ULTIMELE ARTICOLE

Agricultorii vor putea depune On-line cererile de acordare a subvențiilor pentru măsurile de sprijin

0

Cererile pentru obținerea subvențiilor complementare vor putea fi depuse în format online pe platforma aipa.gov.md.

Fermierii care intenționează să depună dosarele pentru M5.1 – Stimularea accesării creditelor investiționale sau pentru mijloace circulante, M5.9 – Subvenționarea primelor de asigurare în agricultură, și Acciza la motorină au posibilitatea să acceseze direct pe pagina Agenției toată informația necesară pentru depunerea cererii, cât și să completeze setul de acte necesare, în regim online.

Platforma este activă doar în perioada  apelului, lucru necesar pentru a nu crea confuzii între fermierii care vor să depună cereri pentru alte măsuri.  

Pentru a crește vizibilitatea mecanismului și a familiariza agricultorii cu avantajele  principiilor de E-guvernare, Federația Agricultorilor din Moldova, în parteneriat cu Agenția de Intervenții și Plați în Agricultură a elaborat „Ghidul de utilizare a Platformei de depunere On-line a cererii de subvenționare”. Acesta este un instrument accesibil, ușor de citit, care explică pas cu pas cum se completează dosarul și care sunt actele necesare pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. 

Ghidul este disponibil pe pagina www.agrofarm.md și poate fi descărcat în format electronic direct de aici

Totodată, pentru a crește încrederea și dorința agricultorilor de a utiliza platforma online,  echipa FARM în colaborare cu Organizația Regională FARM din Orhei va organiza o serie de  ateliere informative în rândul agricultorilor din zece localități din raionul Orhei, evenimente  organizate în cadrul Proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, co-finanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de  Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ)”.  

În cadrul atelierelor de lucru, agricultorii vor fi instruiți cum să utilizeze platforma online,  care este procedura de depunere și totodată care sunt provocările pe care le-ar putea întâmpina în depunerea pachetului de acte.

În același timp, colaboratoarele AIPA vor răspunde și la alte  întrebări legate de subvenționare. Fermierii vor afla de la experții din domeniul economic atât  despre metodele de prevenire, cât și de combatere a actelor de corupție. 

Prin aceste instruiri ne propunem să promovăm în rândul agricultorilor, atât ideea utilizării platformei virtuale, cât și să le explicăm beneficiile principiului de E-guvernare și felul în care  aceasta contribuie la combaterea fenomenului de corupție.  

Transparența decizională, minimalizarea contactului direct dintre angajații instituțiilor  publice și fermieri, simplificarea procedurilor birocratice în obținerea subvențiilor pot fi obținute odată cu procesarea actelor în format electronic. Pentru a grăbi dezvoltarea mecanismului, este nevoie de implicarea bilaterală – pe de o parte este necesară deschidere din  partea instituțiilor publice, pe de alta, agricultorii să ceară aceste schimbări.  

Seria de evenimente urmărește să atingă două obiective – să informeze agricultorii despre posibilitatea de depunere a actelor în format online și să crească nivelul de conștientizare a  acestora cu privire la modul de implicare în lupta împotriva corupției. 

Atelierele de lucru vor avea loc în perioada 9-17 noiembrie și se vor desfășura în zece localități din raionul Orhei.  

*Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).  

Partener al proiectului în Orhei este Federația Agricultorilor din Moldova, care implementează  proiectul „Sporirea transparenței și diminuarea fenomenului coruptibil la obținerea  subvențiilor în agricultură în raionul Orhei”.

Producători din Ucraina, în Moldova pentru a prelua experiența producerii strugurilor de masă

0

Reprezentanți ai sectorului de producere a strugurilor de masă din Republica Moldova și Ucraina s-au întrunit în cadrul conferinței internaționale „Strugurii de masă ai Ucrainei 2022: experiența Moldovei”.

Ucraina este un importator net de struguri de masă, inclusiv fiind al treia țară de export pentru strugurii moldovenești, importând aproape 7 mii de tone din volumul total de 65 de mii de tone de struguri exportat de Moldova în 2021.

Astfel, își dorește să modifice statutul de importator de struguri de masă, asigurând producerea locală calitativă a acestora.

Țara vecină, în ciuda problemelor și declinului înregistrat în urma războiului, își dorește să valorifice corect oportunitățile de producere a strugurilor de masă, astfel realizează un schimb de experiență cu producătorii din Moldova.

„Avem plantații moderne și producători care au demonstrat că producerea strugurilor de masă și comercializarea acestora devine rentabilă în cazul asigurării calității și certificărilor necesare piețelor de export. În cadrul conferinței, acești producători au împărtășit experiența atât cu alți viticultori locali, cât și cu reprezentanți ai sectorului strugurilor de masă din Ucraina. Prima zi a fost dedicată discuțiilor, fiind cuprinsă într-o conferință tematică, iar în a doua zi participanții vizitează plantații și întreprinderi moderne ce și-au asigurat și infrastructura necesară de post-recoltă”, a specificat Vasile Pojoga, manager de proiect FARM.

La eveniment au mai fost prezentate date privind suprafețele cultivate cu struguri de masă în Moldova, recoltele și strategiile ce urmează a fi implementate după ce fermierii moldoveni au pierdut 2/3 din piețele de desfacere a strugurilor de masă, în urma războiului din Ucraina.

Revenim curând cu detalii pentru fiecare din aceste subiecte.

Adunarea Generală FARM: totalurile anului 2021 și soluții anticriză pentru 2022

0

Membrii Federației Agricultorilor din Moldova,”FARM” împreună cu reprezentanții instituțiilor de stat, consultanți și experți naționali au făcut totalurile activităţilor pentru anul agricol 2021.

Pe lângă raportul final pe care l-au audiat la Adunarea Generală, cei peste 150 de participanți au avut posibilitatea să se expună asupra problemelor pe care le au de depășit în această perioadă și totodată au înaintat propuneri care să contribuie la ieșirea din impasul economic.

Aurelia Bondari, directoarea executivă FARM a prezentat raportul pe activitățile anului 2021. Administratoarea asociației a pus accent, în mod deosebit pe rezultatele obținute în munca efectuată pentru promovarea și creșterea unei generații de tineri interesați de domeniul agricol.

