipsa de finanțe nu ne putem permite să dezvoltăm ceva la moment. Acum ne axăm pe creșterea legumelor. Nu vom renunța la afacere, indiferent cât de complicat nu ar fi. Ne-am gândit desigur și la o fabrică de prelucrare, dar nu în timpul apropiat. Fiind încă la început avem planuri mari, dar multe depind de situația din țară”.

Tinerilor le recomanda să-și dezvolte o afacere în agricultură, să investească pentru că este încă foarte mult pământ neprelucrat.

„Avem în țară tineri capabili care ar putea să muncească și să obțină rezultate frumoase. Dacă vor fi create condiții favorabile și din partea statului”.

Daria Gonța din Hâncești crește peste 2000 de flori de diferite soiuri

Tatiana Caraman
-
2
Daria Gonța din Hâncești crește peste 2000 de flori de diferite soiuri

O afacere cu flori nu este o afacere doar plăcută, dar și una care poate să-ți aducă un profit pe măsură. Florăriile pot aduce venituri, atunci când eforturile sunt completate de pasiune. De această părere este și eroina noastră Daria Gonța din satul Drăgușenii Noi, raionul Hâncești, care toată viața a visat să crească o colecție cât mai mare de flori.

Daria Gonța crede că, acolo unde există om trebuie să crească și flori, să fie frumos, pentru că pe lângă faptul că acestea purifică aerul, ele mai și bucură ochiul, îți fac buna dispoziție, te fac să prețuiești viața.

„Dragostea pe care o am față de aceste plante, în general față de frumos, cred că vine de la părinții mei și se trage din copilărie. Toată viața am visat să pot crește o colecție mare de flori, să pot să le îngrijesc, să mă bucur de frumusețea lor. Și acolo unde eram, la locul de muncă sau acasă, mă străduiam să plantez flori, să le îngrijesc. Iată că în timp am realizat că florile sunt o parte din viața mea”, ne-a spus producătoarea.

Pentru a găsi cât mai multe puteri în a le îngriji, aceasta asocia florile din grădină și curte cu evenimente din viață, cu oamenii dragi sau lucrurile frumos care se întâmplau. Așa a ajuns să se mândrească cu flori pe care le îngrijește de mai bine de 30 de ani, încă de pe timpurile când era studentă.

„Am flori  pe care le cresc în amintirea anilor de studenție, adică de circa 30 de ani, flori în amintirea mamei. Acestea îmi aminteau de acele clipe care deja s-au scurs. După ce am finalizat studiile am activat în calitate de bibliotecară și în paralel cu activitatea de bază plantam flori. Iar acasă, colecția pe care o aveam creștea cu fiecare zi. În condițiile climaterice din țara noastră, unde iernile sunt destul de friguroase vara reușeam să cresc flori foarte frumoase, care bucurau ochii, dar iarna le pierdeam pentru că nu aveam condiții. Dar în fiecare primăvară replantam florile preferate”.

În perioada când a fost aleasă primar în satul natal, Daria Gonța a promovat dragostea față de frumos și în rândul localnicilor și a plantat foarte multe flori de diferite specii în tot satul.

„Sunt foarte mândră că am reușit să amenajez un parc unde am plantat flori mele preferate. Dintr-o pasiune am ajuns să bucur toată lumea care vine să se odihnească în această zonă din centru satului”.

Ideea de a transforma pasiunea într-o afacere s-a născut atunci când a fost nevoită să plece peste hotare. Aflându-se acolo aproape jumătate de an a înțeles că își poate transforma pasiunea într-o afacere ce ar putea să-i aducă și un venit.

„Am fost plecată peste hotare, dar am revenit la insistența copiilor care mi-au zis să revin acasă și să mă ocup cu afacerea la care am visat întotdeauna. La îndemnul lor am decis să cresc flori, cu atât mai mult cu cât aveam deja o colecție pe care o dezvoltam de ani buni. Așa au început căutările mele cum să-mi inițiez propria afacere. Fiind membră a Rețelei femeilor din regiunea centru a FARM am discutat și am întrebat cum pot să-mi deschid o afacere cu flori. Am fost încurajată și aceasta cred că a fost cel mai mare imbold pe care l-am avut”.

