Pe 15 octombrie 2019, la Chișinău își vor ține lucrările Conferința Națională „Oportunități de investiții în horticultura de valoare înaltă din Moldova” și Forumul Comercial Internațional B2B, organizate de FAO, BERD și Federația Agricultorilor din Moldova ”FARM”.
În cadrul Conferinței vor fi abordate nișele opționale pentru investiții în scopul sporirii eficienței și, ca rezultat, a creșterii volumului de export la producția horticolă de valoare înaltă. Scopul Forumului Comercial Internațional B2B, ce va avea loc în partea a doua a zilei, este de a stabili relații de parteneriat pentru facilitarea comerțului.
La evenimente și-au anunțat prezența circa 150 de producători și exportatori importanți de struguri de masă, mere, prune, nuci, pomușoare din Republica Moldova și importatori de peste hotare. Companii importatoare importante din 9 țări și-au exprimat acordul de participare la evenimente – din Ucraina, Romania, Rusia, Belarus, Spania, Franța, Africa de Sud, EAU și Tadjikistan.
Importatorii prezenți la Forumul Comercial vor avea ocazia să viziteze două plantații mari de mere, care dețin infrastructura necesară exporturilor: depozitare modernă, linii de sortare etc. Vizita în teren este planificată cu o zi înainte de eveniment – pe 14 octombrie. Pentru importatorii care sunt interesați de struguri de masă, pe 16 octombrie va fi organizată o vizită la întreprinderile care produc, depozitează și exportă struguri.
Conferința Națională „Oportunități de investiții în horticultura de valoare înaltă din Moldova” și Forumul Comercial Internațional B2B vor avea loc marți, 15 octombrie 2019, cu începere la ora 10:00, la Radisson Blu Leogrand Hotel, str. Mitropolit Varlaam, 77, Raut Ball Room (Intrarea de pe str. Vlaicu Pârcălab, 69), Chișinău.
Intensificarea și diversificarea colaborării internaționale a Federației Agricultorilor din Moldova (FARM) vine să consolideze profesionalismul și capacitățile agricultorilor și experților din Republica Moldova și, prin deschiderea de noi oportunităţi de cooperare, să preia noi practici inovatoare pentru dezvoltarea producției de legume în spații protejate. În acest context, i-am solicitat un interviu expertului FARM, Vasile Pojoga.
Care sunt secretele echipei FARM și prin ce metode reușiți să fiți alături de producătorii agricoli autohtoni, în acest interviu referindu-ne în mod special la cei din sectorul legumicol?
„Dorim să ținem pasul cu toate noutățile din domeniul legumiculturii și să le transmitem mai departe atât către membrii Federației Agricultorilor din Moldova, dar și către toți cei interesați, pe care motiv colaborăm intens cu experți consacrați locali și de peste hotare. Respectiv, am ales să participăm la evenimente din țări cu tradiție în cultivarea legumelor, pentru a prelua din experiența acestora. Recent, bunăoară, mai mulți membri ai FARM au fost detașați să participe la două evenimente de rezonanță în domeniul vizat, desfășurate în orașele Zaporojie și Dnipro, Ucraina, și în Olanda. În cadrul acestor deplasări, am putut observa asemănări dar și deosebiri față de tehnologiile utilizate în Republica Moldova, am analizat tehnologiile de cultivare și prelucrare post recoltă, hibrizii cultivați în funcție de specificul zonelor, metode de fertilizare utilizate, precum și modalități de comercializare a legumelor. Scopul nostru este acela de a contribui la dezvoltarea sectorului legumicol din Republica Moldova și toate eforturile noastre se îndreaptă spre atingerea acestui obiectiv”.
Cu ce scop delegația FARM a mers în Ucraina și cu ce a finalizat evenimentul descris ?
„O delegație a Federației Agricultorilor din Moldova a participat la prima conferință internațională „Afacerile cu sere în Ucraina – 2019”, care și-a ținut lucrările în orașul Dnipro, Ucraina, pe 22 august curent. La acest forum internațional au participat circa 50 de producători agricoli din Moldova, Georgia, Ucraina, Uzbekistan și Tadjikistan, dintr-un total de 150 de delegați din cele șapte țări participante. Reprezentanții rețelelor de comercializare, ai producătorilor de legume în sere și cei ai instituțiilor de creditare și finanțare au discutat tendințele mondiale în domeniu, piața mondială, cum are loc comercializarea producției, cum se investește în branșă, cât și alte subiecte din domeniul vizat. Plus la aceasta, pe dimensiunea practică am vizitat mai multe tipuri de sere pentru roșii și castraveți, o linie de sortare și ambalare și un depozit de păstrare. A fost un exercițiu complex, participanții asimilând informații teoretice și practice deosebit de utile pentru tot spectrul, de la solarii pe structură de lemn până la sere de ultimă generație”.
Este de presupus că vizita în Olanda a fost una de consolidare și completare a cunoștințelor acumulate în domeniul vizat ?