Ne dorim să avem cât mai mulți tineri interesați de domeniul agricol, aceștia au viziuni noi, sunt mai dispuși să implementeze tehnologii avansate și sunt mai creativi atunci când își gestionează afacerile.” 

Iar pentru a susține tinerii să fie atrași de agricultură, pe toată durata anului precedent, FARM a organizat o serie de evenimente dedicate lor – instruiri, seminare, schimburi de experiență, consultații individuale etc.

Datorită activităților FARM, au fost instruiți peste 400 de tineri fermieri. Iar cu suportul direct al Federației a fost posibilă lansarea a 16 start-upuri, dintre care 13 sunt conduse de femei și au o valoare totală de 4,9 milioane de lei.

Cu implicarea financiară a proiectului ”We Effect”, pe parcursul anului precedent au fost organizate 9 Școli de Câmp, la care au participat în total peste 900 de beneficiari, dintre care aproximativ o jumătate au fost femei.

O altă reușită pentru 2021 este implementarea cu succes a serviciilor de extensiune, realizate în baza contractului cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, ceea ce a însumat peste 600 de activități dedicate celor trei sectoare principale a agriculturii – horticol, legumicol și zootehnic. 

Deși scopul de bază FARM este susținerea și dezvoltarea antreprenorilor din domeniul agricol, creșterea economică a zonelor rurale și dezvoltarea agroturismului este un obiectiv tot atât de important.

Astfel, datorită suportului financiar oferit de FAO, în perioada octombrie-decembrie 2021 s-a implementat cu succes proiectul ”Dezvoltarea rurală prin promovarea agroturismului și a produselor tradiționale în Republica Moldova”, iar la modul practic, aceasta înseamnă elaborarea a două hărți turistice, una pentru zona de Nord și cealată pentru regiunea de Sud a țării, organizarea unei serii de ateliere și workshop-uri despre mecanisme și metode de dezvoltare a turismului, la care au participat producători agricoli și agenți economici, două vizite de studiu, schimburi de experiență între cele două puncte cardinale etc.

Doamna Bondari a menționat că dincolo de rezultatele frumoase obținute în anul precedent, agricultorii și producătorii agricoli au nevoie de susținerea statului pentru a face faţă crizei în care se află în acest an.

Iar acest suport ține atât de partea financiară, cât și de politici care să le ușureze și favorizeze dezvoltarea afacerilor.

După raportul de activitate, membrii asociației, împreună cu ministrul Ministerului Agriculturii și a Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, dar și directoarea adjunctă a Agenției de Intervenții și Plăți, Diana Coșalîc au dezbătut mai multe teme de importanță majoră pentru întregul sistem agricol din țară.

Cele mai principale au fost – creşterea prețurilor la carburanți și necesitatea de a elabora un mecansim care să reglementeze această situație, majorarea fondului de subvenționare și simplificarea procesului de obținere a banilor.

De asemenea, fermierii și-au expus nemulțumirea și în legătură cu scumpirea inputurilor, fertilizanților și pesticidelor.

Totodată au cerut să fie susținuți financiar de către stat prin compensarea cheltuielilor pentru motorină și au menționat despre necesitatea de a fi scutiți de impozitul pe venit pentru anul 2022. 

Ministrul le-a dat asigurări că se lucrează în aceste direcții, iar noua Strategie Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală 2022-2027 prevede o serie de îmbunătățiri care să îi sprijine pe agricultori de a face față crizei.

De asemenea, ministrul i-a îndemnat să coopereze ”Doar prin asociere, agricultorii pot obține un preț mai bun pentru inputuri, pot face față monopolului și în același timp devin mai competitivi, nu doar pe piața internă, dar și pe acea externă .

La finalul evenimentului, cele mai importante propuneri au fost adunate într-un document de către moderatorul evenimentului, directorul adjunct FARM, Iurie Hurmuzachi și au fost înaintate spre vot.

Astfel, cei prezenți la Adunarea Generală FARM constată că sectorul agricol, ca ramură strategică a economiei naționale, necesită o atenție și un suport mult mai semnificativ în această perioadă dificilă.

Problemele principale accentuate de agricultori, dar și domeniile unde este nevoie de implicare directă din partea instituțiilor statale și a partenerilor de dezvoltare sunt următoarele:

Rezoluția Adunării Generale din 18 martie 2022

I. Subvenționarea sectorului agricol

Subvenționarea agriculturii este una dintre pârghiile principale în capitalizarea și sporirea competitivității sectorului agricol autohton din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

În acest context, Federația vine cu următoarele propuneri și solicitări:

  • Pe fonul inflației și a scumpirilor continue, identificarea resurselor financiare suplimentare pentru mărirea fondului de subvenționare cu min 25% în scopul acordării suportului pentru toți depunătorii de dosare eligibile.
  • Identificarea resurselor financiare de cca 800 mln. MDL pentru achitarea subvențiilor 2021, astfel fondul complet de subvenționare actual să fie destinat anului 2022.
  • Achitarea în regim de urgență a agricultorilor eligibili pentru dosarele de subvenționare depuse în anul 2021.
  • Lansarea programului start-up pentru tinerii agricultori.
  • Revizuirea conceptuală a politicii de subvenționare pentru perioada strategică viitoare cu respectarea echității în alocarea fondurilor atât între sectoare cât și categorii de beneficiari – micro, mici, medii și mari.

II. Aprovizionarea cu mijloace de producere

  • Compensarea cheltuielilor de motorină în proporție de 8-10 mdl/l pentru lucrările de primăvară privind cultivarea culturilor din grupa a doua în următoarele două luni.
  • Reglementarea din partea statului a pieței produselor petroliere.
  • Compensarea parțială a costurilor îngrășămintelor minerale și a produselor de uz fitosanitar.
  • Asigurarea controlului asupra companiilor de aprovizionare cu privire la adaosul comercial inclus în prețul final al produselor importate prin introducerea rigorilor de trasabilitate.

III. Comercializarea producției

  • Impulsionarea lucrărilor în cadrul laboratoarelor de certificare existente pentru producția de export.
  • Crearea laboratoarelor de certificare noi în raioanele țării.
  • Negocierea la nivel de guvern a facilității exportului în UE.
  • Negocierea și simplificarea procedurii de export în România.

IV. Politica fiscală

  • Scutirea de impozitul pe venit pentru anul 2022
  • Scutirea TVA pentru anul 2022.