A mers la ODIMM și s-a informat despre condițiile de participare la Proiectele în derulare, astfel ca să poată să devină beneficiar.

„Am aflat cum pot să particip la Proiectul PARE 1+1, după care am participat și la Programul Femei în afaceri. Am avut îndrăzneala, m-am dus, m-am consultat. Inițial mi se părea că nu am să reușesc, că nu este o idee serioasă, pentru că oamenii de obicei investesc în afaceri mult mai valoroase. Dar eu consider că și florile sunt foarte valoroase. Am elaborat planul de afaceri, deși am întâmpinat anumite dificultăți, dar atunci apelam la suportului celor de la Rețea femeilor FARM. Am înțeles că trebuie să insist, să fiu mai perseverentă, să nu-mi fie frică. Am urmat toate sfaturile și am reușit”.

Se mândrește cu colecția de mușcate, care nu sunt pretențioase, înfloresc în permanență, cresc destul de bine. Pe lângă mușcate crește și plante medicinale în ghivece.

„Cresc calendulă, levănțică, rozmarin, oregano care sunt plante și aromate și medicinale, mușcatele curgătoare care se folosesc pentru aranjamente. Cu ajutorul Programului PARE 1+1 am construit o mini seră, am procurat un plug, un tocator, iar cu suportul pe care l-am obținut în cadrul Programului Femei în afaceri am procurat și instalat un cazan care încălzește micuța florărie din sticlă pe care am construit-o cu propriile puteri și resurse”.

Totuși, vara este cel mai frumos și ușor de dezvoltat o asemenea afacere pentru că, temperaturile permit ca florile să fie scoase în curte. La moment, Daria Gonța crește circa 2000 de flori de diferite soiuri.

„Sunt încă la început de drum, pe viitor planific să măresc numărul acestora. Este multă muncă și e destul de greu să menții atâtea plante înflorite, dar datorită dragostei pe care o am față de plante, reușesc. Deja am și clienți care vin și le procură, sper pe viitor să reușesc să-mi elaborez și un site, care mă va ajuta să mă promovez, să cunoască cât mai multă lume despre afacerea și florile mele. Astfel, să ajung la aceea afacere de succes la care am visat dintotdeauna”.

Eroina noastră și-a procurat și un tractor pentru a putea prelucra pământul și a planta plante medicinale.

„Am arendat mai mult teren pentru a planta florile și a mă extinde. De obicei, clienții cumpără flori pentru amenajarea curților. Cred că florile simt dragostea pe care o am pentru ele și din acest considerent reușesc să le cresc atât de frumoase. Am reușit să procur pentru tractorul pe care l-am cumpărat cu suportul PARE 1+1 mai multe agregate cum ar fi grape cu disc, stropitoare. Toate acestea ne vor ajuta să prelucrăm mult mai ușor terenul. La moment, lucrez doar eu ajutată de membrii familiei, dar în perspectivă intenționez să angajez 1-2 persoane”.

Pentru a crește o mușcată se investesc aproximativ 100 de lei

„Principala problemă cu care mă confrunt este lipsa apei pentru irigare. Florile nu pot crește dacă nu au apă în cantitatea necesară. Astfel că, următoarea etapă presupune instalarea sistemului de irigare. Desigur avem probleme cu bolile și dăunătorii, unul dintre care este fluturele alb, omizile care dacă nu sunt combătute la timp pot aduce pagube. Nu întâmplător se spune că albina înțeapă cea mai frumoasă floare, respectiv florile pe care le cresc înflorind în diferite culori sunt atacate de dăunători”.

Femeile care intenționează să inițieze o afacere cu flori trebuie să fie perseverente, să nu le fie frică căci din orice muncă se poate obține succes.

„Desigur, nu va fi ușor, dar este o afacere frumoasă, mai ales când vezi rezultatul muncii tale. În general cred că, este nevoie de mare curaj ca să te apuci să faci o afacere a ta, am avut și momente când mă gândeam să renunț, dar datorită susținerii și aprecierii din partea persoanelor apropiate reușeam să depășesc aceste momente și să merg mai departe”, ne-a mai spus Daria Gonța.

