ULTIMELE ARTICOLE

Familia Florea – nouă copii, afacerea în legumicultură și visul de a cuceri supermarketurile

0

De 13 ani, Gicu și Margareta Florea din Colibași, Cahul, și-au dedicat viața agriculturii, transformând pasiunea pentru pământ într-o afacere de succes.

Margareta Florea l-a întâlnit pe soțul ei când acesta deja se ocupa de creșterea legumelor în solarii.

Inspirată de iubirea lui pentru agricultură, Margareta a îmbrățișat și ea această pasiune, iar împreună au clădit o mică afacere de familie, bazată pe muncă și perseverență.

Margareta Florea: Am economisit pentru a investi în agricultură

De-a lungul anilor, soții Florea au economisit pentru a reinvesti în afacerea lor, au apelat la credite și au făcut pași mici, dar siguri.

Astfel, au ajuns să dețină sere pe o jumătate de hectar, unde cultivă castraveți și roșii.

În 2022, și-au extins activitatea deschizând un magazin agricol local, pentru a oferi locuitorilor acces la inputuri de calitate, eliminând nevoia de a călători până la Chișinău pentru a cumpăra produse necesare.

soții florea legumicultori

Pentru Margareta și Gicu, afacerea înseamnă mai mult decât o sursă de venit — este o modalitate de a fi alături de cei nouă copii ai lor și de a le oferi o educație practică.

Copiii sunt implicați activ în treburile agricole, fiecare având responsabilități adaptate vârstei, ceea ce îi învață să muncească în echipă și să fie responsabili.

Scopul – dezvoltarea unui brand personal

Margareta visează chiar să creeze un brand de familie, „Micii Fermieri”, pentru a valorifica aportul fiecărui membru în această afacere de familie.

În ciuda experienței acumulate, Margareta simte nevoia de a-și îmbunătăți cunoștințele și urmează cursuri de agronomie.

Determinată și antreprenorială, ea plănuiește să obțină certificări necesare pentru a-și extinde piața de desfacere în rețelele de supermarketuri.

În plus, Margareta ia în considerare ideea procesării legumelor pentru a adăuga valoare produselor lor.

Familia Florea: E necesar un sistem de colaborare între legumicultori

Legumicultoarea este una dintre participantele la Școala de Business din cadrul proiectului „Hîncești Comunități Prospere”.

Prin această inițiativă, a avut ocazia să facă o vizită de studiu în România, unde a descoperit experiența de cooperare între fermierii locali și importanța certificării în agricultură.

Această experiență i-a deschis noi perspective și a inspirat-o să viseze la un sistem de colaborare între agricultorii din Moldova, pentru a facilita vânzarea centralizată a producției.

„Decât să mergem în fiecare dimineață la piață pentru a ne vinde marfa, mai bine ne-am uni eforturile și am avea un punct de colectare de unde să livrăm legumele în supermarketuri din țară și, de ce nu, chiar peste hotare,” spune Margareta.

Margareta este convinsă că agricultura nu se bazează doar pe resurse financiare, ci mai ales pe pasiune și dorință.

Ea consideră că agricultura nu este doar un domeniu de activitate, ci un mod de viață, care necesită implicare totală și răbdare.

„Plantele știu să vorbească, ele comunică. Important este să le asculți și să investești dragoste în ele,” spune ea.

Familia Florea este dovada că poți construi o afacere și o familie numeroasă în Moldova, fără să pleci departe.

Prin muncă, perseverență și implicarea întregii familii, Margareta și Gicu Florea au reușit să creeze un model de viață sănătoasă, în care valorile familiale și dragostea pentru pământ se împletesc armonios.

margareta florea

Acest exemplu al familiei Florea este încurăjător pentru toți cei care își iubesc pământul și doresc să contribuie la dezvoltarea agriculturii în Moldova.

Vezi și Legumicultor: Am exportat pepeni verzi în Germania. Magazinele noastre nu vor să colaboreze direct.

Despre Proiectul „Hîncești Comunități Prospere”

Proiectul „Hîncești Comunități Prospere”, finanțat de Dorcas Aid International și Kom Over en Help și implementat de Fundația Dorcas Moldova, în colaborare cu Federația Agricultorilor din Moldova, oferă sprijin și formare pentru agricultori, ajutându-i să prospere în propria țară.

Ala Moroi: Legumele aduc o valoare adăugată mai mare decât cerealele

0

Ala Moroi din Șipoteni, Hîncești este profesoară de clase primare, dar acum 14 ani a descoperit că, pe lângă abilitatea de a comunica cu cei mici, are și o afinitate pentru agricultură.

Totul a început când a participat la un program național unde a învățat elementele de bază pentru inițierea și dezvoltarea unei afaceri.