V. Creditarea sectorului agricol

  • În contextul că tot mai mulți agricultori se confruntă cu refuzul băncilor în acordarea creditelor operaționale se impune necesitatea identificării unui mecanism de finanțare a sectorului.
  • Elaborarea și adoptarea Legii cu privire la garantarea Creditului Agricol, care să prevadă crearea Fondului de Garantare a Creditului Agricol.

VI. Cooperarea fermierilor 

Procesul de cooperare a fermierilor în agricultură continuă să fie unul lent, în pofida faptului că asocierea este practic unica soluție pentru sporirea competitivității producției agricole și accesarea piețelor pentru fermierii mici și medii.

  • Elaborarea unei legi speciale privind cooperativele agricole de întreprinzător sau completarea Legii nr.73/2001 cu privire la cooperativele de întreprinzători cu un capitol dedicat cooperativelor agricole de întreprinzători cu ulterioara abrogarea/integrarea Legii nr.312/2013 privind grupurile de producători agricoli după o perioada de 5 ani.
  • Completarea capitolului 7, Titlul II din Codul fiscal cu norme, privind scutirea de plata impozitului pe venit pe o perioadă de 5 ani, aplicabile cooperativelor agricole de întreprinzători noi create.
  • Completarea art.96 CF – aplicarea cotei „zero” la TVA, pentru investițiile capitale fără obligațiunea de includere în capitalul social al cooperativelor.
  • Subvenționarea creării locurilor de muncă permanente de către cooperative pentru primii 10 ani de activitate.

Decizii finale

  • Adoptarea Rezoluției Adunării Generale a Federației în calitate de document de poziție pentru anul 2022, care va fi transmis tuturor organelor guvernamentale vizate.
  • Monitorizarea procesului de luare a deciziilor de către factorii responsabili cu aplicarea ulterioară în practică pentru soluționarea problemelor abordate.
  • În cazul estimării rezultatelor nesatisfăcătoare, va fi necesar de elaborat un plan de acțiuni la nivelul consiliului administrativ și adunării generale extraordinare pentru redresarea situației.

Ion Rotaru – prima generație de fermieri din Moldova care participă în programul „Tineri Lideri Pentru Agricultură” din România

0

Ion Rotaru este originar din Clișova, Orhei și face parte din tinerii care vor să implementeze noi idei și soluții în dezvoltarea agriculturii.

Tânărul a fost selectat în prima generație de fermieri din Republica Moldova, care participă în programul „Tineri Lideri Pentru Agricultură”, lansat de Clubul Fermierilor Români.

Programul se află la cea de a III-a ediție și are scopul de a pregăti generațiile viitoare de tineri fermieri pentru a continua business-ul familiei și pentru a-și asuma rolul de lider atât în afaceri, cât și în comunitate.

În acest an, pentru 6 tineri din Republica Moldova compania Agricover România a oferit posibilitatea de a acoperi integral costurile cursurilor, în valoare de 10 mii de euro. Detalii aici.

Într-un interviu acordat FARM, Ion Rotaru povestește despre experiența sa și planurile pe care le are în agricultură – de a dezvolta afacerea în agroturism.

Ion, cum ai reușit să ajungi în România, în acest program?

Am fost invitat de ministrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să particip la acest curs. Inițial am refuzat, crezând că este vorba despre niște training-uri, legate de partea tehnică a agriculturii, adică semințe, plantare etc. Dar după ce am fost sunat iar și am văzut programul, unde era totul explicat, am rămas impresionat. Am descoperit că în cele nouă luni de curs se pune accent pe dezvoltarea personală. În acest program învățăm cum să comunicăm eficient cu oamenii, să adresăm întrebări, să încurajăm pe alții să vorbească, să facem gesturi, mimică, să putem descifra gesturile altor persoane, să lucrăm cu empatia, cu relațiile din familie și să ne apărăm ideile. Pe lângă dezvoltarea emoțională, mai învățăm și despre partea financiară.

Care sunt criteriile de selecție?

Nu știu exact cum am fost selectați, dar sigur noi toți am trecut un interviu. Chiar săptămâna aceasta, întâmplător, m-am întâlnit cu o colegă de a mea de la Iași, ea tot a depus pentru program, dar au refuzat-o. Au refuzat-o din cauza că ea a spus că nu va putea participa la toate cursurile, dar prezența este obligatorie. Dacă nu vii timp de trei zile, trebuie să achiți 300 de euro, dacă refuzi cursurile, trebuie să achiți 500 de euro, e specificat în contract. E o metodă de a motiva participanții. 

Pentru prima dată ai aflat despre program la Summer Camp, eveniment organizat FARM, te-ai gândit de atunci să participi la concurs?

La Summer Camp de la Vadul lui Vodă a fost prima interacțiune, deși această idee, nu mi-a trezit foarte mult interes. Abia după ce am văzut programul, am înțeles că e ceva interesant. 

Probabil că mulți agricultori nu vor înțelege care este legătura dintre agricultură și dezvoltarea personală. De aceea, te rog să ne explici tu, de ce este atât de importantă cultivarea acestei laturi?

Programul vrea să ne formeze ca lideri, nu vrea să ne pună la muncă în câmp, vrea să educe o generație de lideri care să poată gestiona o afacere, lideri care pot să atragă oameni în jurul lor, oameni buni cu care să creeze echipe. Scopul organizatorilor este ca timp de 10 ani să fie formați cel puțin o mie de agriculturi cu o altă viziune despre agricultură. Lideri care au o altă gândire. Ei investesc în tineri, ca tinerii să preia afacerile părinților și să le ducă bine, să le gestioneze corect.

Tu faci parte din prima generație de moldoveni care a ajuns în programul din România, care sunt lecțiile principale pe care le înveți acolo?

Cel mai mult îmi place că mă dezvolt personal și emoțional. Eu simțeam că aveam nevoie de mai multe cunoștințe din acest domeniu. Dacă inteligența emoțională nu e dezvoltată, nu poți lucra cu oamenii, chiar și cu angajații, clienții, familia, prieteni, colegi, nu contează despre cine este vorba, dar nu poți comunica. Concluzia e una simplă, dacă nu ești fericit pe plan personal, nici afacerea nu o să fie eficientă și nu o să aducă profit. Dar orice afacere are un scop final – să aducă profit și cu cât e mai mare, cu atât e mai bine.

Cum este împărțit cursul?