Alexandru Chițovan, consilier local FARM: Republica Moldova are nevoie de schimbări, de agricultori tineri și tehnologii moderne

Tatiana Caraman
-
0
Alexandru Chițovan, consilier local FARM: Republica Moldova are nevoie de schimbări, de agricultori tineri și tehnologii moderne

Tot mai multe studii arată că, cei mai mulți agricultori sunt de vârsta a treia, iar sectorul are nevoie de forțe tinere care să reanimeze agricultura. Potrivit sondajelor, tinerii întâmpină dificultăți în a închiria sau cumpăra terenuri. În plus, ei au nevoie de mai mult sprijin financiar și de acces la credite, dar și găsesc cu greu brațe de muncă calificate.

Reușesc doar cei ambițioși, care contrar tuturor regulilor dezvoltă afaceri prospere, ba mai mult pun umărul și sunt gata să contribuie la dezvoltarea economiei. Așa l-am găsit și pe Alexandru Chițovan, un tânăr de 30 de ani, care pe lângă faptul că își dezvoltă propria afacere, mai este și consilier local FARM în raionul Râșcani. Astfel spus, este persoana care oferă suport și recomandări pentru fermierii din regiune, care se confruntă cu anumite probleme sau au nevoie de îndrumări în afacerea pe care o au.

„Totul a început în anul 2013 cu cultivarea cerealelor: floarea soarelui, grâu, porumb, soia. Am studii economice, dar urmez magistratura la Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Au fost mai mulți factori care mi-au influențat alegerea de a dezvolta un business în sectorul agricol. În primul rând, mi-am dorit să revin în orașul de baștină, după ce mai mulți ani am lucrat inspector în cadru unei bănci comerciale din Chișinău. La un moment dat, am decis să-mi schimb cardinal viața și sectorul în care activez. Așa am ajuns să arendez un sector de 17 hectare de pământ de la un prieten. Atunci când mi-am început afacerea nu aveam absolut nimic, nici tehnică, nici încăpere pentru a păstra cerealele, nici cunoștințe mari în domeniu. Dar îmi era interesant să descoper ceva nou”, a povestit tânărul.

Deși nu are studii în domeniul agricol, totuși eroul nostru este de părere că studiile superioare îți oferă posibilitatea nu doar de a studia un obiect sau o specialitate anumită, dar îți oferă posibilitatea de a te autodezvolta pe parcursul întregii vieți.

„Așa am decis să mă autodezvolt în sectorul agricol. Cunoșteam câțiva agronomi, oameni de la care încercam să aflu mai multe lucruri despre ce înseamnă un business agricol, dar în mare parte citeam foarte mult. Încetul cu încetul, mă dezvoltam”.

Și în primul an a avut norocul să obțină o recoltă destul de bună și aceasta l-a motivat să meargă mai departe, altfel, spune Alexandru Chițovan, nu mai avea un bsiness în agricutură.

„Prima recoltă a fost una foarte bună, în general acel an a fost unul favorabil. Banii pe care i-am investit în afacere au fost din credite, aproximativ 70%. Dacă nu era un an favorabil, probabil că nu mai continuam această afacere. Am decis atunci că trebuie să fac ceva ca să optimizez cheltuielile și pentru aceasta aveam nevoie de propria tehnică. O altă problemă era și faptul că, erau deja oameni care arendau terenuri, pe care locuitorii deja îi cunoșteau, iar eu eram tânăr și aveam nevoie de argumente destul de convingătoare ca aceștia să-mi dea mie în arendă terenurile și astfel să-mi majorez suprafețele. În general, oamenii au nevoie de stabilitate, iar eu eram o persoană nouă și trebuia să le propun condiții cu totul deoasebite ca să-i conving”.

Aceastea au fost primele probleme cu care s-a confruntat fermierul, însă nu a cedat și nu a căutat căi ușoare, dar a crezut în forțele proprii și a reușit.

„Am înțeles atunci că nu este deloc ușor acest business, era nevoie de anumite detalii de marketing, deși foarte neînsemnate, dar care au dat rezultate. Astfel, încetul cu încetul am majorat suprafețele. Și pentru anul viitor planificăm să mai cumpărăm sau să arendăm terenuri. Atunci când am început afacerea mi-am pus ca scop ca până în anul 2020 să prelucrez nu mai puțin de 100 de hectare, dar planul s-a realizat mult mai repede, așa că deja planificăm să majorăm cu 100% suprafața pe care o prelucrez. La moment, avem 150 de hectare de pământ”.