Acolo și-a descoperit talentul și dorința de a se dedica acestui domeniu.

Inițial, a visat să se implice direct în agricultură, dar mentorii au sfătuit-o să fie precaută, avertizând-o de riscurile și instabilitatea acestui sector.

Ascultându-le sfatul, Ala s-a orientat către o mică afacere de ambalare a crupelor, însă, simțind că această activitate nu i se potrivește, a renunțat rapid.

Inspirată de fratele ei, care avea deja o experiență în agricultură, a decis să planteze o livadă de meri.

Și-a dorit inițial să achiziționeze 3 hectare de pământ, dar fratele ei i-a sugerat să înceapă cu mai puțin, pentru a acumula experiență.

Astfel, a plantat o mică livadă pe o suprafață de 30 de ari, unde a învățat pas cu pas ce presupune întreținerea unei livezi și munca pomicolă.

Între timp, Ala s-a apucat de legumicultură și de creșterea florilor.

Prima ei cultură a fost ardeiul, iar succesul obținut i-a oferit încrederea că se află pe drumul cel bun.

A început cu cultivarea în câmp deschis, însă schimbările climatice au determinat-o să investească în sere.

Astăzi, familia Moroi lucrează 15 ari de seră, unde produc roșii, castraveți, ardei, conopidă și vinete.

Vând produsele direct din seră sătenilor, iar când producția este mai mare, le duc la piața din Lăpușna. Toată munca este realizată în familie, soțul și cei trei fii mai mari ajutând la întreținerea culturilor, în timp ce fiica este încă prea mică pentru a se implica.

Ala este una dintre participantele la Școala de Business din cadrul proiectului „Hîncești Comunități Prospere”, unde s-a remarcat ca o elevă disciplinată, participând activ la toate sesiunile de instruire.

Vizita recentă în România, la cooperativa din Colibași, a avut un impact major asupra sa, inspirând-o să dezvolte mai departe afacerea.

Întoarsă acasă, se gândește cum ar putea aplica ideile văzute peste Prut la nivel local.

„E păcat să nu facem nimic din ce am învățat acolo. Dacă nu aplicăm ceea ce am văzut, eforturile și fondurile donatorilor au fost irosite,” spune Ala.

Vizita a adus și alte beneficii: Ala a reușit să întâlnească legumicultori din alte regiuni și a aflat că în Republica Moldova există inițiative de colaborare între fermieri și supermarketuri.

„Pentru mine, cu suprafețe mici, accesul în supermarketuri e aproape imposibil. Dar, dacă ne-am uni forțele, am avea șanse mai mari.”

Ala consideră că Hînceștiul are un potențial uriaș pentru cooperare și este convinsă că o asemenea inițiativă ar putea să îi motiveze și pe alți fermieri să investească în legumicultură.

Deplasarea la Indagra i-a oferit și o oportunitate de afaceri, reușind să găsească un furnizor avantajos de răsaduri de flori, atât din punct de vedere al prețului, cât și al diversității.

Ala își împarte acum timpul între școală și agricultură, ambele ocupații fiind dragi sufletului ei, dar recunoaște că în agricultură găsește mai mult spațiu pentru creativitate.

Pentru a-i inspira și pe elevii săi, Ala organizează lecții practice în seră, unde copiii pot vedea cum o sămânță se transformă într-o plantă.

„E responsabilitatea noastră, a profesorilor și părinților, să îi învățăm pe copii despre agricultură și să le arătăm importanța practicilor sustenabile,” consideră Ala.

Deși agricultura este principalul sector al Republicii Moldova, ea subliniază că producem prea puțin pentru a satisface cererea internă.

„Ne plângem de produsele importate, dar noi nu producem cantitățile necesare și nu putem asigura continuitatea.”

Ca sfat pentru alți fermieri, Ala îi încurajează să se orienteze spre legumicultură, explicând că „legumele aduc o valoare adăugată mai mare decât cerealele. E nevoie de dorință și inițiativă, dar beneficiile merită.”

Ala Moroi este un exemplu de dăruire și inspirație pentru tinerii care visează să dezvolte afaceri agricole și să contribuie la sustenabilitatea locală și națională.

Proiectul „Hîncești Comunități Prospere”, finanțat de Dorcas Aid International și Kom Over en Help și implementat de Fundația Dorcas Moldova, în colaborare cu Federația Agricultorilor din Moldova, oferă sprijin și formare pentru agricultori, ajutându-i să prospere în propria țară.

Seminar: Tehnologii de cultivare, recoltarea mecanizată și post-recoltare a morcovului și cepei

0

Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Legume (APEL), pe data de 15 noiembrie organizează seminarul informativ-practic dedicat tehnologiilor moderne în cultivarea, recoltarea și post-recoltarea morcovului și cepei, analiza pieței interne și externe de ceapă și morcov.