Tot cursul este o combinație între dezvoltarea abilităților de gestionare a finanțelor și dezvoltarea profesională și morală. După ce vom finaliza cursurile, va trebui să realizăm un video, despre cum ne convingem familia să implementăm ceva nou în afacerea pe care o dezvoltăm și de asemenea, trebuie să elaborăm și un business plan. Aici va trebui să schițăm pas cu pas ce facem, cum facem și unde vom ajunge la final. E obligație pe care trebuie să o îndeplinească fiecare persoană din curs, dar avem și un mentor care ne ghidează. Fiecare și-a ales câte un mentor, în mod aleatoriu sau care ne-a plăcut mai mult din trainerii noștri. Și toate întrebările pe care le avem, le discutăm împreună cu ei. Aceștia ne ghidează ca să ducem la bun sfârșit proiectul.

În cazul tău despre ce specialist este vorba, cine e mentorul tău?

Mentorul meu este Dan Ioniță, el este responsabil de cursul financiar. El face training-uri cu foarte multe companii din România: Dacia, Mercedes, BMV companii agricole, bănci etc. Sunt diferite strategii, pași, cum ne ajutăm, cine cu cine cooperează, colaborează sau nu echipele între ele.

Care dintre lucrurile pe care le înveți acolo, crezi că nu vor putea fi implementate în Republica Moldova?

În primul rând, ceea ce ține de legislație, dar și de susținerea agricultorilor din partea statului. În România se dau subvenții – 200 de euro la hectar. Adică în medie, colegii mei și familiile lor gestionează cam în jur de o mie de hectare. Dacă facem un calcul simplu, ei au 200 de mii de euro pe an de la stat, indiferent de ce cultivă. Aici, e mai greu să supraviețuiești din agricultură, la noi prețurile sunt mai mari în comparație cu cele din România, dar ei sunt ajutați de stat. Și din acest motiv, rezultatul efortului depus de ei, se vede și se simte mai ușor și mai rapid. 

Ei au acces și la resursele Uniunii Europene.

Exact, ei au acces la foarte multe resurse economice a Uniunii Europene, e vorba de un alt nivel. Am colegi care vorbesc despre investiții de milioane de euro. Pe când la noi, să vorbești de așa sume, practic e ireal.

Părinții tăi fac agricultură, de ceva vreme ești implicat în afacere, care sunt responsabilitățile tale?

Eu mă ocup de partea de marketing, de vânzări, de clienți, de achiziții – o parte din ele, dar și de agroturism. Oferim servicii de cazare și pescuit. Eu mă ocup de implementare de proiecte, atragere de fonduri. Scriu și proiecte, câteva, care mai mici, am reușit să le și câștig. În ultimii ani, am implementat trei proiecte. Primul proiect l-am scris pentru a instala panouri solare, de a avea acces la energia regenerabilă, am pus instalații. Al doilea a fost iluminarea stradală a 2 km, pe malul lacului, ca turiștii care vin noapte, să aibă lumină. Și al treilea proiect a fost construcția a patru căsuțe pentru cazare. Care au adus cel mai mare impact și care are cel mai mare succes.

Cui aparține ideea de dezvolta ramura agroturismului?

Ideea îmi aparține și îmi place mai mult, pentru că văd reacțiile și emoțiile oamenilor pe față, comparativ cu agricultura clasică, unde e mult mai multă muncă și nu în tot timpul știi unde ajunge marfa ta.

Ți-a fost complicat să convingi părinții să mergeți pe latura aceasta?

Nu, a fost o idee care a mers de la sine, spontan s-a pornit și spontan am avut rezultat. Nimeni nu s-a așteptat că o să fie impactul atât de mare, credeam că e o joacă să dezvolți agroturismul. Am văzut că are impact mare și îi mult mai stabil, față de agricultură. Pentru că în agricultură când câștigi, când pierzi. Agroturismul e mai constant. 

Ion Rotaru a participat la tabăra de vară ”Youth ASC – Youth Agro Summer Camp”, dedicată membrilor Rețelei Naționale a Tinerilor Agricultori, și a fost organizată de Federația Agricultorilor din Moldova, FARM, în parteneriat cu Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova, Dorcas Moldova și WE EFFECT, Suedia. Scopul acesteia a fost de a consolida platforma dedicată tinerilor fermieri.

Legumicultor: Avem nevoie de o analiză pe țară, să cunoaștem cât se consumă și se produce

0

Face agricultură din 2009 și chiar dacă nu are studii în domeniu, calitățile de legumicultor îi curg prin vene. În cei 12 ani de experiență a învățat să calculeze, să dozeze și să ia decizii înțelepte pentru a-și dezvolta afacerea.

A început modest, cu tomate și castraveți cultivate în sere, iar în timp a înțeles că diversitatea de produse aduce clienți mai mulți, venituri mai mari, dar și mai multă responsabilitate.

Adrian Frunze din satul Pelivan, raionul Orhei este membrul FARM și administratorul SRL „Adiagrodan”. Fermierul spune că cele mai mari greutăți se referă la comercializarea incorectă și concurența cu produsele de import.

„În rest, noi dispunem practic de tot. Avem întreprinderi agricole care ne deservesc totalmente cu semințe, îngrășăminte, produse de uz fitosanitar. Dar când ajungem la vânzare, acolo întâmpinăm greutăți. Forța de muncă iarăși este o problemă, cred că e pe prim plan, nimeni nu dorește să muncească”.

Produsele pe care le crește în sere le vinde la piața locală sau piața angro din Chișinău.

„Mai lucrăm și cu câteva întreprinderi care se ocupă cu ambalarea produselor. Noi la direct cu rețelele nu am lucrat, fiindcă este foarte greu. Nu poate un agricultor singur să producă, să ambaleze și să ducă marfa în rețele, iar jumătate de zi să o piardă pentru a fi preluată marfa. Sunt care se ocupă cu ambalarea și transportarea. Noi le livrăm producție și ei fac livrarea mai departe.

Mulți oameni vin și cumpără de pe loc. La început veneau mai mulți oameni și își culegeau siguri din sere legumele, era o plăcere pentru ei, acum s-au mai schimbat lucrurile”

Adrian Frunze, pe lângă faptul că se ocupă cu creșterea legumelor în sere le și mai construiește.