„Bineînțeles! Delegația Federației Agricultorilor din Moldova a întreprins o vizită de studiu în Olanda, unde, pe 25-29 august curent, a avut loc un studiu aprofundat a sectorului de sere din această țară, cât și a sectorului internațional de horticultură de seră. La lucrările reuniunii a mai participat o delegație de experți și producători agricoli din Georgia, care, alături de reprezentanții FARM, au valorificat oportunitatea de a lua cunoștință cu ultimele tendințe și inovații din domeniu. Gazdele, în acest scop, au organizat un tur de studiu al sectorului serelor din Olanda, care, alături de dimensiunea teoretico-științifică a evenimentului, a conținut mai multe vizite de documentare practică, la întreprinderi cu renume mondial în domeniul horticulturii de seră”.
Ce întreprinderi ați vizitat și ce v-a impresionat din practica colegilor din Olanda?
„Noi am vizitat mai multe întreprinderi, specializate pe anumite segmente ale creșterii legumelor în spații protejate. În primul rând, aș menționa World Horti Center, care, pe plan mondial, este principalul centru de inovații al sectorului internațional de horticultură de seră. De asemenea, agenda reuniunii a conținut vizite de studiu în mai multe localități din Olanda, la alte întreprinderi cu renume mondial, printre care Hoogendoorn Growth Management, care furnizează sisteme automatizate de ultimă oră pentru sectorul de sere, Dalsem, care este o companie specializată în proiecte de sere complete, în baza tehnologiilor de vârf, serele Tomato World etc. Membrii FARM, alături de colegii din Georgia, au întreținut un dialog intens și productiv cu experții olandezi pe subiecte ce țin de sistemele automatizate de ultimă oră pentru sectorul serelor, dedicate gestionării climei, apelor, energiei, sistemelor de management al datelor etc”.
Cum ați caracteriza vizita în Olanda și care, la modul succint, sunt principalele învățăminte și concluzii ?
„Pe finalul acestei vizite de studiu, am remarcat cu toții excelenta desfășurare a evenimentului și le-am mulțumit colegilor din Olanda pentru schimbul productiv de practici și informații. Toate câte am preluat sunt extrem de necesare producătorilor agricoli din Republica Moldova, noi fiind gata să le oferim tot suportul necesar. În ultima perioadă se constată un trend pozitiv de creștere a capacităților de producere a legumelor în spații protejate, afirmarea și consolidarea afacerilor ce țin de creșterea legumelor în spații protejate necesitând eforturi și cunoștințe temeinice. Este relevant faptul că, urmare a unui schimb mutual de informații și practici, noi, cei de la FARM, căpătăm noi cunoștințe în domeniu și suntem antrenați într-un continuu proces de perfecționare și profesionalizare. Suntem bucuroși că, în acest context, colegii noștri de peste hotare, precum cei din Ucraina, Olanda etc., manifestă maximă deschidere și cooperare”.
Vă mulțumim pentru interviu!
Notă: Vizitele în Ucraina și Olanda au fost realizate în cadrul Proiectului regional „Îmbunătățirea oportunităților de comerț a horticulturii de valoare înaltă în Georgia, Moldova, Tadjikistan și Uzbekistan”, cu suportul BERD/FAO și implementat de FARM în Republica Moldova.
În perioada 15 – 19 iunie 2019, Federația Agricultorilor din Moldova (FARM) în parteneriat cu Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) va organiza cursul destinat tinerilor şi femeilor fermieri, care doresc să se lanseze într-o activitate economică, sub orice formă de organizare juridică, și să acceseze subvenții în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural.
Instruirea se va desfășura la Chișinău, în cadrul Programului de instruire în domeniul antreprenoriatului. Doritorii de a participa la orele de instruire trebuie să se înregistreze și să expedieze un mesaj la adresa electronică: [email protected] sau la numărul de telefon 069711011.
Amintim că, în perioada 7 mai – 9 iulie 2019, se desfășoară cel de-al IV-lea apel de recepţionare a cererilor de solicitare a subvențiilor în avans pentru anul curent.
Obiectivele, strategia și responsabilitățile partenerilor Proiectului „Angajarea societății civile în îmbunătățirea proceselor de dezvoltare rurală” au fost abordate în cadrul unui atelier de lucru internațional, desfășurat de către Federația Agricultorilor din Republica Moldova (FARM), cu participarea reprezentanților celorlalte două organizații implementatoare – președintele Federației Agricultorilor „Fermierul”, Ginu Costel Toma (România), și Directorul Workshop for Solutions, Zinta Miezanie (Lituania).
Lucrările atelierului au debutat cu o prezentare succintă a activităților fiecărei organizații partenere în acest moment, partenerii de peste hotare invocând progresele, dar și impedimentele înregistrate.
În cadrul reuniunii, directorul executiv al Federației Agricultorilor din Republica Moldova, Aurelia Bondari, a prezentat o descriere exaustivă a proiectului, fiind punctat obiectivul principal al acestuia – creșterea rolului societății civile în îmbunătățirea proceselor de dezvoltare rurală prin participarea, responsabilizarea și promovarea instrumentelor eficiente pentru dezvoltarea locală durabilă.
