Veronica Lim din Logănești, Hîncești a reușit să transforme pasiunea pentru agricultură într-un mod de viață sustenabil, care-i asigură un trai decent, acasă, alături de soțul și fii ei.
Revenită în satul natal în 2017, Veronica a simțit „chemarea rădăcinilor” și a decis să cultive legume în grădina casei.
Grădinăritul este activitatea care o echilibrează și-i oferă posibilitatea să trăiască în armonie cu natura. Iar relația pe care o are cu plantele, îi oferă încredere că a făcut o alegere bună, atunci când a revenit acasă, după 11 ani de muncă în Israel.
Deși a căpătat experiență în cultivarea plantelor în câmp deschis, Veronica abia anul trecut a înțeles că are nevoie de o seră, așa cum dăunătorii și bolile îi pune în pericol roada, pe care încearcă să o crească fără utilizarea chimicalelor.
Datorită proiectului Hîncești Comunități Prospere – HIP, finanțat de Dorcas Aid International și Kome Over en Help și implementat de Fundația Dorcas din Moldova în parteneriat cu Federația Agricultorilor din Moldova, Veronica și-a îndeplinit această dorință.
Cu ajutorul organizației Dorcas, Veronica a obținut suma de 12.000 de lei, pe care a investit-o în achiziționarea unei sere cu o suprafață de 24 m2 și o sapă electrică.
Echipamentul îi permite să obțină un sol mai aerat și oxigenat, facilitând prelucrarea și îngrijirea plantelor.
Pe lângă legume, familia ei se ocupă și de cultivarea viței de vie, o activitate în care se implică mai mult soțul Veronicăi, de naționalitate coreean, care, între timp, a învățat să respecte cu sfințenie tradițiile moldovenești în producerea vinurilor.
Experiențele de viață ale Veronicăi, trăind în Uzbekistan, la baștina soțului, apoi munca în Israel și revenirea în Republica Moldova, i-au oferit o lecție de viață valoroasă:
Nu trebuie să te temi de necunoscut. Curajul și încrederea în sine sunt esențiale pentru a depăși orice obstacol.
Proiectul HIP i-a oferit nu doar suport financiar, ci și oportunitatea de a crea relații noi cu locuitorii din Logănești și din satele vecine.
Veronica a participat la toate instruirile și atelierele organizate de FARM și Dorcas, în ciuda faptului că inițial era reticentă să se implice.
A văzut cât de important este implicarea fiecăruia și că orice efort cât de mic contribuie la creșterea și dezvoltarea comunității.
Informațiile pe care le-a acumulat în timpul Școlilor de Câmp și a Școlilor de Business sunt de mare folos, contribuind la dezvoltarea ei personală și profesională.
Proiectul HIP, a fost implementat în cinci localități din raionul Hîncești în 2023 și a avut drept scop motivarea membrilor comunității și a fermierilor de a se implica în acțiuni comunitare, colaborarea grupurilor locale de inițiativă, dezvoltarea socio-economică a regiunii și susținerea persoanelor aflate în dificultate.
Începând din aprilie 2024, proiectul HIP revine în raionul Hîncești, având ca obiectiv mobilizarea comunitară, implicarea civică, menținerea dezvoltării localităților și antreprenorilor, abilitarea fermierilor, crearea unui cluster turistic, susținerea persoanelor aflate în dificultate, creșterea responsabilității sociale, asigurând astfel un viitor prosper pentru comunitatea agricolă locală.
Adrian Matei visa să devină doctor veterinar încă din copilărie, inspirat de tatăl său, specialist în zootehnie, cunoscut în tot Nordul Moldovei.
Când a crescut, pentru o perioadă și-a ales o altă cale, făcând studii în inginerie. După un timp petrecut pe drumurile Chișinăului, a înțeles că dragostea pentru agricultură este mai mare.
Într-o iarnă, revenit la baștină, a decis că este pregătit să renunțe la un salariu stabil în capitală și să investească într-o stână de oi, la Hiliuți, Rîșcani.
După mai mulți ani de încercări și provocări în creșterea oilor și caprelor, în 2018, Adrian Matei a înțeles că animalele necesită prea mult efort și implicare umană.
Astfel, a vândut oile și a investit banii într-o fermă de vaci, de la care, conform spuselor sale, primește o satisfacție și un câștig financiar mai mare.
Ferma sa numără astăzi 80 de vaci, dintre care 26 sunt mulgătoare. Pentru a-și asigura gestionarea corectă a timpului, agricultorul a semnat contracte de colaborare cu o companie de procesare a laptelui.
În fiecare zi, mașina de colectare a laptelui vine direct la fermă și încarcă laptele proaspăt muls. Vițeii îi vinde altei companii din regiune.
Pentru a-și asigura hrana pentru animale, bărbatul gestionează peste 30 de hectare de pământ, pe care crește cereale, economisind astfel investiții adiționale în mâncarea animalelor.
Fermierul din Rîșcani crede că pentru a dezvolta un business în Republica Moldova, este esențială implicarea activă, respectarea obligațiilor fiscale și crearea unui mediu propice pentru afaceri.
Totodată, el subliniază importanța distribuirii sarcinilor și colaborării pentru obținerea unor rezultate bune și pe termen lung.
Adrian are patru lucrători de bază și, spre deosebire de alți angajatori, susține că a avut noroc cu oamenii, aceștia fiind dedicați meseriei și cunoscându-și foarte bine sarcinile.