Evenimentul este structurat în două părți – teoretică și practică – oferind o experiență amplă privind procesul integrat de producere și marketing ce contribuie la asigurarea unui produs de înaltă calitate gata pentru a ajunge pe mesele consumatorilor.

Data: 15 noiembrie.
Ora: 10:00.
Locație: Primăria satului Răscăieți, raionul Ștefan Vodă.

Activitatea este organizată de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Legume (APEL) cu susținerea Proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală, USAID.

Pentru a participa, completează formularul aici.

De ce să participi?

Este o oportunitate de a învăța cum să optimizezi procesele de producție pentru două dintre cele mai populare legume: morcovul și ceapa.

Utilizarea tehnologiilor avansate în agricultură nu doar că îți eficientizează munca, dar și deschide accesul către piețe de desfacere noi, interne și externe.

Agenda și invitații evenimentului:

  • 10:00-10:15 – Cuvânt de salut susținut de președintele APEL, Daniela Avraman și Rodion Gudîm, Manager sector produse procesate, proiect USAID/PCRR
  • 10:15-11:00 – Caracteristici ale tehnologiei de cultivare a cepei și morcovului cu mecanizarea completă a tuturor proceselor tehnologice cu ajutorul specialistului Serghei ALBA, agronom consultant în legumicultură, vei descoperi cum mecanizarea fiecărui proces de producție poate transforma întreaga cultură, reducând semnificativ costurile și crescând calitatea produsului final.
  • 11:00-11:45 – Cerințele de calitate pentru morcov și ceapă și parametrii de păstrare vor fi enumărate de Dr. Andrei Cumpanici, manager în siguranța alimentelor și sustenabilitate în cadrul proiectului USAID/PCRR, va explora standardele esențiale de calitate și parametrii optimi de păstrare pentru a garanta prospețimea produsului până la momentul livrării.
  • 11:45-12:30 – Analiza pieței de ceapă și morcov: evoluția importurilor și exporturilor va fi prezentată de expertul în marketing și vânzări Vasile Pojoga, care îți va oferi o privire detaliată asupra dinamicii pieței: care sunt țările cu cea mai mare cerere, evoluția prețurilor și a cantităților de morcov și ceapă exportate. Aceasta este informația necesară pentru a înțelege mai bine oportunitățile de export și a lua decizii de afaceri mai informate.
  • 12:30-13:30 – Pauză de prânz.
  • 13:30-15:00 – Demonstrații practice în câmp.

A doua parte a evenimentului va include sesiuni practice de recoltare mecanizată cu combine, demonstrând eficiența recoltării automate a morcovului, urmate de procesele post-recoltare, inclusiv sortarea, spălarea și ambalarea, alături de Ion Cojocaru, manager la „SANDUNELU” SRL.

Participă și adu-ți afacerea la următorul nivel!

Pentru legumicultorii care doresc să-și îmbunătățească tehnologiile și să răspundă cerințelor de calitate de pe piață, acest eveniment reprezintă o șansă excelentă de a învăța de la experți, de a face schimb de experiențe și de a înțelege piața în profunzime.

Ala Popa: De la 70 de hectare la 600 – Lecțiile învățate în agricultura din Moldova

0

La finalul anilor ’90, când a început privatizarea terenurilor și se formau noi lideri agricoli, Ala Popa, după multiple discuții și analize, a decis împreună cu soțul său să se ocupe de agricultură.

Pentru a aduna 70 de hectare de teren, a fost nevoie de implicare și conectare cu toți proprietarii de pământ care nu se aflau în acel moment în localitate.

Astfel, după multe negocieri, în mai, anul 1999, aveau pământ, dorință de a face agricultură, un SRL proaspăt creat și prieteni.

Prietenii au fost cei care le-au oferit tehnică și au pregătit terenurile pentru primul an de producție.

Ala și-a propus din start să producă legume, chiar dacă înțelegea că fără apă nu se poate face legumicultură.

Împreună cu soțul său au încercat să găsească un sistem de irigare, dar procesul a durat prea mult, încât răsadul era mare și nu mai putea aștepta venirea echipamentului.

Femeia s-a înarmat cu răbdare și, cot la cot cu echipa, au început să care apă din Răut. Munca lor nu a fost în zadar.

Prima recoltă a fost de ardei și, deși prețurile au fost destul de mici, roada bogată le-a oferit încrederea că fac lucrurile corect.

Povestea nu se oprește aici. În urmă cu cinci ani, din cauza falimentului altor lideri din regiune, au preluat terenurile acestora.