La discuțiile pe marginea proiectului, au fost abordate subiecte ce țin de consolidarea rolului rețelelor rurale naționale și regionale în promovarea bunei guvernări și a responsabilității prin procese participative și incluzive, dezvoltarea capacității platformelor regionale pentru consolidarea participării în monitorizarea și evaluarea politicilor agro-rurale, în special, politicile bugetare la nivel local, cât și despre crearea modelelor de succes pentru dezvoltarea locală durabilă printr-o abordare teritorială, integrarea politicilor naționale la nivel local și o mai bună cooperare între părțile interesate din mediul rural.
În acest context, directorul executiv FARM, Aurelia Bondari, a specificat necesitatea evaluării platformelor active, a punctat necesitatea dezvoltării și, eventual, a îmbunătățirii strategiilor asumate în implementarea proiectului. De asemenea, s-a făcut referință la situația regiunilor, unii membri implicându-se activ și alții mai puțin.
Programul de lucru al atelierului a continuat printr-o sesiune de discuții și precizări dedicate Planului de acțiuni pentru 2019 și responsabilitățile partenerilor, a fost abordat subiectul monitorizării proiectului, s-a făcut un schimb constructiv de opinii despre sistemul de evaluare (fișiere de timp, rapoarte de progres, contracte cu echipa de proiect și descrierea postului etc.).
La fel, au fost abordate detalii ce țin de elaborarea raportului de monitorizare privind implementarea NSARD, un domeniu de responsabilitate al partenerului din Lituania, cât și cum va fi sprijinită dezvoltarea în continuare a celor zece platforme regionale (metodologia de asistență), domeniu de responsabilitate al partenerului din România. Pe final, participanții la lucrările atelierului au apreciat buna desfășurare a evenimentului, fiind menționată importanța angajării societății civile în îmbunătățirea proceselor de dezvoltare rurală.
Cooperarea producătorilor agricoli are mai multe avantaje, stimulând producerea omogenă, atragerea investițiilor, dar și eficiență înaltă, aceasta rămâne a fi una dintre cele mai avantajoase forme organizatorico-juridice. Cu toate acestea, în Republica Moldova o bună parte din fermieri nu doresc să formeze cooperative din diverse motive.
Pentru a stimula asocierea producătorilor în grupuri, dar și a-i informa despre oportunitățile de care pot beneficia aceștia formând cooperative, pe parcursul a 3 ani s-a derulat Proiectul „Promovarea lanțului valoric horticol prin cooperare” finanțat de Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii. La data de 15 mai curent, au fost prezentate rezultatele acestuia.
Iurie Hurmuzachi, directorul adjunct al Federației FARM, a menționat pentru Agrobiznes că, în cadrul Proiectului a fost creată o componentă specială ce ține de cooperarea fermierilor în horticultură, pentru sporirea competitivității acestora, facilitarea accesului piețelor de desfacere și asigurarea schimbului de experiență între țările vizate.
„Practic, suntem pe ultima sută de metri până la finalizarea acestui proiect. În această perioadă, efectuăm un bilanț a tot ceea ce s-a reușit pe parcursul acestor 3 ani. Prima conferință a avut loc la finele lunii aprilie în Armenia, acum se desfășoară în Moldova și urmează a fi organizată ultima în Georgia, la începutul lunii iunie. Cooperarea fermierilor este, totuși, un subiect destul de sensibil pentru producătorii din țară. Pe parcursul Proiectului a fost efectuată o analiză amplă a cadrului legal și instituțional de creare și dezvoltare a cooperativelor în aceste 3 țări, am avut un schimb de experiență absolut necesar pentru dezvoltare. Avem lucruri similare, dar și specifice, deci, putem învăța câte ceva unul de la altul. Istoriile de succes a producătorilor ce au format cooperative demonstrează importanța și avantajele cooperării. Un obiectiv stabilit a fost crearea în fiecare țară a minim 5 cooperative pilot. În total au participat 25 de astfel de structuri din țările vizate. Beneficiarii au fost selectați prin concurs și sunt cei ce au avut o viziune clară asupra muncii în echipă și cooperării. Aceste structuri reale vor avea un impact pozitiv asupra economiei prin activitatea lor. Comparativ cu țările dezvoltate, avem o experiență prea tânără în cooperare, astfel, Legea privind cooperativele de întreprinzător a fost adoptată abia în 2001. Fermierii încep a avea încredere în ceea ce vizează cooperarea, însă lipsa unor programe special focusate pe cooperare, consultanței tărăgănează acest proces”, a explicar Iurie Hurmuzachi.
Prezentă la eveniment, Mariam Jorjadze, directorul Asociației Agriculturii Biologice ELKANA, a relatat în cadrul evenimentului experiența de cooperare a producătorilor din Georgia, menționând că, analizând țările participante la Proiect, cel mai bun exemplu de cooperare este prezentat anume de Georgia.