„În vreo trei ani am construit aproximativ 3 ha de sere prin apropiere de Orhei. Dar luând în considerare faptul că tineretul „a fugit” din țară, nu avem cu cine lucra. Și acum uneori ne mai apelează oamenii să le construim serele, dar pentru că nu avem brațe de muncă, a trebuit să renunțăm”.

Fermierul spune că subvențiile oferite de către stat sunt de mare ajutor, astfel reușesc producătorii agricoli să-și recupereze o parte din investițiile efectuate.

„Personal, am primit subvenții vreo 5 ani la rând, doar că deja noi de vreo 2 – 3 ani nu am investit nimic din nou. Dar cred că trebuie cumva schimbate lucrurile astfel încât să avem un preț stabil anul împrejur. Am fost în multe țări și am văzut cum merg lucrurile la ei. Acolo permanent prețul la roșii e stabil – 1,5 euro, spre exemplu. Nu contează dacă e sezonul de producere sau nu, dar pe piață se mențin aceleași costuri. Acest lucru se referă la orice produs.

Cred că și la noi ar fi bine cumva de monitorizat, de făcut un studiu, un calcul, cine și ce produce. Unul produce varză, altul cartofi, la celălalt an ne schimbăm și tot așa. În plus, cred că ar trebui de făcut o analiză pe cap de locuitor, câți oameni sunt, cât se consumă, cât se poate de vândut. Numai în așa fel o să ne putem vinde marfa.

O parte din agricultori sunt foarte bine informați, dar este și o altă categorie, care nu prea se documentează, a mai adăugat producătorul.

„Ca să te dezvolți, trebuie să fii la curent cu tot ce se întâmplă. Dacă ești dezinformat te supui la multe riscuri – nu cunoști prețurile, nu știi cum trebuie să faci și în rezultat, poți să pierzi bani. Dacă nu ai informație, evident că pierzi bani, cheltui mai mult, dar nu obții rezultatele pe care ți le propui”.

Orice seminar oferă informații utile, totodată faci cunoștință cu alți agricultori, înțelegi cum merg lucrurile. Am aflat multe despre irigare, creșterea răsadului, a mai povestit Adrian.

„La evenimentele organizate de FARM vin întreprinderi agricole care deja au multă experiență, mulți îi cunosc, oferă și ei informații utile. Încet, încet începi a cunoaște mai multe întreprinderi, faci schimb de experiență. Eu deja practic lucrez cu toate întreprinderile mai mari, care au atitudine serioase și care au produse de calitate”.

Foto: agrofarm.md

În ceea ce ține de cooperare, fermierul spune că aceasta funcționează, doar că sunt foarte mulți producători care nu sunt deschiși și se tem de concurență.

„Agricultura este interesantă, ești permanent în mișcare, dar tot efortul la un moment dat se epuizează și în multe cazuri te dezamăgești atunci când nu faci față, când nu îți merge bine. E multă muncă și nu tot timpul se merită aceste eforturi”.

FARM anunță instruiri pentru accesarea subvențiilor în avans

0

Federația Agricultorilor din Moldova „FARM” informează că în perioada 7-11 iunie curent se vor desfăşura cursuri de instruire în domeniul antreprenoriatului, organizat în parteneriat cu ONG „ProEntranse”.

Programul de instruire este un curs destinat tinerilor, femeilor fermiere și migranților reveniți care doresc să se lanseze într-o activitate economică.

În urma petrecerii instruirilor, beneficiarii vor fi eligibili să acceseze subvenții în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, să-şi sporească abilitățile în domeniul antreprenorial şi să-şi asigure gestionarea eficientă a propriei afaceri.

Obiectivul fundamental al programului dat de instruire este acela de a oferi o bază teoretică și practică, care să permită beneficiarilor să-și formeze și să exerseze competențele necesare în inițierea, promovarea și dezvoltarea unei afaceri.

De asemenea, această instruire este binevenită și doritorilor de a aplica la „Măsura 3. Diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole”, pentru depunerea cererilor de solicitare a subvențiilor în avans pentru îmbunătățirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, în cadrul Agenției de Intervenție şi Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Categoriile eligibile de solicitanți pentru Măsura 3 sunt persoanele fizice sau juridice înregistrate în localitățile rurale care lansează sau dezvoltă activități non agricole.

În cadrul cursului cu un număr total de 40 ore, beneficiarii vor fi instruiţi pe următoarele tematici:

  • Prevederile Regulamentului privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural;
  • Înregistrarea afacerii şi legislaţia în domeniu;
  • Managementul afacerii;
  • Planificarea afacerii;
  • Managementul financiar;
  • Evidenţa contabilă;
  • Marketing şi vânzări;
  • Managementul resurselor umane.

Organizarea activităților este coordonată împreună cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) și Agenția de Intervenție şi Plăți pentru Agricultură (AIPA) cu suportul Fondului Național pentru Dezvoltarea Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR).

Reamintim despre lansarea de către AIPA a celui de-al VII-lea Apel de depunere a cererilor de solicitare a subvențiilor în avans pentru proiecte start-up în domeniul agroindustrial, disponibil până la 18 iunie 2021.

Pentru a afla condițiile de înregistrare la cursul de instruire, puteți expedia un mesaj cu datele de contact la adresa electronică: [email protected]  sau să luați legătura cu responsabilul de înregistrare la numărul de telefon 068882247.

FOTO. Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală și-a trasat prioritățile pentru anul 2020