Acum dețin 600 de hectare, dintre care aproximativ 400 sunt cu cereale, 60 cu floarea-soarelui și 50 cu legume.

Doamna Popa este unul dintre cei mai activi membri ai consiliului APEL și spune că drumul până aici a fost greu, dar a dat roade datorită determinării, muncii, adaptării și flexibilității în fața schimbărilor.

În cei peste 25 de ani de agricultură, a învățat să piardă și să câștige, dar și-a continuat drumul, fiind susținută de familie.

Chiar și după atâția ani de experiență, susține că cea mai mare problemă pentru sectorul legumicol este protecția plantelor, lupta cu tripsul, musculița albă și alți dăunători:

„Aștepți atât timp să crească planta, să se dezvolte, și dacă o invadează dăunătorii, nu mai știi ce să faci. Se oprește din creștere și acesta reprezintă un pericol real”.

Legumele le comercializează acolo unde are cumpărători – fie în țară, fie în străinătate.

Anul trecut, și-a propus să vândă toată ceapa în țară, dar din cauza lipsei cererii, abia la începutul acestei primăveri a exportat-o în România.

Ala Popa crede că producătorii din Republica Moldova ar putea produce suficient pentru a asigura consumul autohton.

Este nevoie doar de dorință din partea producătorilor și susținere din partea statului.

Acesta, în mod special, ar trebui să ofere un sprijin și o atenție mai mare producătorilor din legumicultură.

Ala Popa este unul dintre cei mai activi membri ai consiliului APEL și a fost parte din grupul de inițiativă pentru formarea asociației.

De la bun început, ea a susținut necesitatea consolidării sectoriale. Este deschisă spre inovare și împărtășirea experienței cu alți producători.

Recent, a fost gazda evenimentului „Tehnologii de creștere a legumelor în câmp deschis”, unde s-au întrunit peste 40 de producători de legume interesați de activitatea sa.

„Asocierea legumicultorilor este necesară. Întâlnirile organizate au o importanță deosebită.

Tehnologiile, procesul, metodele, toate se schimbă, iar noi avem nevoie de informații continuu. Prin intermediul asociației, ar trebui să planificăm ce să producem și să avem o comunicare eficientă între noi.

Totodată, avem nevoie și de o analiză a sectorului la nivel național, dar asta poate fi făcută doar prin asociație”, accentuează agricultoarea.

Fermiera îi încurajează pe tineri să se lanseze în afaceri cu legume, dacă au dragoste pentru pământ și acces la apă.

Spune că este o bucurie pentru ea când vede tineri care încep să producă legume, un sector care trebuie revitalizat și are șanse de a se dezvolta:

„Acum nu mai este generația de oameni care se apucă să facă lucrurile doar din entuziasm. Omul vrea să simtă banul, să vadă rezultatul, și atât timp cât nu-l simte, nu se va ocupa de așa ceva. Dar rezultatele se văd când este muncă și planificare!”

Pentru că este deschisă în a oferi informații și a împărtăși din experiență, consiliera APEL a venit cu trei recomandări pentru cei care vor să lanseze o afacere cu legume:

  1. Începe cultivarea pe suprafețe mici, mai ales dacă nu ai experiență în domeniul agricol. Optează pentru o singură cultură, astfel micșorezi nivelul de riscuri și sunt necesare mai puține investiții în tehnică. Spre exemplu, dacă este vorba doar de o cultură, atunci ai nevoie doar de un tip de semănătoare.
  2. Informează-te! Caută soluții, inovații, mergi la seminarii, ateliere din domeniu.
  3. Muncește în rând cu lucrătorii – nimeni nu se va implica atât cât poți și știi tu, dar tu trebuie să știi cum au loc toate procesele.

Și pe final, agricultoarea a dat probabil cel mai prețios sfat:

„Dintr-un an de activitate ai să înțelegi dacă acest domeniu este sau nu pentru tine. Dacă nu te regăsești, renunță! Dacă simți că nu este locul tău aici, dacă nu vei renunța din prima, vei renunța mai târziu, dar s-ar putea să te coste mult”.

Tudor Cioară, fermier: „Afacerea cu animale nu are zile de sărbătoare”

0

Tudor Cioară din Logănești, Hîncești, crește vaci de 13 ani. Ideea de a face zootehnie a apărut în primul an de facultate, când a văzut că programul îi oferă destul spațiu pentru a face și alte lucruri importante, în afară de studierea silviculturii.

Tânărul s-a gândit că ar fi bine să lanseze o afacere, iar cum bani nu prea avea, a luat un credit și a cumpărat primii 15 viței pentru carne.

Părinții erau plecați peste hotare, iar acest lucru l-a motivat să muncească și să se dedice mai mult, dorind să se dezvolte acasă și să-și readucă părinții la baștină.