Potrivit spuselor, o singură persoană „nu le poate face pe toate, iar antreprenorii din Republica Moldova mai au de învățat mult la acest capitol.”
Sprijinul Asociației Femeilor de Afaceri din Sectorul Rural, Organizația Regională FARM din Rîșcani
Adrian susține că de la inițierea afacerii a primit mereu ajutorul FARM. Datorită suportului oferit de directorul executiv al Organizației Regionale din Rîșcani, Natalia Guțu, acesta a reușit să acceseze subvenții și să-și dezvolte afacerea.
FARM l-a ajutat să pregătească nouă dosare pentru a accesa finanțare de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.
Astfel, a obținut bani pentru utilaje pentru fermă, credite, subvenționarea pe cap de animal și pe kilogram de lapte.
Fermierul menționează că FARM este prețios atât prin suportul la elaborarea și sistematizarea documentelor pentru obținerea finanțării, cât și prin atelierele și instruirile pe care le organizează:
„FARM demonstrează profesionalism, dedicație și credibilitate datorită evenimentelor și informațiilor pe care le oferă. Practic, este unica organizație din nordul țării care se ocupă de capacitarea agricultorilor”.
Adrian subliniază cel puțin trei motive pentru care îndeamnă agricultorii să acceseze serviciile FARM:
Ghidare eficientă și rapidă pe calea dezvoltării agricole.
Personal bine instruit și dedicat.
Implicare maximă din partea echipei.
Adrian este unul dintre cei 3.500 de fermieri din țară care au beneficiat în perioada 2021-2023 de sprijinul nostru în accesare de fonduri. Prin acest exemplu demonstrăm că FARM este un MENTOR și GHID pentru fermieri.
Suntem echipa care oferă susținere, cunoștințe și informații pentru adoptarea practicilor agricole inovatoare de eficientizare a producției și de creștere a rezilienței în fața provocărilor economice și de mediu, contribuind astfel la dezvoltarea sustenabilă a comunității agricole.
Cifrele obținute în perioada 2021-2023 demonstrează acest lucru: datorită FARM, peste 3.500 de fermieri au obținut suport în accesarea resurselor financiare, dintre care:
3.198 au beneficiat de suport la pregătirea aplicațiilor și dosarelor pentru subvenționare în sumă de 772,6 mil. MDL;
253 au fost asistați în elaborarea planurilor de afaceri și au accesat credite în sumă de 190,2 mil. MDL;
86 au primit ajutor în pregătirea aplicațiilor pentru programe de granturi și au accesat finanțe în sumă de 10,9 mil. MDL.
Pentru a accesa serviciile FARM, adresați-vă la cel mai apropiat oficiu al Organizațiilor Regionale FARM. Pentru datele de contact, accesați AICI.
Cererile pentru obținerea subvențiilor complementare vor putea fi depuse în format online pe platforma aipa.gov.md.
Fermierii care intenționează să depună dosarele pentru M5.1 – Stimularea accesării creditelor investiționale sau pentru mijloace circulante, M5.9 – Subvenționarea primelor de asigurare în agricultură, și Acciza la motorină au posibilitatea să acceseze direct pe pagina Agenției toată informația necesară pentru depunerea cererii, cât și să completeze setul de acte necesare, în regim online.
Platforma este activă doar în perioada apelului, lucru necesar pentru a nu crea confuzii între fermierii care vor să depună cereri pentru alte măsuri.
Pentru a crește vizibilitatea mecanismului și a familiariza agricultorii cu avantajele principiilor de E-guvernare, Federația Agricultorilor din Moldova, în parteneriat cu Agenția de Intervenții și Plați în Agricultură a elaborat „Ghidul de utilizare a Platformei de depunere On-line a cererii de subvenționare”. Acesta este un instrument accesibil, ușor de citit, care explică pas cu pas cum se completează dosarul și care sunt actele necesare pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.
Ghidul este disponibil pe pagina www.agrofarm.md și poate fi descărcat în format electronic direct de aici.
Totodată, pentru a crește încrederea și dorința agricultorilor de a utiliza platforma online, echipa FARM în colaborare cu Organizația Regională FARM din Orhei va organiza o serie de ateliere informative în rândul agricultorilor din zece localități din raionul Orhei, evenimente organizate în cadrul Proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, co-finanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ)”.
În cadrul atelierelor de lucru, agricultorii vor fi instruiți cum să utilizeze platforma online, care este procedura de depunere și totodată care sunt provocările pe care le-ar putea întâmpina în depunerea pachetului de acte.
În același timp, colaboratoarele AIPA vor răspunde și la alte întrebări legate de subvenționare. Fermierii vor afla de la experții din domeniul economic atât despre metodele de prevenire, cât și de combatere a actelor de corupție.
Prin aceste instruiri ne propunem să promovăm în rândul agricultorilor, atât ideea utilizării platformei virtuale, cât și să le explicăm beneficiile principiului de E-guvernare și felul în care aceasta contribuie la combaterea fenomenului de corupție.
Transparența decizională, minimalizarea contactului direct dintre angajații instituțiilor publice și fermieri, simplificarea procedurilor birocratice în obținerea subvențiilor pot fi obținute odată cu procesarea actelor în format electronic. Pentru a grăbi dezvoltarea mecanismului, este nevoie de implicarea bilaterală – pe de o parte este necesară deschidere din partea instituțiilor publice, pe de alta, agricultorii să ceară aceste schimbări.