0
Satele din Moldova trebuie să devină moderne, bogate și să asigure condiții de muncă și de trai pentru toată populația. Politica de dezvoltare agricolă și rurală are o influență semnificativă asupra dezvoltării economice a zonelor rurale, dar și asupra situației de mediu și sociale. În cadrul Adunării Generale a Rețelei Naționale pentru Dezvoltare Rurală (RNDR) s-a discutat despre reușitele, dar și planurile de viitor ale celei mai mari organizații de fermieri din țară. Totodată, organizația și-a modificat statutul din structură informală în asociație obștească. Aurelia Bondari, președintele RNDR, a remarcat că, această platformă a reușit, pe parcursul acestui an, să vină cu mai multe propuneri de îmbunătățire atât a cadrului legislativ, cât și a celui regulatoriu pentru a dezvolta zonele rurale.
„Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală a fost constituită în anul 2018 și a fost formată drept o platformă informală de discuții și dialog. În cadrul acestei rețele sunt implicate toate sectoarele societății, inclusiv sectorul public, privat și asociativ. Această platformă este unică în Republica Moldova, deoarece în premieră reprezentanții sectoarelor amintite s-au întrunit pentru a discuta problemele stringente din mediul rural. Pe parcursul primului an de activitate au fost create grupuri de lucru, unde s-au implicat toți cei interesați de subiectele și problemele lansate. La finele acestui an avem promovate mai multe inițiative legislative, modificări a cadrului regulatoriu, care în final va aduce beneficii, resurse financiare, proiecte și instrumente pentru dezvoltarea spațiului rural. Cu acest suport sperăm să fie create noi locuri de muncă, oportunități pentru toate grupele și zonele, inclusiv pentru cele defavorizate. Credem că, această structură este una de perspectivă, care ajunge la decizii prin consens și noi credem în eficiența și rezultatele rețelei. La moment, avem 100 de membri și ne-am adunat pentru a dezbate rapoartele de activitate și totodată, ne-am propus să înregistrăm juridic această rețea pentru a  dispune de mai multe oportunități de dezvoltare.”
Dorin Andros, secretar de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a subliniat că, rețeaua este un partener important în promovarea și implementarea politicelor naționale de dezvoltare în domeniul agro-alimentar, dar și dezvoltării rurale. Reprezentantul Delegației UE în Moldova Gintautas Baranauskas, a menționat că, dezvoltarea rurală și agricultura sunt în stare să aducă o contribuție semnificativă în crearea locurilor de muncă, creșterea econimică. 
„Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală este o structură care reunește părțile interesate, care au drept scop îmbunătățirea activităților de dezvoltare rurală. Această rețea serveștre drept centru de disemiare a informației cu privire la implementarea politicelor de dezvoltare rurală, a Proiectelor în acest domeniu, dar și a altor inițiative care au drept scop îmbunătățirea vieții oamenilor din localități”.
Potrivit agricultorilor, una dintre principalele probleme pentru dezvoltarea rurală este migrarea populației, din cauza lipsei locurilor de muncă. Membrii rețelei consideră că prin implicare activă se pot elabora și implementa Proiecte ce vor contribui la dezvoltarea satelor din Republica Moldova.
„Ne-am constituit în acest an, după care am participat la mai multe seminare de școlarizare pentru a putea implementa Proiecte de dezvoltare rurală. Participăm la Adunarea generală pentru a totaliza activitățile desfășurate pe parcursul acestui an. Apreciez că, a fost elaborat un plan ce conține mai multe propuneri de îmbunătățire a finanțării Grupurilor de Acțiune Locală. Sperăm că GAL-le formate să contribuie la dezvoltarea rurală. În aceste grupuri deciziile sunt adoptate de către membrii societății, sau comunității unde activează această structură. Astfel spus, deciziile se iau de jos în sus, de către cei care cunosc cel mai bine situația din sector și sunt cointeresați pentru a dezvolta localitățile lor”, ne-a spus Petru Flocosu, membru al GAL-lui „Calea Dropiei” și fondatorul Alianței Fermierilor din raionul Drochia.
„Rețeaua de Dezvoltare Rurală este o platformă benefică inclusiv pentru producătorii agricoli. Este un loc unde se pot întâlni membri unei comunități pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă. Am creat recent platforma Regională Nisporeni, iar cei care au devenit membrii au fost încântați de posibilitățile pe care le oferă această rețea. Consider că ,este absolut normal ca toate procesele ce se referă la tehnologii, comercializare să fie auzite, iar inițiativa trebuie să intervină din partea de jos, este un principiu al democrației. Nu poate exista o economie puternică fără producători, mai ales că noi suntem o țară agrară, noi producem și exportăm peste 75% din produsele agro-alimentare. Producătorii agricoli trebuie să fie auziți de autoritățile care adoptă legi. Iar rețeau este o oportunitate de a ne expune problemele și de a găsi împreună soluțiile cel mai bune pentru localitatea noastră”, a remarcat Petru Ionel, director executiv al Organizației Regionale Nis-Agroinform.
În cadrul ședinței au fost semnate două Acorduri de Parteneriat între RNDR cu doi actori cheie din domeniul agricol și rural, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului precum și Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Acordul are drept scop facilitarea dialogului constructiv dintre toți actorii interesați pentru dezvoltarea politicelor publice eficiente, pentru îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural din Republica Moldova. Printre obiectivele RNDR pentru anul viitor se numără sporirea competitivităţii producţiei agroalimentare locale, dar şi consolidarea agricultorilor în cooperative de producere.

Rodica Movileanu, legumicultoare: Avem în țară tineri capabili ce ar putea să obțină rezultate frumoase, dacă ar interveni și statul