Căpătând experiență și dezvoltând abilități antreprenoriale, Tudor a înțeles că „tăurașii pentru carne” nu reprezintă o afacere profitabilă.

Cu toate acestea, nu s-a oprit din a-și atinge obiectivul și-a schimbat doar strategia de lucru. A decis să se reprofileze pe creșterea vacilor pentru lapte. Astăzi, ferma lui numără 135 de animale, dintre care 80 sunt vaci mulgătoare.

Vacile produc o cantitate de 900 de litri de lapte pe zi, pe care îl vinde unei companii de procesare din Soroca.

A colaborat cu diferiți agenți economici, dar în ultimul timp, cel mai avantajos a fost să lucreze cu echipa din nordul țării. Mașina vine zilnic pentru a prelua laptele direct de la fermă.

Munca o face împreună cu doi angajați și familia – tatăl și fratele său. Tudor spune că datorită instalării unui gard electric, și-a eficientizat costurile și nu mai are nevoie de angajați în plus.

Această metodă de securizare a animalelor i-a oferit o nouă perspectivă de dezvoltare a afacerii, deoarece până acum, din cauza lipsei brațelor de muncă, nu-și putea permite o extindere.

Hrana pentru animale o asigură datorită celor 30 de hectare de pământ pe care le dețin, totuși, lucerna o cumpără.

În ultimii trei ani, au simțit cel mai bine procesul de dezvoltare, obținând subvenții pentru a cumpăra tehnică modernă.

Pentru a reuși să completeze pachetul de documente, Tudor a apelat la ajutorul Centrului de Extensiune Hîncești, Organizația Regională FARM.

Datorită proiectului Hîncești Comunități Prospere, Tudor Cioară va beneficia de un grant în valoare de 18.000 de lei, sumă pe care o va investi în aparate de muls.

Recent, el a fost gazda unei activități în cadrul Școlii de Câmp în Zootehnie, parte din același proiect.

Crescătorii de vite au interacționat cu expertul în zootehnie, Sergiu Coșman, care le-a vorbit despre principalele reguli în nutriția și creșterea animalelor.

Tudor a primit și consultanță individuală de la expert, iar cea mai valoroasă lecție a fost că trebuie să-și îmbunătățească condițiile de trai în grajdul animalelor pentru a le aduce la standardele solicitate, contribuind astfel la creșterea productivității.

Tudor susține că grajdul l-a făcut intuitiv, fără a apela la un specialist pentru recomandări tehnice, dar datorită Școlii de Câmp a descoperit lucruri utile pe care urmează să le implementeze în acest an.

Fermierul este convins că domeniul zootehnic se poate dezvolta în țara noastră, dar este nevoie atât de munca și dorința fermierilor, cât și de susținerea cu informații și finanțe din partea statului.

În ultimii doi ani, s-au făcut mișcări pozitive în acest sens în Republica Moldova.

„Este posibil de avut rezultate, dar e nevoie de multă dedicație și asumare din partea fermierilor. Dacă începi o afacere cu animalele, trebuie să înțelegi că sărbători nu mai ai, mereu trebuie să fii la muncă.”

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Hîncești Comunități Prospere”, finanțat de Dorcas Aid International și Kom Over en Help, și implementat de Fundația Dorcas din Moldova în parteneriat cu Federația Agricultorilor din Moldova.

Prin acest proiect, comunitatea agricultorilor mici beneficiază de instruiri, susținere financiară pentru dezvoltare și implicare în viața comunității locale.

Bogdan Oleinic, tânăr agricultor: Pentru a ne dezvolta avem nevoie de cunoștințe, brațe de muncă și finanțe

0

Este ambițios, perseverent și dedicat agriculturii. Are doar 25 de ani și ultimii șase și i-a dedicat dezvoltând propria afacere agricolă.

Cultivă cereale precum rapiță, orz, grâu, porumb și floarea-soarelui pe o suprafață de 150 de hectare, folosind metode convenționale și, ocazional, tehnologia mini-till pentru a combate seceta și deteriorarea solului.

Respectarea strictă a asolamentului este secretul său pentru un pământ fertil și recolte bogate.

Bogdan Oleinic este implicat și în pomicultură, având o livadă de 33 de hectare unde cultivă mere și prune.

Fructele sale ajung pe mesele moldovenilor și ale cetățenilor din statele UE, datorită certificării Global GAP.

Cunoștințele lui în domeniu sunt validate și prin studii de profil, are licență și masterat în agronomie.

„Agricultura nu mai poate fi făcută cu ideea m-am pornit și o să vedem ce o să fie.

Este nevoie de planificare bună și multe cunoștințe, pentru că lansarea unei afaceri în agricultură implică multe riscuri.