Seria de evenimente urmărește să atingă două obiective – să informeze agricultorii despre posibilitatea de depunere a actelor în format online și să crească nivelul de conștientizare a acestora cu privire la modul de implicare în lupta împotriva corupției.
Atelierele de lucru vor avea loc în perioada 9-17 noiembrie și se vor desfășura în zece localități din raionul Orhei.
*Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Partener al proiectului în Orhei este Federația Agricultorilor din Moldova, care implementează proiectul „Sporirea transparenței și diminuarea fenomenului coruptibil la obținerea subvențiilor în agricultură în raionul Orhei”.
Reprezentanți ai sectorului de producere a strugurilor de masă din Republica Moldova și Ucraina s-au întrunit în cadrul conferinței internaționale „Strugurii de masă ai Ucrainei 2022: experiența Moldovei”.
Ucraina este un importator net de struguri de masă, inclusiv fiind al treia țară de export pentru strugurii moldovenești, importând aproape 7 mii de tone din volumul total de 65 de mii de tone de struguri exportat de Moldova în 2021.
Astfel, își dorește să modifice statutul de importator de struguri de masă, asigurând producerea locală calitativă a acestora.
Țara vecină, în ciuda problemelor și declinului înregistrat în urma războiului, își dorește să valorifice corect oportunitățile de producere a strugurilor de masă, astfel realizează un schimb de experiență cu producătorii din Moldova.
„Avem plantații moderne și producători care au demonstrat că producerea strugurilor de masă și comercializarea acestora devine rentabilă în cazul asigurării calității și certificărilor necesare piețelor de export. În cadrul conferinței, acești producători au împărtășit experiența atât cu alți viticultori locali, cât și cu reprezentanți ai sectorului strugurilor de masă din Ucraina. Prima zi a fost dedicată discuțiilor, fiind cuprinsă într-o conferință tematică, iar în a doua zi participanții vizitează plantații și întreprinderi moderne ce și-au asigurat și infrastructura necesară de post-recoltă”, a specificat Vasile Pojoga, manager de proiect FARM.
La eveniment au mai fost prezentate date privind suprafețele cultivate cu struguri de masă în Moldova, recoltele și strategiile ce urmează a fi implementate după ce fermierii moldoveni au pierdut 2/3 din piețele de desfacere a strugurilor de masă, în urma războiului din Ucraina.
Revenim curând cu detalii pentru fiecare din aceste subiecte.
Membrii Federației Agricultorilor din Moldova,”FARM” împreună cu reprezentanții instituțiilor de stat, consultanți și experți naționali au făcut totalurile activităţilor pentru anul agricol 2021.
Pe lângă raportul final pe care l-au audiat la Adunarea Generală, cei peste 150 de participanți au avut posibilitatea să se expună asupra problemelor pe care le au de depășit în această perioadă și totodată au înaintat propuneri care să contribuie la ieșirea din impasul economic.
Aurelia Bondari, directoarea executivă FARM a prezentat raportul pe activitățile anului 2021. Administratoarea asociației a pus accent, în mod deosebit pe rezultatele obținute în munca efectuată pentru promovarea și creșterea unei generații de tineri interesați de domeniul agricol.
”Ne dorim să avem cât mai mulți tineri interesați de domeniul agricol, aceștia au viziuni noi, sunt mai dispuși să implementeze tehnologii avansate și sunt mai creativi atunci când își gestionează afacerile.”
Iar pentru a susține tinerii să fie atrași de agricultură, pe toată durata anului precedent, FARM a organizat o serie de evenimente dedicate lor – instruiri, seminare, schimburi de experiență, consultații individuale etc.
Datorită activităților FARM, au fost instruiți peste 400 de tineri fermieri. Iar cu suportul direct al Federației a fost posibilă lansarea a 16 start-upuri, dintre care 13 sunt conduse de femei și au o valoare totală de 4,9 milioane de lei.
Cu implicarea financiară a proiectului ”We Effect”, pe parcursul anului precedent au fost organizate 9 Școli de Câmp, la care au participat în total peste 900 de beneficiari, dintre care aproximativ o jumătate au fost femei.
O altă reușită pentru 2021 este implementarea cu succes a serviciilor de extensiune, realizate în baza contractului cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, ceea ce a însumat peste 600 de activități dedicate celor trei sectoare principale a agriculturii – horticol, legumicol și zootehnic.
Deși scopul de bază FARM este susținerea și dezvoltarea antreprenorilor din domeniul agricol, creșterea economică a zonelor rurale și dezvoltarea agroturismului este un obiectiv tot atât de important.
Astfel, datorită suportului financiar oferit de FAO, în perioada octombrie-decembrie 2021 s-a implementat cu succes proiectul ”Dezvoltarea rurală prin promovarea agroturismului și a produselor tradiționale în Republica Moldova”, iar la modul practic, aceasta înseamnă elaborarea a două hărți turistice, una pentru zona de Nord și cealată pentru regiunea de Sud a țării, organizarea unei serii de ateliere și workshop-uri despre mecanisme și metode de dezvoltare a turismului, la care au participat producători agricoli și agenți economici, două vizite de studiu, schimburi de experiență între cele două puncte cardinale etc.
Doamna Bondari a menționat că dincolo de rezultatele frumoase obținute în anul precedent, agricultorii și producătorii agricoli au nevoie de susținerea statului pentru a face faţă crizei în care se află în acest an.