Dar, tânărul crede că nu doar recoltele bogate sunt importante pentru un fermier, dar și cum să păstreze pământul fertil și pentru următoarele generații. Alexandru Chițovan planifică să prelucreze terenurile după tehnologia No-Till sau Mini-Till.

„Inițial, am procurat primul tractor, desigur fără a cunoaște prea multe detalii despre cum ar trebui să fie un tractor mai ieftin și care să prelucreze bine solul. Am procurat unul simplu, Belarus. Faptul că, am activat mai mult ani în sectorul bancar m-a ajutat și astfel cunoșteam că există mai multe Programe/Proiecte de finanțara pentru tineri așa cum IFAD sau AIPA. Am decis să apelez și eu la aceste instituții. Cu ajutorul granturilor mi-am procurat tractorului. După care am achiziționat utilajele necesare plugul, cultivatorul și semănătoarea. Rând pe rând, am reușit să achiziționez o parte din tehnica și utilajele necesare, inclusiv pentu a practica tehnologia No-Till. Pornind de la faptul că, condițiile climaterice sunt în permanentă schimbare, iar cantitatea de precipitații este tot mai mică, adică seceta este mai accentuată, am ajuns la concluzia că trebuie să trecem la tehnologia de prelucrare a solului Mini-Till sau No-Till, astfel ca să reușim să conservăm umiditatea și să păstrăm structura solului. În ceea ce privește aplicarea tehnologiei Mini-Till, există anumite rezerve din cauza că fermierilor, și în general oamenilor, nu le place să iasă din zona de confort, pentru a obține rezultate, indiferent de domeniu, dar inlusiv în domeniul agro-businessului. Împreună cu mai mulți colegi tineri fermieri am decis să testăm fiecare pe câmpurile proprii această tehnologie. Astfel că, avem rezultate obținute pe diferite câmpuri, analizăm, discutăm despre acestea. Și pe noi toți ne unește dragostea față de agricultură, noi nu pur și simplu câștigăm bani, nouă ne place ceea ce facem”, a mai spus fermierul.

Este de părere că fermierii trebuie să investești în tehnică de calitate, modernă care să ofere confortul necesar mecanizatorului.

”În afacerea pe care o am activează 3 persoane, împreună cu mine. Adică în trei reușim să prelucrăm suprafața pe care o avem, dar și mai important optimizăm cheltuielile. După calculele pe care le-am făcut cu ajutorul optimizării și organizării corecte a muncii, putem să prelucrăm până la 300 de hectare. Astfel, trebuie create condiții de muncă, ca persoana angajată să fie motivată corect. Dacă o să fie motivat corect și o să dispună de condiții de muncă favorabile, atunci și rezultatele o să fie pe potrivă”.

Întrebat despre avantajele pe care le are de la faptul că este consilier local FARM, Alexandru Chițovan a spus că oamenii de la noi nu conștientizează cât de valoroasă este informația corectă și aceasta apreciază el cel mai mult la Asociația Agricultorilor din Moldova.

„Faptul că sunt membru FARM m-a ajutat foarte mult în dezvoltarea afacerii. Cel mai important este că, am acces la multă informație, pentru că cu bani poți cumpăra foarte multe, dar informația corectă, necesară pentru dezvoltare costă mult mai mult. Cu ajutorul informației poți câștiga mulți bani și te poți dezvolta. Informația este o resursă foarte importantă, care te ajută să economisești timp. FARM mi-a oferit posibilitatea de a avea acces la cea mai importantă și de calitate informație. Totodată, particip la conferințe, ședințe cu experți naționali și internaționali, care la fel ne oferă cele mai bune și corecte recomandări referitor la tehnologii, dar și alte aspecte importante pentru business. Dar și dezbatem informații referitor la subvenții, granturi și alte oportunități de finanțare, ceea ce ne ajută foarte mult. Sunt și consilier local, adică ofer suport informațional tuturor fermierilor care se confruntă cu anumite probleme, cum ar fi condiții de a obține subvenții, granturi. Totul a început atunci când am fost menționat cu diplomă pentru cel mai tânăr fermier din raion. Eu cu mare drag îi ajut pentru că am trecut și eu prin astfel de momente, când nu cunoșteam, eram la început de cale. Eu cred că la moment, Republica Moldova are nevoie de schimbări, de agricultori tineri și tehnologii moderne. Doar tinerii agricultori sunt gata să aplice tehnologiile moderne”.