Dacă nu le cunoști, nu știi să le preîntâmpini și poți să o dai în bară. Iar asta demotivează și duce la pierderi financiare sau chiar la renunțarea din start.”

Bogdan a simțit pe propria piele impactul secetei și al costurilor ridicate pentru cultivarea grâului. Costurile de 7.000 de lei/ha și randamentele scăzute au evidențiat necesitatea unor sisteme eficiente de irigare.

Livada sa este dotată cu un sistem de irigare, iar pentru viitorul apropiat, plănuiește să extindă acest sistem pe 60 de hectare și să crească suprafața cu prune intensive.

De asemenea, intenționează să construiască un frigider pentru depozitare și să achiziționeze tehnică de precizie și o uscătorie.

„Anul acesta pregătim locația și platforma pentru uscătoria de prune, iar cuptorul de uscare cu o capacitate de șase tone este deja cumpărat”, spune Bogdan.

Bogdan știe că informațiile și asistența profesională sunt cruciale pentru dezvoltarea antreprenorială. De aceea, participă activ la instruiri, vizite peste hotare și schimburi de experiență.

Evenimentele organizate de APA „Teragronord”, Organizația Teritorială FARM din Soroca l-au ajutat semnificativ în cei șase ani de activitate.

„Am încercat de două ori să depun dosare pentru subvenționare și de fiecare dată au fost întoarse.

După ce m-am adresat d-nei Marchitan, ea a aranjat totul profesionist și mi-a explicat ce și cum să fac. Sunt foarte recunoscător, datorită colaborării cu ea, am reușit să obțin finanțare foarte rapid.”

Bogdan subliniază importanța serviciilor oferite de FARM:

„Antreprenorii din agricultură au nevoie de cunoștințe, brațe de muncă și finanțe pentru a avea succes.

Am participat la schimburi de experiență și vizite de studiu în Polonia, unde se face agricultură performantă cu tehnologii de ultimă generație.

Așa trebuie să tindem și noi. Dar pentru a obține rezultate avem nevoie de combinația dintre cunoștințe, brațe de muncă și finanțe.”

Bogdan este unul dintre cei 3.500 de fermieri care au beneficiat de sprijinul FARM în perioada 2021-2023, demonstrând că FARM este un MENTOR și GHID pentru fermieri.

Pentru a accesa serviciile FARM, adresați-vă la cel mai apropiat oficiu al Organizațiilor Regionale FARM. Pentru a accesa lista completă a Organizațiilor Regionale FARM, accesați aici. 

Sau apropiați-vă la sediul din Chișinău, str. Ștefan cel Mare 123 V.

Noul președinte FARM și strategia 2024-2026: Un pas important pentru membrii noștri

0

Proiectul de Lege cu privire la finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole, modificările regulamentului de subvenționare pentru 2024, constituirea Camerelor Agricole, implementarea strategiei FARM pentru 2024-2026, planurile de viitor și alegerea președintelui FARM au fost discutate și aprobate de membrii consiliului FARM, împreună cu echipa națională.

Ședința a avut scopul atât de a comunica principalele modificări în regulamentul de subvenționare și de a decide poziția FARM vizavi de aceste schimbări, dar și de a consolida consiliul de administrare recent ales.

Consiliul este tânăr, cu o reprezentare din diferite sectoare ale agriculturii, acoperind întreaga țară și respectând egalitatea de gen.

Echipa consiliului de administrare FARM este energică, cu viziuni clare, dispusă să se implice pentru a îmbunătăți situația din sector.

Dorința fermierilor de a participa civic ne motivează și încurajează să credem că putem continua să „creștem împreună!”.

Consilierii, în frunte cu directorul executiv FARM, Aurelia Bondari, au discutat despre proiectul de lege cu privire la finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole, inițiat pentru armonizarea cadrului regulator la politica agricolă europeană.

De asemenea, s-a discutat aprins despre clasificarea actuală a antreprenorilor agricoli și modul în care se repartizează bugetul de subvenționare.

Crearea Camerelor Agricole și rolul acestora în prestarea serviciilor de consultanță agricolă și facilitarea dialogului dintre fermieri și autorități a fost un alt subiect de discuție.

Consilierii și-au exprimat interesul de a participa activ în proces și, totodată, și-au exprimat îngrijorarea față de insuficiența resurselor umane pentru realizarea acestui proiect ambițios.

FARM, fiind lider în Republica Moldova în implementarea programelor de extensiune, oferirea serviciilor de dezvoltare a afacerilor agricole și reprezentarea intereselor membrilor săi în dialogul cu autoritățile publice, înțelege foarte bine gradul de efort necesar pentru crearea unor Camere Agricole funcționale.