„Timp de acești trei ani, perioadă în care s-a desfășurat proiectul, am reușit multe. Colaborarea dintre cele trei țări a permis un schimb de experiență inedit. Consider că, dezvoltarea cooperării este un element cheie pentru țări precum Moldova, Armenia și Georgia, deoarece vorbim de întreprinderi relativ mici. Având în față atât exemple bune, cât și eșecuri putem alege ceea ce este cel mai eficient pentru o dezvoltare durabilă. Pe parcursul proiectului, am elaborat diverse politici privind dezvoltarea cooperării. Ne dorim mult să ajutăm fermierii, iar acest lucru este posibil anume prin colaborarea acestora. Dacă e să analizăm aceste 3 țări, cel mai bun exemplu de cooperare este prezentat anume de Georgia. Cu toate că, și la noi mai există anumite lacune, totuși, producătorii sunt deciși să-și dezvolte afacerea prin cooperare. În Georgia a fost elaborat un program special pentru dezvoltarea cooperativelor, care a stimulat asocierea. Cred că experiența dată ar putea fi preluată și de alte țări”, a spus Mariam Jorjadze.
Am solicitat opinia producătorilor de la noi din țară, care deja au format cooperative și pot împărtăși experiența cu ceilalți fermieri. Potrivit acestora, barierele și impedimentele ce apar după formarea cooperativei pot fi depășite ușor, dacă este stabilit un scop bine determinat comun.
„Am format cooperativa acum 7 ani în urmă. Împreună cu ceilalți producători, producem mere și prune cu diferite epoci de coacere, ceea ce ne permite să asigurăm o exploatare mai eficientă a plantațiilor. Comercializăm circa 20% din fructe pe piață locală și restul este exportată. Planificăm, în viitorul apropiat să construim un frigider, pentru a avea posibilitatea de a exporta direct, fără intermediari. Datorită formei organizatorico-juridice pe care o avem, anul trecut am beneficiat de suport din partea IFAD și am investit în dezvoltarea instituțională, tehnologii moderne de producere, procurarea utilajelor moderne. Cooperarea este atractivă nu doar datorită posibilității de a activa în grup, dar și datorită posibilității de a atrage investiții. Un alt avantaj ar fi posibilitatea de a vizita mai multe țări exemple la acest capitol și preluarea practicilor de acolo. Datorită tuturor acestor schimbări, asigurăm dezvoltarea durabilă a cooperativei”, a spus Andrei Zbancă, membrul cooperativei Verifruct.
„Suntem 6 producători care prelucrăm în comun 100 de hectare. Cooperativa a fost creată în anul trecut, reprezentând, de fapt, o necesitate. Chiar dacă a trecut puțin timp, am reușit deja să beneficiem de avantajele cooperării. Ne-a fost asigurată consultanță de către FARM, am avut ocazia să vizităm cooperative din Georgia, Polonia și am obținut un grant pentru procurarea tehnicii agricole. Doar asocierea permite asigurarea unei producții omogene, dar și efectuarea lucrărilor la cel mai înalt nivel. Efectuăm împreună lucrările de întreținere a livezii de nuci, însă nu am reușit încă să comercializăm în comun, deoarece plantația nu a intrat pe rod. Ne este mult mai ușor, utilizăm un tractor comun și restul tehnicii agricole. Conferință este foarte utilă pentru noi, aici putem prelua practici bune, dar și colabora cu producătorii ce au format deja cooperative și se bucură de succes”, a spus Nicolae Jalamschii din Rezina.
Întrebați dacă s-ar asocia în cooperative, producătorii care încă nu au o asemenea experiență, au menționat că, sunt pentru, important este să găsească colegi cu scopuri comune.
„Sunt apicultor de peste 15 ani și pot spune că asocierea și crearea grupurilor de producători este foarte importantă pentru noi, acum întâlnim mai multe dificultăți la comercializare. Cred că, nu în zadar se spune că „unde-s mulți puterea crește”. Statutul de cooperativă ne va permite comercializarea mult mai rapidă a mierii, valorificarea eficientă post-recoltare prin procurarea în comun a utilajelor necesare pentru prelucrarea și ambalarea mierii. Eu văd doar avantaje. În cadrul acestei conferințe am discutat cu producători din Georgia și Armenia, cu care sper să cooperăm pe viitor”, a relatat Gheorghe Moroianu, GȚ „Gheorghe Moroianu”, Cahul.
„În cadrul întreprinderii producem prune și nuci, însă cantitatea este mică și comercializăm pe piața locală. Avem o suprafață totală a livezilor de 15 hectare. Consider că, în cazul în care am forma o cooperativă cu mai mulți producători ne-ar fi mult mai ușor. După experiența altor cooperative, asocierea chiar oferă multe avantaje. Pentru noi, este important să exportăm fructe direct, produce aceeași calitate, dar și asigura cantități suficiente”, a conchis Denis Coroi, GȚ „Coroi Sergiu”, Cantemir
Potrivit experților, mediul economic din țară este favorabil pentru dezvoltarea cooperării, iar asocierea producătorilor este un factor de competitivitate și de progres economic. Totodată, formarea unui cadru de politici viabile pentru dezvoltarea cooperativelor în Moldova va influența substanțial cooperarea.
Miercuri, 15 mai 2019, cu începere de la ora 10.00, va avea loc Conferința Regională „Cooperarea agricultorilor în Armenia, Georgia și Moldova”.