Și-ar dori să vină cât mai mulți tineri în agricultură care să-și dezvolte de la 0 propriile afaceri, pentru că ei au o altă abordare și gândire față de ceea ce înseamnă agricultură.

„Eu cred că agricultura este o ramură de perspectivă, iată de ce planific în viitorul apropiat să sădesc și o livadă superintensivă, de mere cel mai probabil, dar analizez și la alte culturi”.

Întrebat care este cheia succesului, Alexandru Chițovan a spus ferm că, susținerea și încrederea din partea persoanelor apropiate.

„Am reușit să-mi dezvolt business-ul datorită suportului și încrederii pe care le-am avut din partea familiei și în special a soției, care m-a încurajat și îmi spunea mereu că vom reuși, pentru că noi avem un scop. Aceasta a fost determinant pentru reușită. Echipa pornește dintr-o familie sănătoasă, unde și copilul este parte a echipei. Și dacă atunci când va crește va dori să-mi urmeze calea, eu doar voi fi fericit să-i împărtășesc din secretele afacerii, dar dacă nu își va dori, eu la fel îl voi susține, dar îi voi spune neapărat să fie cel mai bun în domeniul pe care îl alege”.

Implicarea societății civile în procesul de elaborare a politicilor de dezvoltare în spațiul rural

Tatiana Caraman
-
0
Implicarea societății civile în procesul de elaborare a politicilor de dezvoltare în spațiul rural

Dezvoltarea sectorului agricol, dar și a zonelor rurale poate fi realizată dacă cetățenii vor înțelege cât de importantă este implicarea în elaborarea politicilor și instrumentelor de dezvoltare rurală. Totodată, creștere durabilă a sectorului agricol nu se poate menține fără asigurarea resurselor și îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale, deoarece acestea sunt interdependente.

Aceste subiecte au fost abordate de către FARM în cadrul unui eveniment de informare, la care au participat membrii Comitetului de conducere a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală, reprezentanții platformelor regionale din cadrul Rețelei, grupuri de acțiune locală, reprezentanții Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și a organizațiilor de fermieri. Acțiunea a fost organizată în cadrul proiectului „Implicarea societății civile în îmbunătățirea politicilor și promovarea modelelor eficiente de dezvoltare rurală”, finanțat de Delegația Comisiei Europene din Republica Moldova și implementat de către Federația Agricultorilor din Moldova.

Aurelia Bondari, director executiv a Federației Agricultorilor din Moldova, a specificat că, în cadrul evenimentului și-au propus să lanseze Proiectul de susținere a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală.

„Totodată, am lansat studiul care a analizat implementarea politicilor agro-rurale și a propus recomandări și informații pentru următoarea etapă de elaborare a unei noi Strategii. Am discutat și despre criteriile de selectare a beneficiarilor Proiectului, acele grupuri de acțiune locale care vor fi fi susținute atât prin asistență tehnică, cât și prin suport financiar. Recomandările care au fost expuse sunt adresate, în primul rând, Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală, dar și întregii societăți, autorităților centrale responsabile. Avem un parteneriat foarte bun cu Ministerul Agriculturii și am colaborat în Proiectul precedent, sperăm să avem o colaborare la fel de utilă, poate chiar mai eficientă în elaborarea Strategiei noi. Sperăm că, acest Proiect va avea rezultate palpabile pentru spațiul politicilor agro-rurale”.

Galina Petrache, șefa Direcției politici și programe de dezvoltare rurală, MADRM a ținut să remarce că, în cadrul evenimentului organizat s-a discutat despre implicarea societății civile în procesul de elaborare a politicilor și de implementare a măsurilor de dezvoltare rurală.