În contextul schimbărilor menționate, am elaborat o strategie cu o viziune clară privind pașii ce trebuie întreprinși.

Pentru îndeplinirea acesteia, avem nevoie de implicarea consilierilor, care sunt direct conectați cu fermierii și înțeleg cel mai bine nevoile acestora, a accentuat lidera FARM, Aurelia Bondari.

Un moment important al ședinței a fost alegerea noului președinte FARM.

Cu un vot majoritar, funcția a fost încredințată lui Dumitru Vartic, care are o experiență de peste 12 ani în domeniul agricol și deține și funcția de vicepreședinte pe agricultură în raionul Hîncești.

Abilitatea de a jongla între cele două sfere îi conferă o cunoaștere profundă a provocărilor și oportunităților din sector.

Noul președinte a mulțumit pentru încrederea acordată de membrii consiliului și a promis că va face tot ce-i stă în putere pentru a obține rezultate frumoase împreună.

Noi îi spunem „bun venit în echipă” și, împreună, să ne menținem statutul de lider!

Cu o nouă strategie și un președinte dedicat, FARM este pregătită să sprijine fermierii și să promoveze interesele agriculturii la nivel național și european.

Andrei Leontiev, legumicultor: Timp de zece ani nu mi-am permis să-mi cumpăr nimic din banii din legumicultură. Îi investeam

0

Ideea de a lansa o afacere în domeniul agricol a venit întâmplător, dintr-o experiență mai puțin plăcută din adolescență.

Pasionat de agricultură încă din copilărie, Andrei obișnuia să lucreze la alți fermieri pentru a face bani și a învăța mai multe despre activitatea agricolă.

Într-o seară, muncind pe câmp până târziu, n-a reușit să ajungă la timp acasă. Părinții lui, fiind la muncă peste hotare, nu puteau lua legătura cu el, ceea ce i-a îngrijorat și stresat.

Dar, când s-au convins că tânărul este bine, au decis să-i dea o lecție de viață. Crezând că-l pedepsesc, i-au asigurat 2 ha de pământ și, cu fraza „Vrei de lucru? Ia și lucrează!”, i-au dat de înțeles că trebuie să-și asume gestionarea unei grădini.

În clasa a IX-a, Andrei Leontiev din Hăsnășenii Noi și-a început călătoria în lumea businessului agricol. Și, spre mirarea părinților, pasiunea pentru agricultură nu i-a scăzut, nici la 12 ani distanță de la primele roșii și ardei crescuți de el.

Chiar dacă relația cu agricultura a fost una specială încă din copilărie, a fost o perioadă în care se dezgustase de ea. După mai multe nereușite și decizii incorecte, sub formă de protest, și-a ales chiar și un alt domeniu pentru a studia.

A absolvit mai întâi Colegiul Feroviar din Bălți, apoi și-a continuat studiile în România, la Facultatea de Inginerie Energetică, urmată de un master în energetică industrială.

Suprafețele de terenuri cultivate de Andrei au crescut semnificativ. În prezent, deține 97 de hectare, dintre care 90 cu cereale și 7 hectare cu legume, dintre care 1,42 hectare în câmp protejat.

Legumicultorul este convins că succesul se datorează pasiunii pentru ceea ce face, subliniind:

„Este o mare diferență dintre a face afaceri doar pentru profit și a lucra cu pasiune. Dacă lucrezi doar pentru bani, te stingi repede!”

Primii zece ani din afacere au fost plini de încercări, greșeli, reușite și rezultate, unele mai bune, altele mai puțin, dar cert este că tot ceea ce câștiga, reinvestea:

„Timp de zece ani nu mi-am permis să-mi cumpăr nimic din banii pe care-i obțineam din legumicultură”, spune Andrei.

Deși nu a urmat cursuri de business, s-a ghidat după lecțiile învățate de la părinți, care i-au insuflat că banii sunt doar un instrument pentru realizarea scopurilor:

„Trebuie să știi să conduci banul, nu el pe tine”, o lecție valoroasă care l-a ajutat să își gestioneze resursele eficient.

În toți acești ani, afacerea a fost și un catalizator al familiei, așa cum el muncește împreună cu mama și tatăl său. Iar forma de funcționare s-a închegat cel mai bine în perioada în care făcea studii în România.

Andrei făcea naveta frecvent și s-a învățat să gestioneze afacerea de la distanță. Împreună cu părinții, au delimitat clar responsabilitățile: el se ocupa de documente, tatăl de tehnică, iar mama de managementul resurselor umane.

Partea comercială și relațiile cu piața au fost exclusiv responsabilitatea lui, având un dar înnăscut de a comunica cu oamenii.