1
Rodica Movileanu este o tânără din Ialoveni care acum un an a pus bazele unei afaceri în domeniul creșterii legumelor în sere. Deși, nu are studii în domeniul agricol a reușit, prin propriile greșeli, să crească în acest an castraveți care au fost înalt apreciați de consumatori. La numai 38 de ani, alături de familie a construit pe o suprafață de 1500 de mp2 sere. Deși planifica să comercializeze legume în luna aprilie ca să poate servi consumatorii cât mai devreme, planurile nu au corespuns cu realitatea. Cu toate acestea, ne-a spus eroina că este mulțumită de rezultatele obținute în acest an. Mai mult ca atât, primul pas a fost făcut, pe viitor îi va fi mai ușor.
„Sunt originară din Ialoveni, am 38 de ani, dar am dezvoltat afacerea în Hâncești unde am procurat terenuri. La început nu eram siguri ce afacere să inițiem ne gândeam la o livadă, viță de vie sau legume. Până la urmă, după ce m-am consultat cu cei de FARM, am hotărât că anume cultivarea legumelor ar fi cea mai potrivită afacere. Împreună cu soțul am analizat totul și am decis. În acea perioadă a fost lansat Proiectul pentru tineri și femeile fermiere, care doresc să inițieze o afacere în domeniul agricol și am depus dosarul pentru participare. Am participat la mai multe seminare de instruire și astfel am beneficiat de subvențiile oferite în avans. Totodată, în anul curent am depus dosarul și am paticipat în cadrul Programului Pare 1+1 de la ODIMM și am beneficiat de un grant pentru procurarea tehnicii agricole”, ne-a povestit Rodica.
Au investit banii proprii, pe care i-au câștigat la muncă peste hotare.
„Mai mult a lucrat soțul, eu am stat cu copii acasă. Dar am crezut întotdeauna că vom reuși. Când am început să construim serele am conectat electricitatea, am instalat sistemul de irigare. Până la urmă am investit peste 2 milioane de lei. După calculele pe care le-am realizat abia după 10 ani am putea să ne recuperăm banii, dar până atunci trebuie să muncim și să obținem rezultate frumoase”.
La moment, au 1500 mp2 de sere și intenționează să mai construiască încă circa 2000 de mp2.
„Inițial, ne-am dorit să putem avea plantele pe rod începând cu luna aprilie, dar din cauza companiei care ne construia serele am fost în întârziere. Nu am reușit să intrăm în primul ciclu, dar am reușit să acumulăm experiență. Cu atât mai mult cu cât nu avem studii în domeniul agricol. Ne-am confruntat cu mai multe probleme cum ar fi dăunătorii, bolile, o parte din plante nu au dat recoltă, oricum ca pentru începători este un rezultat bun. Primii pași au fost făcuți”.
Rodica Movileanu a comunicat că afacerea este una de familie și muncesc cot la cot toți membrii, incearcă astfel să dezvolte dragostea față de agricultură copiilor care sunt bucuroși să se implice.
„La cantitatea mică de recoltă pe care o avem nu am încheiat contracte de vânzare. În mare parte am vândut la piețele locale, piețele angro. La începutul și sfârșitul sezonului prețul era unul mai bun, dar pe parcurs a scăzut. Sinecostul castraveților este de 9,5 lei per kilogram, dar vara se vindeau cu 10 lei. Consider că era un preț mizer. Mai ales că, în acea perioadă era foarte multă producție de import din Ucraina, România cu un preț mult mai jos decât ceream noi. Toată familia este implicată în munca în sere, eu soțul și fiul mai mare care este student la Universitatea Agrară de Stat. Pentru suprafața pe care o avem la moment am reușit să realizăm toate lucrările. Totodată, cultivăm dragostea de natură, agricultură copiilor noștri”.
Fără experiență și studii în domeniu este destul de complicat să reușești și atunci ești nevoit să apelezi la ajutorul experților sau specialiștilor care pot să te ajute și să te îndrume.
„Faptul că sunt membra rețelei femeilor  din regiunea centru a FARM îmi oferă mai multe avantaje printre care accesul la informație. Nu în ultimul rând, suntem ajutați și îndrumați în activitatea pe care o desfășurăm. Ori de câte ori, avem nevoie de un sfat apelăm la specialiștii de acolo și primim cele mai potrivite recomandări. În mare parte, suntem ajutați atunci când trebuie să pregătim pachetul de documente pentru subvenționare. Participăm la seminarele și conferințele organizate unde sunt invitați experți care ne oferă recomandări importante și necesare pentru noi ca și tineri producători, cu atât mai mult că nu avem nici studii în acest domeniu. Avem mare nevoie de specialiști care să ne ajute cu recomandări și sfaturi ca să putem evita anumite probleme. Am avut suport și din partea companiei de la care am procurat semințe. Totodată, din cauza că nu cunoșteam nimic despre bolile castraveților ne-am confruntat cu tripsul care este o insectă mică pe care eu mă așteptăm să o văd pe frunze, dar ea este practic imposibil de observat. Pătarea unghiulară, a fost o altă problemă. În final am reușit totuși să creștem castraveți destul de calitativi, la un moment dat nu mai avem recoltă, dar eram solicitați”.
Întrebată de ce s-au gândit la o afacere în agricultură, tânăra ne-a spus că au analizat foarte bine domeniile și au înțeles că hrana reprezintă o nevoie permanentă pentru oameni.
„Atunci când ne gândeam ce afacere să dezvoltăm am analizat mai multe domenii inclusiv ne gândeam la o brutărie, dar argumentele au fost în favoarea cultivării legumelor. Soțul întodeauna spune că atunci când plantez ceva neapărat va răsări și aceasta m-a convins în mare parte să încercăm. Iubesc plantele, florile tot ce este legat de natură. În plus, afacerea ne aduce și un câștig cu care putem să ne întreținem familia, aici acasă”.
Tineri fiind au planuri de dezvoltare a afacerii, inclusiv poate să planteze o livadă.
„Mai avem terenuri în satul vecin și preconizăm să dezvoltăm și acolo, poate o plantație pomicolă de cireș, vișin, dar acest lucru cu siguranța se va produce mult mai târziu, pentru că din lipsa de finanțe nu ne putem permite să dezvoltăm ceva la moment. Acum ne axăm pe creșterea legumelor. Nu vom renunța la afacere, indiferent cât de complicat nu ar fi. Ne-am gândit desigur și la o fabrică de prelucrare, dar nu în timpul apropiat. Fiind încă la început avem planuri mari, dar multe depind de situația din țară”.
Tinerilor le recomanda să-și dezvolte o afacere în agricultură, să investească pentru că este încă foarte mult pământ neprelucrat.
Avem în țară tineri capabili care ar putea să muncească și să obțină rezultate frumoase. Dacă vor fi create condiții favorabile și din partea statului”.