Evenimentul va avea loc la Radisson Blu Leogrand Hotel, (str. Mitropolit Varlaam 77, Chișinău, Sala Begonia (Intrarea centrală, etaj 2) și este organizat în cadrul Proiectului „Promovarea lanțului valoric horticol și incluziv în Moldova, Armenia, Georgia și Kazahstan” finanțat de către Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD) și implementat de Federația Agricultorilor din Moldova FARM, în parteneriat cu Organizația Neguvernamentală „SHEN” din Armenia, Asociația Agriculturii Biologice „ELKANA” din Georgia și Institutul de Cercetări Economice în Domeniul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Kazahstan.
Conferința Regională va cuprinde subiecte privind cadrul de politici pentru dezvoltarea cooperativelor în Armenia, Georgia și Moldova, metodologiile de creare a cooperativelor durabile și istorii de succes a cooperativelor din țările nominalizate.
Condițiile economice existente la nivel mondial impun cerințe noi și rigori sporite producătorilor agricoli. Pentru a reuși să facă față acestora, fermierii, în special cei mici, au nevoie de suport, instruire și consolidarea resurselor în scopul accesării piețelor de desfacere. Proiectul „Promovarea lanțului valoric horticol și incluziv în Moldova, Armenia, Georgia și Kazahstan” vine în sprijinul producătorilor agricoli mici prin integrarea în lanțul valoric și aplicarea durabilă a acțiunilor colective.
Agenda evenimentului o puteți vizualiza pe acest link.
Pentru contact:
Iurie Hurmuzachi, Federația Agricultorilor din Moldova, FARM
Tel: 068882202, e-mail: [email protected]
În condițiile ecologice din Republica Moldova castraveții și roșiile pot fi atacate de un spectru larg de boli. Iar un factor foarte important în combaterea acestora este determinarea corectă a agentului patogen. Astfel, este deosebit de importantă diferențierea simptomelor bolilor importante economic.
Aliona Cubai, expert în fitopatologie, în cadrul Conferinței naționale „Legumicultura în spațiu protejat”, a explicat cum pot fi vizual determinate bolile tomatelor și castraveților și care sunt simptomele caracteristice fiecărui fitopatogen.
„Multe produse combat un anumit spectru de boli, astfel, simptomele determinate incorect produc cheltuieli suplimentare și diminuează cantitatea și calitatea recoltei. Cele mai importante boli din punct de vedere economic la tomate și castravete sunt: fitoftoroza, alternarioza, peronosporoza, antracnoza, ascohitoza, fuzarioza, verticilioza, putregaiul cenușiu și alb”, a explicat Aliona Cubai.
Fitoftoroza tomatelor este una dintre cele mai răspândite boli la tomate și ardei.
FOTO: paradisverde.ro
„Boala se manifestă pe organele aeriene, cât și pe cele subterane. Primele simptome apar pe frunze – pete de culoare verde-gălbuie, care de parcă s-au format după ce a fost frunza strânsă-n mână. Aceste simptome indică faptul că, în plantă deja este prezentă infecția. Apoi, culoarea devine cenușiu-brună, având la margini o fâşie îngustă decolorată. Un aspect important este prezența senzației de umed la pipăitul petelor, ceea ce și deosebește mana de celelalte boli. Mai apoi, frunzele se usucă sau putrezesc”.
În a doua jumătate a perioadei de vegetaţie (august-septembrie), când dimineaţa cade rouă rece, pe fructe apar pete mari, brunificate și tari, cu suprafaţa denivelată, acoperite cu un puf fin albicios. Dacă se adâncește degetul ușor în pata din fruct – este o simptomă a fitoftorozei. Fructele bolnave cad ca urmare a putrezirii pedunculului. O altă simptomă a bolii este piciorușul negru, provocat de diverse bacterii. Pentru a deosebi mana de celelalte boli, rădăcinile plantei trebuie spălate, dacă partea atacată are o culoare neagră ce bate spre roșu, iar țesuturile în interiorul tulpinei sunt roz surii, atunci este fitoftoroza.
Ciupercile din Clasa Oomicete (fitoftoroza, piciorușul negru, mucegaiul) pot fi combătute cu același produs chimic. Fitoftoroza se dezvoltă activ la temperaturi de +16..25°C. Agentul patogen pătrunde în plantă prin ostiole în timpul respirației plantei și se hrănește cu substanțe nutritive.
„În cazul în care sunt prezente ploi, variații de temperatură, recomand tratările de prevenire cu produsele de uz fitosanitar: Previcur, Acrobat, Ridomil Gold, Mancozeb și altele, ce au o perioadă de acțiune de 7 zile. Dacă deja plantele au fost afectate recomand tratarea cu Acrobat+jumătate de doză de Quadris. La fel, sunt eficiente produsele bio, însă este important să fie pregătite corect. Acestea sunt eficiente la temperaturi de +18°C și trebuie păstrate în locuri ferite de lumină”.