Iar acest suport ține atât de partea financiară, cât și de politici care să le ușureze și favorizeze dezvoltarea afacerilor.
După raportul de activitate, membrii asociației, împreună cu ministrul Ministerului Agriculturii și a Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, dar și directoarea adjunctă a Agenției de Intervenții și Plăți, Diana Coșalîc au dezbătut mai multe teme de importanță majoră pentru întregul sistem agricol din țară.
Cele mai principale au fost – creşterea prețurilor la carburanți și necesitatea de a elabora un mecansim care să reglementeze această situație, majorarea fondului de subvenționare și simplificarea procesului de obținere a banilor.
De asemenea, fermierii și-au expus nemulțumirea și în legătură cu scumpirea inputurilor, fertilizanților și pesticidelor.
Totodată au cerut să fie susținuți financiar de către stat prin compensarea cheltuielilor pentru motorină și au menționat despre necesitatea de a fi scutiți de impozitul pe venit pentru anul 2022.
Ministrul le-a dat asigurări că se lucrează în aceste direcții, iar noua Strategie Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală 2022-2027 prevede o serie de îmbunătățiri care să îi sprijine pe agricultori de a face față crizei.
De asemenea, ministrul i-a îndemnat să coopereze ”Doar prin asociere, agricultorii pot obține un preț mai bun pentru inputuri, pot face față monopolului și în același timp devin mai competitivi, nu doar pe piața internă, dar și pe acea externă .”
La finalul evenimentului, cele mai importante propuneri au fost adunate într-un document de către moderatorul evenimentului, directorul adjunct FARM, Iurie Hurmuzachi și au fost înaintate spre vot.
Astfel, cei prezenți la Adunarea Generală FARM constată că sectorul agricol, ca ramură strategică a economiei naționale, necesită o atenție și un suport mult mai semnificativ în această perioadă dificilă.
Problemele principale accentuate de agricultori, dar și domeniile unde este nevoie de implicare directă din partea instituțiilor statale și a partenerilor de dezvoltare sunt următoarele:
Rezoluția Adunării Generaledin 18 martie 2022
I. Subvenționarea sectorului agricol
Subvenționarea agriculturii este una dintre pârghiile principale în capitalizarea și sporirea competitivității sectorului agricol autohton din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.
În acest context, Federația vine cu următoarele propuneri și solicitări:
Pe fonul inflației și a scumpirilor continue, identificarea resurselor financiare suplimentare pentru mărirea fondului de subvenționare cu min 25% în scopul acordării suportului pentru toți depunătorii de dosare eligibile.
Identificarea resurselor financiare de cca 800 mln. MDL pentru achitarea subvențiilor 2021, astfel fondul complet de subvenționare actual să fie destinat anului 2022.
Achitarea în regim de urgență a agricultorilor eligibili pentru dosarele de subvenționare depuse în anul 2021.
Lansarea programului start-up pentru tinerii agricultori.
Revizuirea conceptuală a politicii de subvenționare pentru perioada strategică viitoare cu respectarea echității în alocarea fondurilor atât între sectoare cât și categorii de beneficiari – micro, mici, medii și mari.
II. Aprovizionarea cu mijloace de producere
Compensarea cheltuielilor de motorină în proporție de 8-10 mdl/l pentru lucrările de primăvară privind cultivarea culturilor din grupa a doua în următoarele două luni.
Reglementarea din partea statului a pieței produselor petroliere.
Compensarea parțială a costurilor îngrășămintelor minerale și a produselor de uz fitosanitar.
Asigurarea controlului asupra companiilor de aprovizionare cu privire la adaosul comercial inclus în prețul final al produselor importate prin introducerea rigorilor de trasabilitate.
III. Comercializarea producției
Impulsionarea lucrărilor în cadrul laboratoarelor de certificare existente pentru producția de export.
Crearea laboratoarelor de certificare noi în raioanele țării.
Negocierea la nivel de guvern a facilității exportului în UE.
Negocierea și simplificarea procedurii de export în România.
IV. Politica fiscală
Scutirea de impozitul pe venit pentru anul 2022
Scutirea TVA pentru anul 2022.
V. Creditarea sectorului agricol
În contextul că tot mai mulți agricultori se confruntă cu refuzul băncilor în acordarea creditelor operaționale se impune necesitatea identificării unui mecanism de finanțare a sectorului.
Elaborarea și adoptarea Legii cu privire la garantarea Creditului Agricol, care să prevadă crearea Fondului de Garantare a Creditului Agricol.
VI. Cooperarea fermierilor
Procesul de cooperare a fermierilor în agricultură continuă să fie unul lent, în pofida faptului că asocierea este practic unica soluție pentru sporirea competitivității producției agricole și accesarea piețelor pentru fermierii mici și medii.
Elaborarea unei legi speciale privind cooperativele agricole de întreprinzător sau completarea Legii nr.73/2001 cu privire la cooperativele de întreprinzători cu un capitol dedicat cooperativelor agricole de întreprinzători cu ulterioara abrogarea/integrarea Legii nr.312/2013 privind grupurile de producători agricoli după o perioada de 5 ani.
Completarea capitolului 7, Titlul II din Codul fiscal cu norme, privind scutirea de plata impozitului pe venit pe o perioadă de 5 ani, aplicabile cooperativelor agricole de întreprinzători noi create.