Recent, și-a renovat sera, investind într-o structură performantă, iar după calculele făcute, estimează că va recupera investiția în 4-5 ani.

Pentru viitor, își propune să mute toată activitatea în câmp protejat, asigurând astfel o eficiență economică și o utilizare optimă a resurselor umane.

Legumele produse de familia Leontiev se vând prin rețele de supermarketuri, dar și pe piață.

Deși mulți legumicultori se plâng de dificultăți în colaborarea cu supermarketurile, Andrei a reușit să stabilească relații solide cu acestea, oferindu-le cantitatea și calitatea necesare.

El este convins că, pentru a produce suficient pentru export și a asigura cantitățile necesare atât pentru piața internă, cât și pentru cele externe, este nevoie de asociere între producători.

Andrei este cel mai tânăr membru al consiliului de administrare APEL și un promotor al asocierii. El este și gazda primului eveniment public organizat de APEL.

Andrei încurajează tinerii să se implice în agricultură, dar respectând o singură condiție:

„Agricultura trebuie să fie și un hobby. Dacă nu-ți place să comunici cu plantele și să intri în contact cu pământul, atunci locul tău nu este aici”.

Dezvoltarea sectorului legumicol: APEL promovează bunele practici agricole

0

Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Legume (APEL), în colaborare cu Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală, USAID Moldova, a organizat primul seminar informativ-practic dedicat tehnologiilor avansate de creștere a castraveților și tomatelor.

Scopul evenimentului a fost atât informarea legumicultorilor despre bunele practici agricole și mecanismele de implementare ale acestora, cât și consolidarea sectorului – un proces început odată cu formarea primei asociații de profil la nivel național – APEL.

Seminarul a oferit informații detaliate despre tehnologiile moderne de creștere a tomatelor și castraveților, acoperind metode inovative de fertilizare și protecție a culturilor.

Iurie Begal, consultant în legumicultură, a împărtășit cunoștințe privind metodele de optimizare a proceselor de creștere în câmp deschis.

Acesta a vorbit despre cerințele și condițiile pentru creștere: calitatea răsadului, pregătirea solului, plantarea mecanizată etc.

De asemenea, a oferit exemple concrete ale practicilor care trebuie evitate pentru a asigura o roadă de calitate.

Lidia Catîrău, expertă în legumicultură, a făcut o prezentare despre eficientizarea proceselor în câmp protejat pentru a asigura o roadă omogenă a castraveților și roșiilor, aspect care poate asigura accesul la piața internă și externă și profituri mărite pentru producători.

Totodată, experta a subliniat importanța schimbului de informații dintre legumicultori și implementarea tehnologiilor moderne.

Eugen Țurcan, consultant în legumicultură, a detaliat protecția integrată a castraveților și tomatelor, subliniind necesitatea și importanța azotului în dezvoltarea acestor culturi.

În cadrul evenimentului, legumicultorii au făcut cunoștință cu directorul executiv al APEL, Iurie Hurmuzachi, selectat prin concurs și votat de consiliul de administrație al asociației.

Proaspăt numit în funcție, acesta a prezentat principalele direcții strategice ale APEL, accentuând capacitatea de a influența politicile publice pentru dezvoltarea sectorului, insuficient valorificat în ultimii ani de către instituțiile statului.

Hurmuzachi, împreună cu participanții, au realizat și un exercițiu practic, identificând cele mai stringente probleme ale ramurii, printre care:

  • Modificarea legislației privind irigarea și simplificarea mecanismului de obținere a autorizației de folosință specială a apei.
  • Modificarea regulamentului de subvenționare și introducerea măsurilor suplimentare de stimulare pentru legumicultori.
  • Ajustarea mecanismului de asigurare a plantațiilor de legume în câmp deschis și teren protejat.
  • Modificarea cadrului legislativ cu privire la arendarea terenurilor agricole.

Pentru partea practică, participanții s-au deplasat la GȚ „Leontiev Andrei”, membru al consiliului APEL, care deține o seră performantă cu legume cu o suprafață de 1 ha și alte 7 ha de legume în câmp deschis.

Afacerea este ajustată la standardele moderne, fiind dotată cu un sistem de irigare și implementând bune practici agricole.

Seminarul informativ-practic a demonstrat că legumicultorii din Moldova au nevoie de asemenea evenimente, prin care să aibă acces la cunoștințe și să formeze rețele de comunicare și schimburi de experiență.

La eveniment au participat 37 de legumicultori din diverse raioane ale țării.

Pentru a fi utili și implicați activ și vizibil în consolidarea și creșterea sectorului legumicol, următorul eveniment va fi organizat pe 28 iunie la Hîncești, dedicat legumicultorilor din partea de centru și sud a țării.