Alternarioza tomatelor – pe tulpini apar pete cafenii, ce pot crăpa. Dacă tulpina este tăiată în interiorul acesteia se observă inele de culoare închisă – vase conducătoare moarte. Pe frunze apar pete rotunde, cafenii cu margini mai deschise la culoare. Această boală este periculoasă în sere, unde umiditatea aerului este sporită și boala se dezvoltă activ. Temperatura optimă este de 20..25°C. Pe pete se formează un strat de fructificații de culoare verde sau neagră, provocat de ciupercă ce poate provoca infecții respiratorii și la om. Pentru această boală pot fi aplicate aceleași produse chimice, ca și la fitoftoroză. De obicei, boala atacă plantele care deja, au fost afectate de un alt patogen, slabe sau arse de soare.
FOTO: gradinavisata.wordpress.com
Antracnoza – atacă toate organele plantei. Este frecvent întâlnită la castraveți. Apare mai des la umiditate sporită (98%). Pe frunze se pot observa pete circulare sau colţuroase, cu marginile difuze, verzi-gălbui, care mai târziu devin brun-roşietice. În condiţii de umiditate ridicată, pe suprafaţa petelor se observă puncte de culoare roz. Antracnoza se dezvoltă și la temperaturi reduse, începând cu +3ºC, iar la temperaturi de +30ºC își încetează activitatea. Cu timpul ţesuturile atacate se usucă şi se rup, perforând frunzele.
FOTO: botanistii.ro
Ascohitoza – boală des confundată cu antracnoza, dar diferă. Pe frunze petele formate se unesc formând o pată mare. Pe tulpini se formează o pieliță uscată, asemănătoare cu epiderma castraveților. Ca și în cazul atacului de bacterii, plantele afectate au tulpinile crăpate, din care curge o substanță cafeniu-închis. Se dezvoltă la 18..20°C. Planta este infectată la +16°C în prezența umidității. Tratamentele cu produse pe bază de cupru sunt eficiente în prevenirea răspândirii bolii.
FOTO: openfile.ru
Peronosporoza– simptomele sunt unele dintre cele mai ușor de depistat. Pe partea superioară a frunzei se formează pete deschise unghiulare, care se închid la culoare, și se usucă. Pe partea inferioară a frunzei, în locurile atacate, se observă culoarea violetă. Apare în condiții de umiditate. Se dezvoltă la temperaturi de +12ºC, iar la +29ºC, boala nu se mai dezvoltă. Este foarte importantă schimbarea produselor pentru a evita formarea rezistenței.
FOTO: zerno-ua.com
„Este foarte important de a stopa hrănirile plantei cu azot, acesta favorizând dezvoltarea bolilor prin mărirea și diviziunea celulelor”, a mai adăugat Aliona Cubai.
Făinarea – se dezvoltă în serele neaerisite, sau în câmp deschis după secete precedate de ploi abundente. Se dezvoltă la temperaturi de +16..20°C, la o umiditate de 80-90%, fiind des întâlnită primăvara. Poate fi foarte ușor depistată, simptomele nu pot fi confundate cu cele ale altor boli.
FOTO: agropost.ro
Putregaiul alb și cenușiu – patogen ce pătrunde în plantă prin leziuni. Putregaiul brun – se formează puf de culoare cafenie pe organele plantei în a 5-a zi de la infectare. În primele 4 zile se observă doar pete de culoare cafenie, ce pot fi ușor confundate cu simptomele altor boli. Pentru combaterea bolii sunt eficiente produsele Rovral, Topsin, Fundazol. Produsul Fundazol nu se permite a fi aplicat mai mult de două ori per sezon.
FOTO: pestre.ro
Putregaiul alb este mult mai ușor de depistat. Primele simptome apar după 24 de ore de la infectare – un strat de culoare albă mai apoi cu mici puncte negre – scleroții. Infecția se păstrează în sol sau în resturile vegetale. La umiditatea de 90% și temperatura aerului de +2..35°C boala se dezvoltă activ.
În ultimii ani, suprafețele cultivate cu nucifere au crescut considerabil în țara noastră. Nucul, alunul și migdalul sunt cele trei specii cultivate de către producători. Suprafețele livezilor de nuc sunt în creștere, iar celelalte două specii sunt mai puțin cunoscute horticultorilor. Fiecare din aceste culturi sunt speciale și au o cerere diferită pe piață. Astfel, am decis să aflăm direct de la producători cât de profitabilă li se pare o afacere nucicolă și ce probleme au întâlnit în activitatea lor.
Lilian Florea, horticultor ce dispune de o suprafață de 130 de hectare de nuci, susține că afacerea este una profitabilă. Chiar dacă livada sa abia a intrat pe rod, acesta a reușit să comercializeze miez și să obțină venit.
„Am ales soiurile Chandler – soi american și Fernor – soi francez, au productivitate înaltă și culoare a miezului mai deschisă. Înainte de a planta am făcut o vizită de studiu în Franța și SUA, pentru a vedea care soiuri sunt solicitate pe piața de acolo. Am plantat prima livadă în primăvara anului 2013, iar în 2018 am strâns prima recoltă. Nucile uscate s-au vândut foarte ușor cu prețul de 3 euro per kilogram. Piața s-a schimbat și cumpărătorii solicită calitate. În anii precedenți, era foarte ușor vândut miezul colectat de la oameni de prin sate, acum însă piața solicită altceva. Din cauza războiului comercial dintre SUA și China, multe nuci din SUA au fost vândute pe piața UE, care este piața de desfacere și pentru nucile moldovenești. S-a schimbat conjuctura pieței și cred că așa va fi și pe viitor. Vor vinde doar cei ce oferă calitate. Toți producătorii ce au avut soiuri cu miezul deschis au comercializat fără probleme roada. Soiurile plantate sunt unele dintre cele mai solicitate pe piață. Plus, acestea sunt rezistente. Clima s-a schimbat și acestea se potrivesc și pentru condițiile din Moldova. Pe terenul irigat, pot să ofere și 6 tone per hectar”, a spus Lilian Florea.