Completarea art.96 CF – aplicarea cotei „zero” la TVA, pentru investițiile capitale fără obligațiunea de includere în capitalul social al cooperativelor.
Subvenționarea creării locurilor de muncă permanente de către cooperative pentru primii 10 ani de activitate.
Decizii finale
Adoptarea Rezoluției Adunării Generale a Federației în calitate de document de poziție pentru anul 2022, care va fi transmis tuturor organelor guvernamentale vizate.
Monitorizarea procesului de luare a deciziilor de către factorii responsabili cu aplicarea ulterioară în practică pentru soluționarea problemelor abordate.
În cazul estimării rezultatelor nesatisfăcătoare, va fi necesar de elaborat un plan de acțiuni la nivelul consiliului administrativ și adunării generale extraordinare pentru redresarea situației.
Programul se află la cea de a III-a ediție și are scopul de a pregăti generațiile viitoare de tineri fermieri pentru a continua business-ul familiei și pentru a-și asuma rolul de lider atât în afaceri, cât și în comunitate.
În acest an, pentru 6 tineri din Republica Moldova compania Agricover România a oferit posibilitatea de a acoperi integral costurile cursurilor, în valoare de 10 mii de euro. Detalii aici.
Într-un interviu acordat FARM, Ion Rotaru povestește despre experiența sa și planurile pe care le are în agricultură – de a dezvolta afacerea în agroturism.
Ion, cum ai reușit să ajungi în România, în acest program?
Am fost invitat de ministrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să particip la acest curs. Inițial am refuzat, crezând că este vorba despre niște training-uri, legate de partea tehnică a agriculturii, adică semințe, plantare etc. Dar după ce am fost sunat iar și am văzut programul, unde era totul explicat, am rămas impresionat. Am descoperit că în cele nouă luni de curs se pune accent pe dezvoltarea personală. În acest program învățăm cum să comunicăm eficient cu oamenii, să adresăm întrebări, să încurajăm pe alții să vorbească, să facem gesturi, mimică, să putem descifra gesturile altor persoane, să lucrăm cu empatia, cu relațiile din familie și să ne apărăm ideile. Pe lângă dezvoltarea emoțională, mai învățăm și despre partea financiară.
Care sunt criteriile de selecție?
Nu știu exact cum am fost selectați, dar sigur noi toți am trecut un interviu. Chiar săptămâna aceasta, întâmplător, m-am întâlnit cu o colegă de a mea de la Iași, ea tot a depus pentru program, dar au refuzat-o. Au refuzat-o din cauza că ea a spus că nu va putea participa la toate cursurile, dar prezența este obligatorie. Dacă nu vii timp de trei zile, trebuie să achiți 300 de euro, dacă refuzi cursurile, trebuie să achiți 500 de euro, e specificat în contract. E o metodă de a motiva participanții.
Pentru prima dată ai aflat despre program la Summer Camp, eveniment organizat FARM, te-ai gândit de atunci să participi la concurs?
La Summer Camp de la Vadul lui Vodă a fost prima interacțiune, deși această idee, nu mi-a trezit foarte mult interes. Abia după ce am văzut programul, am înțeles că e ceva interesant.
Probabil că mulți agricultori nu vor înțelege care este legătura dintre agricultură și dezvoltarea personală. De aceea, te rog să ne explici tu, de ce este atât de importantă cultivarea acestei laturi?
Programul vrea să ne formeze ca lideri, nu vrea să ne pună la muncă în câmp, vrea să educe o generație de lideri care să poată gestiona o afacere, lideri care pot să atragă oameni în jurul lor, oameni buni cu care să creeze echipe. Scopul organizatorilor este ca timp de 10 ani să fie formați cel puțin o mie de agriculturi cu o altă viziune despre agricultură. Lideri care au o altă gândire. Ei investesc în tineri, ca tinerii să preia afacerile părinților și să le ducă bine, să le gestioneze corect.
Tu faci parte din prima generație de moldoveni care a ajuns în programul din România, care sunt lecțiile principale pe care le înveți acolo?
Cel mai mult îmi place că mă dezvolt personal și emoțional. Eu simțeam că aveam nevoie de mai multe cunoștințe din acest domeniu. Dacă inteligența emoțională nu e dezvoltată, nu poți lucra cu oamenii, chiar și cu angajații, clienții, familia, prieteni, colegi, nu contează despre cine este vorba, dar nu poți comunica. Concluzia e una simplă, dacă nu ești fericit pe plan personal, nici afacerea nu o să fie eficientă și nu o să aducă profit. Dar orice afacere are un scop final – să aducă profit și cu cât e mai mare, cu atât e mai bine.
Cum este împărțit cursul?
Tot cursul este o combinație între dezvoltarea abilităților de gestionare a finanțelor și dezvoltarea profesională și morală. După ce vom finaliza cursurile, va trebui să realizăm un video, despre cum ne convingem familia să implementăm ceva nou în afacerea pe care o dezvoltăm și de asemenea, trebuie să elaborăm și un business plan. Aici va trebui să schițăm pas cu pas ce facem, cum facem și unde vom ajunge la final. E obligație pe care trebuie să o îndeplinească fiecare persoană din curs, dar avem și un mentor care ne ghidează. Fiecare și-a ales câte un mentor, în mod aleatoriu sau care ne-a plăcut mai mult din trainerii noștri. Și toate întrebările pe care le avem, le discutăm împreună cu ei. Aceștia ne ghidează ca să ducem la bun sfârșit proiectul.