Daria Gonța din Hâncești crește peste 2000 de flori de diferite soiuri

2
O afacere cu flori nu este o afacere doar plăcută, dar și una care poate să-ți aducă un profit pe măsură. Florăriile pot aduce venituri, atunci când eforturile sunt completate de pasiune. De această părere este și eroina noastră Daria Gonța din satul Drăgușenii Noi, raionul Hâncești, care toată viața a visat să crească o colecție cât mai mare de flori. Daria Gonța crede că, acolo unde există om trebuie să crească și flori, să fie frumos, pentru că pe lângă faptul că acestea purifică aerul, ele mai și bucură ochiul, îți fac buna dispoziție, te fac să prețuiești viața.
„Dragostea pe care o am față de aceste plante, în general față de frumos, cred că vine de la părinții mei și se trage din copilărie. Toată viața am visat să pot crește o colecție mare de flori, să pot să le îngrijesc, să mă bucur de frumusețea lor. Și acolo unde eram, la locul de muncă sau acasă, mă străduiam să plantez flori, să le îngrijesc. Iată că în timp am realizat că florile sunt o parte din viața mea”, ne-a spus producătoarea.
Pentru a găsi cât mai multe puteri în a le îngriji, aceasta asocia florile din grădină și curte cu evenimente din viață, cu oamenii dragi sau lucrurile frumos care se întâmplau. Așa a ajuns să se mândrească cu flori pe care le îngrijește de mai bine de 30 de ani, încă de pe timpurile când era studentă.
„Am flori  pe care le cresc în amintirea anilor de studenție, adică de circa 30 de ani, flori în amintirea mamei. Acestea îmi aminteau de acele clipe care deja s-au scurs. După ce am finalizat studiile am activat în calitate de bibliotecară și în paralel cu activitatea de bază plantam flori. Iar acasă, colecția pe care o aveam creștea cu fiecare zi. În condițiile climaterice din țara noastră, unde iernile sunt destul de friguroase vara reușeam să cresc flori foarte frumoase, care bucurau ochii, dar iarna le pierdeam pentru că nu aveam condiții. Dar în fiecare primăvară replantam florile preferate”.
În perioada când a fost aleasă primar în satul natal, Daria Gonța a promovat dragostea față de frumos și în rândul localnicilor și a plantat foarte multe flori de diferite specii în tot satul.
„Sunt foarte mândră că am reușit să amenajez un parc unde am plantat flori mele preferate. Dintr-o pasiune am ajuns să bucur toată lumea care vine să se odihnească în această zonă din centru satului”.
Ideea de a transforma pasiunea într-o afacere s-a născut atunci când a fost nevoită să plece peste hotare. Aflându-se acolo aproape jumătate de an a înțeles că își poate transforma pasiunea într-o afacere ce ar putea să-i aducă și un venit.
„Am fost plecată peste hotare, dar am revenit la insistența copiilor care mi-au zis să revin acasă și să mă ocup cu afacerea la care am visat întotdeauna. La îndemnul lor am decis să cresc flori, cu atât mai mult cu cât aveam deja o colecție pe care o dezvoltam de ani buni. Așa au început căutările mele cum să-mi inițiez propria afacere. Fiind membră a Rețelei femeilor din regiunea centru a FARM am discutat și am întrebat cum pot să-mi deschid o afacere cu flori. Am fost încurajată și aceasta cred că a fost cel mai mare imbold pe care l-am avut”.
A mers la ODIMM și s-a informat despre condițiile de participare la Proiectele în derulare, astfel ca să poată să devină beneficiar.
„Am aflat cum pot să particip la Proiectul PARE 1+1, după care am participat și la Programul Femei în afaceri. Am avut îndrăzneala, m-am dus, m-am consultat. Inițial mi se părea că nu am să reușesc, că nu este o idee serioasă, pentru că oamenii de obicei investesc în afaceri mult mai valoroase. Dar eu consider că și florile sunt foarte valoroase. Am elaborat planul de afaceri, deși am întâmpinat anumite dificultăți, dar atunci apelam la suportului celor de la Rețea femeilor FARM. Am înțeles că trebuie să insist, să fiu mai perseverentă, să nu-mi fie frică. Am urmat toate sfaturile și am reușit”.
Se mândrește cu colecția de mușcate, care nu sunt pretențioase, înfloresc în permanență, cresc destul de bine. Pe lângă mușcate crește și plante medicinale în ghivece.
„Cresc calendulă, levănțică, rozmarin, oregano care sunt plante și aromate și medicinale, mușcatele curgătoare care se folosesc pentru aranjamente. Cu ajutorul Programului PARE 1+1 am construit o mini seră, am procurat un plug, un tocator, iar cu suportul pe care l-am obținut în cadrul Programului Femei în afaceri am procurat și instalat un cazan care încălzește micuța florărie din sticlă pe care am construit-o cu propriile puteri și resurse”.
Totuși, vara este cel mai frumos și ușor de dezvoltat o asemenea afacere pentru că, temperaturile permit ca florile să fie scoase în curte. La moment, Daria Gonța crește circa 2000 de flori de diferite soiuri.
„Sunt încă la început de drum, pe viitor planific să măresc numărul acestora. Este multă muncă și e destul de greu să menții atâtea plante înflorite, dar datorită dragostei pe care o am față de plante, reușesc. Deja am și clienți care vin și le procură, sper pe viitor să reușesc să-mi elaborez și un site, care mă va ajuta să mă promovez, să cunoască cât mai multă lume despre afacerea și florile mele. Astfel, să ajung la aceea afacere de succes la care am visat dintotdeauna”.
Eroina noastră și-a procurat și un tractor pentru a putea prelucra pământul și a planta plante medicinale.
„Am arendat mai mult teren pentru a planta florile și a mă extinde. De obicei, clienții cumpără flori pentru amenajarea curților. Cred că florile simt dragostea pe care o am pentru ele și din acest considerent reușesc să le cresc atât de frumoase. Am reușit să procur pentru tractorul pe care l-am cumpărat cu suportul PARE 1+1 mai multe agregate cum ar fi grape cu disc, stropitoare. Toate acestea ne vor ajuta să prelucrăm mult mai ușor terenul. La moment, lucrez doar eu ajutată de membrii familiei, dar în perspectivă intenționez să angajez 1-2 persoane”.

Pentru a crește o mușcată se investesc aproximativ 100 de lei

„Principala problemă cu care mă confrunt este lipsa apei pentru irigare. Florile nu pot crește dacă nu au apă în cantitatea necesară. Astfel că, următoarea etapă presupune instalarea sistemului de irigare. Desigur avem probleme cu bolile și dăunătorii, unul dintre care este fluturele alb, omizile care dacă nu sunt combătute la timp pot aduce pagube. Nu întâmplător se spune că albina înțeapă cea mai frumoasă floare, respectiv florile pe care le cresc înflorind în diferite culori sunt atacate de dăunători”.
Femeile care intenționează să inițieze o afacere cu flori trebuie să fie perseverente, să nu le fie frică căci din orice muncă se poate obține succes.
„Desigur, nu va fi ușor, dar este o afacere frumoasă, mai ales când vezi rezultatul muncii tale. În general cred că, este nevoie de mare curaj ca să te apuci să faci o afacere a ta, am avut și momente când mă gândeam să renunț, dar datorită susținerii și aprecierii din partea persoanelor apropiate reușeam să depășesc aceste momente și să merg mai departe”, ne-a mai spus Daria Gonța.