Nicolai Kiktenko, nucicultor cu o experiență de peste 50 de ani în domeniu este de o altă părere. Acesta susține că, fluctuațiile de preț din acest an sunt înregistrate doar în Republica Moldova. Iar alegerea soiurilor de nuc pentru plantare trebuie făcută în dependență de condițiile de mediu, altfel, producătorii riscă să-și piardă investițiile.
„Nucicultura este o pasiune pentru mine. De ani buni produc material săditor și testez diverse soiuri în condițiile țării noastre. În prezent, sunt probleme mari pentru producători din cauza că prețurile sunt foarte mici. Sunt de acord cu faptul că, anul trecut condițiile climaterice au fost mai puțin favorabile pentru formarea roadei, dar acestea nu au afectat atât de mult calitatea miezului. Cred că, principalele companii exportatoare au făcut manipulări de prețuri. Din cauza că era greu de perfectat acte de proveniență au apărut aceste manipulări și s-a creat monopolul. Din experiența proprie pot spune că așa ceva nu am întâlnit încă. În țările vecine – Ucraina și România miezul este vândut cu un preț bun, chiar dacă este de un soi mai vechi sau calitate mai proastă. Respectiv, avem și mai puțini doritori de a planta livezi de nuc. Totuși, această monopolizare va avea impact negativ inclusiv și asupra companiilor exportatoare, deoarece oamenii nu vor mai planta livezi, iar ei nu vor avea de unde procura miez cu acest preț mizer. Soiurile precum Chandler sau Lara nu pot fi plantate în zona de nord a țării, deoarece condițiile climaterice nu sunt pretabile. Anume în această zonă recomandăm soiuri autohtone sau cele ce s-au adaptat bine. Cred că autoritățile trebuie nu să creeze bariere, ci să le înlăture, sau cel puțin să ne lase să ne facem munca. Nu cred că se va schimba ceva în curând, până vor intra pe rod livezile noi plantate, vor trece încă ani buni”, a explicat Nicolae Kiktenko.
O altă specie cu coaja tare este alunul. Chiar dacă la noi în țară cultura a devenit puțin mai populară abia în ultimii ani, producătorul de alune – Alexandr Perjan susține că aceasta este o cultură profitabilă și merită a fi cultivată.
„Alunele sunt extrem de solicitate pe piața internațională, iar cererea pentru acestea este în continuă creștere. Noi cultivăm soiuri italiene, acestea fiind unele dintre cele mai bune. În Moldova sunt circa 500 de hectare plantate cu alun. Cred că suprafețele vor crește esențial în următorii ani. În 2018 au fost înființate peste 150 de hectare. Alunul este o specie rezistentă la frig, la secetă, la boli și practic toate lucrările în plantație sunt efectuate mecanizat. În Italia două persoane gestionează 20-30 de hectare. Cel mai mare impediment în dezvoltarea nuciculturii este lipsa informațiilor veridice. Chiar dacă sunt organizate seminare, oamenii mai puțin participă pentru a se instrui. Alunele în coajă sunt comercializate cu prețul de 2-3 euro per kilogram în dependență de calitate. Eu cred că este un preț destul de bun”, a spus Alexandr Perjan.
Migdalul – o altă cultură ce face parte din nucifere este mai puțin cultivat în Republica Moldova. Motivul ar fi condițiile climaterice necorespunzătoare acestei culturi, mai ales în zona de nord. Am solicitat părerea unui producător cu o experiență de peste 10 ani în cultivarea migdalelor pentru a afla dacă se merită inițierea unei astfel de afaceri.
„Livada a fost plantată în anul 2007 și se întinde pe o suprafață de 40 de hectare. Am plantat această livadă pentru a avea un loc de muncă acasă, din banii pe care i-am câștigat împreună cu soțul la muncă peste hotare. Prima recoltă a fost obținută în anul 2011. Această afacere necesită investiții, însă suntem mulțumiți de profitul pe care îl obținem. Migdalele decojite sunt comercializate cu prețul de 230 de lei per kilogram. Ne este greu, deoarece nu avem brațe de muncă suficiente în regiune, chiar dacă recoltăm mecanizat avem nevoie de lucrători. Cred că avem succes datorită faptului că am diversificat produsele, producând ulei de migdale, fulgi, migdale blanșate, făină și altele. Totuși, pe piața din țară este relativ dificil de comercializat migdale, astfel, nu știu dacă aș recomanda această afacere. Noi comercializăm pe piața internă în ultimii doi ani, dar cred că vor avea succes producătorii ce vor ieși la export. Pe piața locală au succes doar culturile nou apărute, deosebite”, a spus Oxana Bragarenco, producătoare de migdale.