În cazul tău despre ce specialist este vorba, cine e mentorul tău?
Mentorul meu este Dan Ioniță, el este responsabil de cursul financiar. El face training-uri cu foarte multe companii din România: Dacia, Mercedes, BMV companii agricole, bănci etc. Sunt diferite strategii, pași, cum ne ajutăm, cine cu cine cooperează, colaborează sau nu echipele între ele.
Care dintre lucrurile pe care le înveți acolo, crezi că nu vor putea fi implementate în Republica Moldova?
În primul rând, ceea ce ține de legislație, dar și de susținerea agricultorilor din partea statului. În România se dau subvenții – 200 de euro la hectar. Adică în medie, colegii mei și familiile lor gestionează cam în jur de o mie de hectare. Dacă facem un calcul simplu, ei au 200 de mii de euro pe an de la stat, indiferent de ce cultivă. Aici, e mai greu să supraviețuiești din agricultură, la noi prețurile sunt mai mari în comparație cu cele din România, dar ei sunt ajutați de stat. Și din acest motiv, rezultatul efortului depus de ei, se vede și se simte mai ușor și mai rapid.
Ei au acces și la resursele Uniunii Europene.
Exact, ei au acces la foarte multe resurse economice a Uniunii Europene, e vorba de un alt nivel. Am colegi care vorbesc despre investiții de milioane de euro. Pe când la noi, să vorbești de așa sume, practic e ireal.
Părinții tăi fac agricultură, de ceva vreme ești implicat în afacere, care sunt responsabilitățile tale?
Eu mă ocup de partea de marketing, de vânzări, de clienți, de achiziții – o parte din ele, dar și de agroturism. Oferim servicii de cazare și pescuit. Eu mă ocup de implementare de proiecte, atragere de fonduri. Scriu și proiecte, câteva, care mai mici, am reușit să le și câștig. În ultimii ani, am implementat trei proiecte. Primul proiect l-am scris pentru a instala panouri solare, de a avea acces la energia regenerabilă, am pus instalații. Al doilea a fost iluminarea stradală a 2 km, pe malul lacului, ca turiștii care vin noapte, să aibă lumină. Și al treilea proiect a fost construcția a patru căsuțe pentru cazare. Care au adus cel mai mare impact și care are cel mai mare succes.
Cui aparține ideea de dezvolta ramura agroturismului?
Ideea îmi aparține și îmi place mai mult, pentru că văd reacțiile și emoțiile oamenilor pe față, comparativ cu agricultura clasică, unde e mult mai multă muncă și nu în tot timpul știi unde ajunge marfa ta.
Ți-a fost complicat să convingi părinții să mergeți pe latura aceasta?
Nu, a fost o idee care a mers de la sine, spontan s-a pornit și spontan am avut rezultat. Nimeni nu s-a așteptat că o să fie impactul atât de mare, credeam că e o joacă să dezvolți agroturismul. Am văzut că are impact mare și îi mult mai stabil, față de agricultură. Pentru că în agricultură când câștigi, când pierzi. Agroturismul e mai constant.
Ion Rotaru a participat la tabăra de vară ”Youth ASC – Youth Agro Summer Camp”, dedicată membrilor Rețelei Naționale a Tinerilor Agricultori, și a fost organizată de Federația Agricultorilor din Moldova, FARM, în parteneriat cu Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova, Dorcas Moldova și WE EFFECT, Suedia. Scopul acesteia a fost de a consolida platforma dedicată tinerilor fermieri.
Face agricultură din 2009 și chiar dacă nu are studii în domeniu, calitățile de legumicultor îi curg prin vene. În cei 12 ani de experiență a învățat să calculeze, să dozeze și să ia decizii înțelepte pentru a-și dezvolta afacerea.
A început modest, cu tomate și castraveți cultivate în sere, iar în timp a înțeles că diversitatea de produse aduce clienți mai mulți, venituri mai mari, dar și mai multă responsabilitate.
Adrian Frunze din satul Pelivan, raionul Orhei este membrul FARM și administratorul SRL „Adiagrodan”. Fermierul spune că cele mai mari greutăți se referă la comercializarea incorectă și concurența cu produsele de import.
„În rest, noi dispunem practic de tot. Avem întreprinderi agricole care ne deservesc totalmente cu semințe, îngrășăminte, produse de uz fitosanitar. Dar când ajungem la vânzare, acolo întâmpinăm greutăți. Forța de muncă iarăși este o problemă, cred că e pe prim plan, nimeni nu dorește să muncească”.
Produsele pe care le crește în sere le vinde la piața locală sau piața angro din Chișinău.
„Mai lucrăm și cu câteva întreprinderi care se ocupă cu ambalarea produselor. Noi la direct cu rețelele nu am lucrat, fiindcă este foarte greu. Nu poate un agricultor singur să producă, să ambaleze și să ducă marfa în rețele, iar jumătate de zi să o piardă pentru a fi preluată marfa. Sunt care se ocupă cu ambalarea și transportarea. Noi le livrăm producție și ei fac livrarea mai departe.
Mulți oameni vin și cumpără de pe loc. La început veneau mai mulți oameni și își culegeau siguri din sere legumele, era o plăcere pentru ei, acum s-au mai schimbat lucrurile”
Adrian Frunze, pe lângă faptul că se ocupă cu creșterea legumelor în sere le și mai construiește.