„Am discutat despre implicarea în grupurile de acțiune locală care sunt constituite din reprezentanții autorităților publice locale, societatea civilă și sectorul privat care fac o asociere și identifică problemele la nivelul localității și vin cu proiecte pentru a fi implementate și pentru a dezvolta localitățile rurale. Scopul acestor grupuri de acțiune locală sunt de a crea cât mai multe locuri de muncă, astfel ca să dezvolte localitatea și  să păstreze acel potențial atât cultural, cât și istoric, dar și pentru a atrage tineri care să vrea să locuiască în mediul rural. Ne-am propus să dezvoltăm turismul rural, să atragem proiecte care să fie implementate atât de autoritățile publice locale, cât și de societatea civilă și mediul de business. Doar împreună pot identifica anume acele proiecte care sunt necesare pentru locuitorii localităților. Fiind o țară agrară, avem nevoie de oameni care să o practice, să o dezvolte, iar dacă nu îi menținem în țară atunci nu vom avea o agricultură durabilă. Iată de ce, este important să fie asociate toate sectoarele atât private, cât și publice ca să reușim să dezvoltăm localitățile din Republica Molodva”.

Iva Stamenova, manager Proiecte, Delegația UE în Republica Moldova, a comunicat că apreciază mult colaborarea cu FARM care continuă și implicarea societății civile în elaborarea noii Strategii.

„Această platformă este un loc perfect unde se pot întâlni toate părțile interesate pentru a discuta problemele cu care se confruntă o localitate anumită”.

Menționăm că, evenimentul a fost organizat în contextul în care implementarea Strategiei de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020 a ajuns la final. În anul 2020 va fi elaborată o nouă Strategie, acesta fiind documentul care stă la baza alocărilor de suport financiar pentru dezvoltarea spațiului rural.

Importatori din 9 țări doresc să stabilească parteneriate cu producătorii horticoli din Moldova

Luminita Crivoi
-
0
Importatori din 9 țări doresc să stabilească parteneriate cu producătorii horticoli din Moldova

Nișele opționale pentru investiții în scopul sporirii eficienței și, ca rezultat, a creșterii volumului de export a producției horticole de valoare înaltă au fost dicutate în cadrul Conferinței naționale organizate, astăzi, 15 octombrie, de către Federația Agricultorilor din Moldova FARM cu suportul FAO și BERD.

Acesta a adunat mai mult de 180 de participanți din diferite raioane, care au adresat întrebări experților prezenți, dar au și împărtășit din experiența pe care au acumulat-o.

Aurelia Bondari, director executiv al FARM a specificat că pentru producătorii autohtoni este important să acceseze noi piețe de desfacere și pentru aceasta trebuie să investească în dezvoltarea infrastructurii.

„Înțelegem că este foarte important să accesăm piețe noi de pentru produsele moldovenești. Calitatea produseor horticole este în creștere, infrastructura de păstrare se dezvoltă cu toate că este încă la început de cale și necesită investiții destul de complexe. Credem totuși că, suntem gata de a invita exportatori de peste hotare, deoarece avem capacitatea de a livra cantități de calitate. Ne străduim să aducem fermierilor informația de ultimă oră din sectorul horticol la nivel regional și chiar global. Întrunirile de acest fel sunt foarte eficiente, pentru că astfel producătorul cunoaște care sunt așteptările exportatorilor și importatorul cunoaște care este potențialul producătorului. Acest fapt crează relațiile de încredere dintre producători și exportatori”.

Iurie Hurmuzachi, director adjunct FARM a menționat, că o bună parte din producătorii autohtoni deja și-au ajustat producerea conform cerințelor și au dat dovadă de performanță, având unele dintre cele mai moderne plantații pomicole. Astfel, importatori din 9 țări sunt în căutarea partenerilor în Republica Moldova și-și doresc o colaborare cu aceștia.