Discutând și cu alți producători, o bună parte din aceștia au menționat că își doresc să planteze livezi de alun, deoarece prețul este relativ stabil în ultimii ani. Din cauza variației mari a prețului pentru miezul de nucă, mai puțini s-ar aventura să cultive această cultură, respectiv și vânzările de material săditor de nuc au scăzut. Migdalul rămâne a fi o cultură pretabilă doar în zona cu temperaturi mai înalte, iar prețul relativ mare de comercializare îl face o cultură destul de profitabilă. Piața internațională rămâne totuși destul de instabilă, astfel, afacerile cu nucifere sunt unele dintre cele mai vulnerabile.
Legumicultura este o ramură tradițională pentru agricultura din țara noastră, cu toate acestea producătorii se confruntă cu un șir de probleme. Cele mai stridente rămân a fi perioada de comercializare a legumelor, care este una destul de scurtă, infrastructura post-recoltare și prelucrare slab dezvoltată, accesul limitat la piețele externe de desfacere. Aceste subiecte, dar și altele au fost abordate în cadrul Conferinței naționale cu genericul „Legumicultura în spațiul protejat: oportunități și perspective de dezvoltare”, care s-a desfășurat zilele trecute la Chișinău.
Tudor Darii, agronom consultant, director executiv al Asociației obștești „Agro-Cons”, Drochia, a relatat pentru Agrobiznes că, creșterea legumelor în teren protejat este o afacere profitabilă, doar că producătorii ar trebui să treacă la o tehnologie de producere modernă.
„Eu cred că trebuie să fii un specialist foarte rău ca să nu poți crește profitabil legume în sere. Reieșind din faptul că în ultima perioadă sunt tot mai pronunțate schimbările climatice, insuficiența brațelor de muncă, dar și alte schimbări suntem impuși să trecem la cultivarea legumelor în sere. Totodată, cumpărătorul a început să fie mai selectiv la ceea ce cumpără și solicită legume de calitate. Dar legume de calitate putem obține atunci când le cultivăm în teren protejat. Conform unor studii realizate încă în anul 2000, s-a constatat că în lunile decembrie, ianuarie, februarie și câteva săptămâni din luna martie sinecostul de producere a unui kilogram de produs este mai mare decât prețul de comercializare”, a spus producătorul.
Totodată, resursele energetice sunt foarte scumpe și aceasta se reflectă în prețul final pe care îl cer fermierii. Tudor Darii crede că, în aceste luni ar fi indicat ca producătorii să se pregătească pentru celelalte 8 luni din an când vor crește legume în sere.
„Mai mult, am putea să producem chiar și în luna februarie așa culturi cum sunt verdețurile, ceapa verde, salate, care nu necesită multă căldură. Nu putem să asigurăm piața locală cu legume, deoarece sectorul dat este slab dezvoltat. Este important ca producătorii de legume în câmp protejat să înțeleagă că, unica posibilitate de a avea o afacere de succes este să identifice noi piețe de desfacere decât cele locale, să se orienteze să facă business prin utilizarea tehnologiilor moderne, resurselor energetice ieftine. Cu părere de rău, legumicultorii se orientează mai mult la piața locală, pentru că noi gândim că cel mai bun produs, trebuie să fie pe masa copiilor, tinerilor care sunt generația viitoare. Cu părere de rău, nu există o unitate de măsură pentru cât costă sănătatea”, a mai constatat fermierul.
Tinerii care se gândesc să facă o afacere în legumicultură trebuie să construiască sere moderne și să aplice tehnologii de ultimă oră, crede eroul nostru.
„Produsele noastre nu sunt competitive pe piața externă pentru că noi utilizăm tehnologii învechite de producere, nu folosim hibrizi noi care să ne permită să obținem recolte cu 40-45% mai înalte. Sunt niște elemente tehnologice pe care noi încă nu le utilizăm. Avem unde crește, dar ritmul este unul destul de lent. Cred că noi prea târziu am început să investim, dar cei tineri au toate posibilitățile. O altă problemă este și insuficiența de apă, putem produce doar atât cât avem apă. Regret că nu am reușit să molipsesc și copii de această profesie, de dragostea de a crește legume în sere. Cei trei copii, toți sunt plecați peste hotare, e regretabil, dar asta e realitatea”.
Tudor Darii dispune de trei camere frigorifice pentru păstrarea legumelor și un magazin propriu unde comercializează legumele, chiar lângă sere.
„Volumele pe care le producem nu ne permit să ieșim la export, putem doar să păstrăm o parte din legume pentru sezonul rece pe care le comercializăm grădinițelor, școlilor, caselor de bătrâni din regiune. Legumicultura este o ramură profitabilă, important este să învățăm permanent. Toată viața trebuie să învățăm, în momentul când încetezi să progresezi, ești predispus spre pierire”, a concluzionat producătorul.
Piața legumelor este supusă fluctuațiilor de preț, precum și a volumelor vândute. Pentru majoritatea legumelor, perioada de vârf a producerii este vara, preponderent, lunile iulie-august.