„În vreo trei ani am construit aproximativ 3 ha de sere prin apropiere de Orhei. Dar luând în considerare faptul că tineretul „a fugit” din țară, nu avem cu cine lucra. Și acum uneori ne mai apelează oamenii să le construim serele, dar pentru că nu avem brațe de muncă, a trebuit să renunțăm”.
Fermierul spune că subvențiile oferite de către stat sunt de mare ajutor, astfel reușesc producătorii agricoli să-și recupereze o parte din investițiile efectuate.
„Personal, am primit subvenții vreo 5 ani la rând, doar că deja noi de vreo 2 – 3 ani nu am investit nimic din nou. Dar cred că trebuie cumva schimbate lucrurile astfel încât să avem un preț stabil anul împrejur. Am fost în multe țări și am văzut cum merg lucrurile la ei. Acolo permanent prețul la roșii e stabil – 1,5 euro, spre exemplu. Nu contează dacă e sezonul de producere sau nu, dar pe piață se mențin aceleași costuri. Acest lucru se referă la orice produs.
Cred că și la noi ar fi bine cumva de monitorizat, de făcut un studiu, un calcul, cine și ce produce. Unul produce varză, altul cartofi, la celălalt an ne schimbăm și tot așa. În plus, cred că ar trebui de făcut o analiză pe cap de locuitor, câți oameni sunt, cât se consumă, cât se poate de vândut. Numai în așa fel o să ne putem vinde marfa.
O parte din agricultori sunt foarte bine informați, dar este și o altă categorie, care nu prea se documentează, a mai adăugat producătorul.
„Ca să te dezvolți, trebuie să fii la curent cu tot ce se întâmplă. Dacă ești dezinformat te supui la multe riscuri – nu cunoști prețurile, nu știi cum trebuie să faci și în rezultat, poți să pierzi bani. Dacă nu ai informație, evident că pierzi bani, cheltui mai mult, dar nu obții rezultatele pe care ți le propui”.
Orice seminar oferă informații utile, totodată faci cunoștință cu alți agricultori, înțelegi cum merg lucrurile. Am aflat multe despre irigare, creșterea răsadului, a mai povestit Adrian.
„La evenimentele organizate de FARM vin întreprinderi agricole care deja au multă experiență, mulți îi cunosc, oferă și ei informații utile. Încet, încet începi a cunoaște mai multe întreprinderi, faci schimb de experiență. Eu deja practic lucrez cu toate întreprinderile mai mari, care au atitudine serioase și care au produse de calitate”.
Foto: agrofarm.md
În ceea ce ține de cooperare, fermierul spune că aceasta funcționează, doar că sunt foarte mulți producători care nu sunt deschiși și se tem de concurență.
„Agricultura este interesantă, ești permanent în mișcare, dar tot efortul la un moment dat se epuizează și în multe cazuri te dezamăgești atunci când nu faci față, când nu îți merge bine. E multă muncă și nu tot timpul se merită aceste eforturi”.
Federația Agricultorilor din Moldova „FARM” informează că în perioada 7-11 iunie curent se vor desfăşura cursuri de instruire în domeniul antreprenoriatului, organizat în parteneriat cu ONG „ProEntranse”.
Programul de instruire este un curs destinat tinerilor, femeilor fermiere și migranților reveniți care doresc să se lanseze într-o activitate economică.
În urma petrecerii instruirilor, beneficiarii vor fi eligibili să acceseze subvenții în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, să-şi sporească abilitățile în domeniul antreprenorial şi să-şi asigure gestionarea eficientă a propriei afaceri.
Obiectivul fundamental al programului dat de instruire este acela de a oferi o bază teoretică și practică, care să permită beneficiarilor să-și formeze și să exerseze competențele necesare în inițierea, promovarea și dezvoltarea unei afaceri.
De asemenea, această instruire este binevenită și doritorilor de a aplica la „Măsura 3. Diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole”, pentru depunerea cererilor de solicitare a subvențiilor în avans pentru îmbunătățirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, în cadrul Agenției de Intervenție şi Plăți pentru Agricultură (AIPA).
Categoriile eligibile de solicitanți pentru Măsura 3 sunt persoanele fizice sau juridice înregistrate în localitățile rurale care lansează sau dezvoltă activități non agricole.
În cadrul cursului cu un număr total de 40 ore, beneficiarii vor fi instruiţi pe următoarele tematici:
Prevederile Regulamentului privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural;
Înregistrarea afacerii şi legislaţia în domeniu;
Managementul afacerii;
Planificarea afacerii;
Managementul financiar;
Evidenţa contabilă;
Marketing şi vânzări;
Managementul resurselor umane.
Organizarea activităților este coordonată împreună cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) și Agenția de Intervenție şi Plăți pentru Agricultură (AIPA) cu suportul Fondului Național pentru Dezvoltarea Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR).
Reamintim despre lansarea de către AIPA a celui de-al VII-lea Apel de depunere a cererilor de solicitare a subvențiilor în avans pentru proiecte start-up în domeniul agroindustrial, disponibil până la 18 iunie 2021.
Pentru a afla condițiile de înregistrare la cursul de instruire, puteți expedia un mesaj cu datele de contact la adresa electronică: [email protected] sau să luați legătura cu responsabilul de înregistrare la numărul de telefon 068882247.