„Conferința este o continuare a celor 4 conferințe realizate în cadrul Proiectului Facilitarea comerțului în Georgia, Tadjikistan, Uzbekistan și Moldova. În cadrul acestora, au fost reflectate cele mai importante probleme din sectorul horticol. Au fost prezentate oportunități de investiții pentru anumite specii horticole, identificând cele mai rentabile dintre acestea. Interesul producătorilor este foarte mare, deoarece au fost analizate metode de sporire a ponderii producției obținute, sporirii ponderii în export. Avem importatori din 9 țări și peste 50 de producători agricoli gata să colaboreze. Din experiența pe care o avem în urma primului forum organizat, deja a doua zi dimineața au fost exportate loturi către parteneri identificați. Au fost organizate și vizite în teritoriu la producători de fructe din țară, pentru a demonstra întreg lanțul valoric. Totodată, am prezentat cele mai performante tehnologii de producere a fructelor, strugurilor de masă sau pomușoarelor. Afirm cu certitudine, că avem deja plantații cu care ne putem mândri în horticultură, ce demonstra altor țări. Sperăm mult ca, aceste evenimente să faciliteze accesul piețelor externe”.

La eveniment a fost prezentă și ministra agriculturii, Georgeta Mincu. Aceasta a relatat, că obținerea finanțării în cadrul proiectelor internaționale este o provocare pentru fermierii noștri. Totodată, trebuie să majorăm consumul intern de fructe și legume autohtone și să pregătim produsele pentru export pe piețele tradiționale, dar și noi. Horticultura, tradițional, este direcția prioritară a agriculturii și, în prezent, este menită să furnizeze produse cu valoare adăugată. Valorificarea fructelor pe piața internațională este un deziderat care trebuie să fie în agenda fiecărui fermier.

Andriy Yarmak, economist, Departamentul investiții FAO, Italia, susține că cel mai mare impediment în dezvoltarea horticulturii în țară constituie insuficiența studierii cererii și producerii în baza acesteia.

„Producătorii trebuie să se orienteze spre cerințele pieței și să uite de ceea ce le pare lor rentabil. Nu trebuie nimic să inventeze, trebuie să meargă la supermarketuri, piețe, să discute cu reprezentanții acestora pentru a afla care sunt necesitățile și cerințele și să producă conform acestora. O bună parte din fermierii din Moldova, primesc, practic, cel mai mic preț din lume pentru fructele și legume, cu toate că fac aceleași investiții. De obicei, aceștia cultivă ceea ce le este comod, nu studiază tendințele. Spre exemplu, un segment neocupat este producerea legumelor în sere, care, la moment, sunt importate în Moldova din Ucraina. Producătorii sunt orientați spre acele culturi pentru care sunt oferite subvenții, cum ar fi cele pomicole și nu studiază cerințele. Resursele existente în cadrul întreprinderii trebuie direcționate spre ceea ce este rentabil economiei țării și este solicitat la export, nu ceea pentru ce sunt oferite subvenții”.

Iulia Timoșenco, este unul din reprezentanții Tiferet SRL, companie ce se ocupă cu congelarea fructelor. Aceasta a menționat, că activitatea pe care o desfășoară necesită investiții substanțiale, însă constituie o oportunitate pentru producători, având posibilitatea de a valorifica o parte din fructele ce nu au fost vândute.

„Congelăm fructe și pomușoare, compania își are sediul în raionul Sângerei. Această afacere este de perspectivă, însă este o afacere ce necesită cantități mari de materie primă. Congelând 20-40 de tone de fructe nu poți face afaceri. La moment, exportăm în Austria, Cehia, Slovacia, Ucraina și mai puțin în Rusia. Piața rusă nu este atractivă pentru un astfel de business. Suntem, totodată, și producători. Culturile congelate în cantități mari sunt: coacăzul negru, măceșul, zmeurul, căpșunul, căpșune, prune și piersic. Cererea pe piață este înaltă pentru vișine fără sâmbure, însă nu avem utilajul necesar pentru a realiza producerea acestora. Planificăm să dezvoltăm în continuare afacerea. Studiem cerințele pieței și încercăm să ne ajustăm acestora. Noi, congelăm circa 400-500 de tone anual, dar avem capacitatea de a congela circa 2 mii de tone. Suntem în căutarea producătorilor ce și-ar dori să stabilească parteneriate și să producă fructe pentru noi, deoarece cererea pe piața externă este în creștere”.

Menționăm, că interesul sporit al importatorilor pentru produsele horticole în stare proaspătă din Moldova se datorează diminuării semnificative a ofertei de mere, dar și alte fructe, din Polonia și Ucraina în 2019. Cumpărătorii din UE și Orientul Mijlociu caută acum alternative în noi țări.

123...5Pagina 2 din 5