Satele din Moldova trebuie să devină moderne, bogate și să asigure condiții de muncă și de trai pentru toată populația. Politica de dezvoltare agricolă și rurală are o influență semnificativă asupra dezvoltării economice a zonelor rurale, dar și asupra situației de mediu și sociale.
În cadrul Adunării Generale a Rețelei Naționale pentru Dezvoltare Rurală (RNDR) s-a discutat despre reușitele, dar și planurile de viitor ale celei mai mari organizații de fermieri din țară. Totodată, organizația și-a modificat statutul din structură informală în asociație obștească.
Aurelia Bondari, președintele RNDR, a remarcat că, această platformă a reușit, pe parcursul acestui an, să vină cu mai multe propuneri de îmbunătățire atât a cadrului legislativ, cât și a celui regulatoriu pentru a dezvolta zonele rurale.
„Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală a fost constituită în anul 2018 și a fost formată drept o platformă informală de discuții și dialog. În cadrul acestei rețele sunt implicate toate sectoarele societății, inclusiv sectorul public, privat și asociativ. Această platformă este unică în Republica Moldova, deoarece în premieră reprezentanții sectoarelor amintite s-au întrunit pentru a discuta problemele stringente din mediul rural. Pe parcursul primului an de activitate au fost create grupuri de lucru, unde s-au implicat toți cei interesați de subiectele și problemele lansate. La finele acestui an avem promovate mai multe inițiative legislative, modificări a cadrului regulatoriu, care în final va aduce beneficii, resurse financiare, proiecte și instrumente pentru dezvoltarea spațiului rural. Cu acest suport sperăm să fie create noi locuri de muncă, oportunități pentru toate grupele și zonele, inclusiv pentru cele defavorizate. Credem că, această structură este una de perspectivă, care ajunge la decizii prin consens și noi credem în eficiența și rezultatele rețelei. La moment, avem 100 de membri și ne-am adunat pentru a dezbate rapoartele de activitate și totodată, ne-am propus să înregistrăm juridic această rețea pentru a dispune de mai multe oportunități de dezvoltare.”
Dorin Andros, secretar de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a subliniat că, rețeaua este un partener important în promovarea și implementarea politicelor naționale de dezvoltare în domeniul agro-alimentar, dar și dezvoltării rurale.
Reprezentantul Delegației UE în Moldova Gintautas Baranauskas, a menționat că, dezvoltarea rurală și agricultura sunt în stare să aducă o contribuție semnificativă în crearea locurilor de muncă, creșterea econimică.
„Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală este o structură care reunește părțile interesate, care au drept scop îmbunătățirea activităților de dezvoltare rurală. Această rețea serveștre drept centru de disemiare a informației cu privire la implementarea politicelor de dezvoltare rurală, a Proiectelor în acest domeniu, dar și a altor inițiative care au drept scop îmbunătățirea vieții oamenilor din localități”.
Potrivit agricultorilor, una dintre principalele probleme pentru dezvoltarea rurală este migrarea populației, din cauza lipsei locurilor de muncă. Membrii rețelei consideră că prin implicare activă se pot elabora și implementa Proiecte ce vor contribui la dezvoltarea satelor din Republica Moldova.
„Ne-am constituit în acest an, după care am participat la mai multe seminare de școlarizare pentru a putea implementa Proiecte de dezvoltare rurală. Participăm la Adunarea generală pentru a totaliza activitățile desfășurate pe parcursul acestui an. Apreciez că, a fost elaborat un plan ce conține mai multe propuneri de îmbunătățire a finanțării Grupurilor de Acțiune Locală. Sperăm că GAL-le formate să contribuie la dezvoltarea rurală. În aceste grupuri deciziile sunt adoptate de către membrii societății, sau comunității unde activează această structură. Astfel spus, deciziile se iau de jos în sus, de către cei care cunosc cel mai bine situația din sector și sunt cointeresați pentru a dezvolta localitățile lor”, ne-a spus Petru Flocosu, membru al GAL-lui „Calea Dropiei” și fondatorul Alianței Fermierilor din raionul Drochia.
„Rețeaua de Dezvoltare Rurală este o platformă benefică inclusiv pentru producătorii agricoli. Este un loc unde se pot întâlni membri unei comunități pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă. Am creat recent platforma Regională Nisporeni, iar cei care au devenit membrii au fost încântați de posibilitățile pe care le oferă această rețea. Consider că ,este absolut normal ca toate procesele ce se referă la tehnologii, comercializare să fie auzite, iar inițiativa trebuie să intervină din partea de jos, este un principiu al democrației. Nu poate exista o economie puternică fără producători, mai ales că noi suntem o țară agrară, noi producem și exportăm peste 75% din produsele agro-alimentare. Producătorii agricoli trebuie să fie auziți de autoritățile care adoptă legi. Iar rețeau este o oportunitate de a ne expune problemele și de a găsi împreună soluțiile cel mai bune pentru localitatea noastră”, a remarcat Petru Ionel, director executiv al Organizației Regionale Nis-Agroinform.
În cadrul ședinței au fost semnate două Acorduri de Parteneriat între RNDR cu doi actori cheie din domeniul agricol și rural, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului precum și Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Acordul are drept scop facilitarea dialogului constructiv dintre toți actorii interesați pentru dezvoltarea politicelor publice eficiente, pentru îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural din Republica Moldova.
Printre obiectivele RNDR pentru anul viitor se numără sporirea competitivităţii producţiei agroalimentare locale, dar şi consolidarea agricultorilor în cooperative de producere.
