De 13 ani, Gicu și Margareta Florea din Colibași, Cahul, și-au dedicat viața agriculturii, transformând pasiunea pentru pământ într-o afacere de succes.

Margareta Florea l-a întâlnit pe soțul ei când acesta deja se ocupa de creșterea legumelor în solarii.

Inspirată de iubirea lui pentru agricultură, Margareta a îmbrățișat și ea această pasiune, iar împreună au clădit o mică afacere de familie, bazată pe muncă și perseverență.

Margareta Florea: Am economisit pentru a investi în agricultură

De-a lungul anilor, soții Florea au economisit pentru a reinvesti în afacerea lor, au apelat la credite și au făcut pași mici, dar siguri.

Astfel, au ajuns să dețină sere pe o jumătate de hectar, unde cultivă castraveți și roșii.

În 2022, și-au extins activitatea deschizând un magazin agricol local, pentru a oferi locuitorilor acces la inputuri de calitate, eliminând nevoia de a călători până la Chișinău pentru a cumpăra produse necesare.

Pentru Margareta și Gicu, afacerea înseamnă mai mult decât o sursă de venit — este o modalitate de a fi alături de cei nouă copii ai lor și de a le oferi o educație practică.

Copiii sunt implicați activ în treburile agricole, fiecare având responsabilități adaptate vârstei, ceea ce îi învață să muncească în echipă și să fie responsabili.

Scopul – dezvoltarea unui brand personal

Margareta visează chiar să creeze un brand de familie, „Micii Fermieri”, pentru a valorifica aportul fiecărui membru în această afacere de familie.

În ciuda experienței acumulate, Margareta simte nevoia de a-și îmbunătăți cunoștințele și urmează cursuri de agronomie.

Determinată și antreprenorială, ea plănuiește să obțină certificări necesare pentru a-și extinde piața de desfacere în rețelele de supermarketuri.

În plus, Margareta ia în considerare ideea procesării legumelor pentru a adăuga valoare produselor lor.

Familia Florea: E necesar un sistem de colaborare între legumicultori

Legumicultoarea este una dintre participantele la Școala de Business din cadrul proiectului „Hîncești Comunități Prospere”.

Prin această inițiativă, a avut ocazia să facă o vizită de studiu în România, unde a descoperit experiența de cooperare între fermierii locali și importanța certificării în agricultură.

Această experiență i-a deschis noi perspective și a inspirat-o să viseze la un sistem de colaborare între agricultorii din Moldova, pentru a facilita vânzarea centralizată a producției.

Margareta este convinsă că agricultura nu se bazează doar pe resurse financiare, ci mai ales pe pasiune și dorință.

Ea consideră că agricultura nu este doar un domeniu de activitate, ci un mod de viață, care necesită implicare totală și răbdare.

Familia Florea este dovada că poți construi o afacere și o familie numeroasă în Moldova, fără să pleci departe.

Prin muncă, perseverență și implicarea întregii familii, Margareta și Gicu Florea au reușit să creeze un model de viață sănătoasă, în care valorile familiale și dragostea pentru pământ se împletesc armonios.

Acest exemplu al familiei Florea este încurăjător pentru toți cei care își iubesc pământul și doresc să contribuie la dezvoltarea agriculturii în Moldova.

Vezi și Legumicultor: Am exportat pepeni verzi în Germania. Magazinele noastre nu vor să colaboreze direct.

Despre Proiectul „Hîncești Comunități Prospere”

Proiectul „Hîncești Comunități Prospere”, finanțat de Dorcas Aid International și Kom Over en Help și implementat de Fundația Dorcas Moldova, în colaborare cu Federația Agricultorilor din Moldova, oferă sprijin și formare pentru agricultori, ajutându-i să prospere în propria țară.

La finalul anilor ’90, când a început privatizarea terenurilor și se formau noi lideri agricoli, Ala Popa, după multiple discuții și analize, a decis împreună cu soțul său să se ocupe de agricultură.

Pentru a aduna 70 de hectare de teren, a fost nevoie de implicare și conectare cu toți proprietarii de pământ care nu se aflau în acel moment în localitate.

Astfel, după multe negocieri, în mai, anul 1999, aveau pământ, dorință de a face agricultură, un SRL proaspăt creat și prieteni.

Prietenii au fost cei care le-au oferit tehnică și au pregătit terenurile pentru primul an de producție.

Ala și-a propus din start să producă legume, chiar dacă înțelegea că fără apă nu se poate face legumicultură.

Împreună cu soțul său au încercat să găsească un sistem de irigare, dar procesul a durat prea mult, încât răsadul era mare și nu mai putea aștepta venirea echipamentului.

Femeia s-a înarmat cu răbdare și, cot la cot cu echipa, au început să care apă din Răut. Munca lor nu a fost în zadar.

Prima recoltă a fost de ardei și, deși prețurile au fost destul de mici, roada bogată le-a oferit încrederea că fac lucrurile corect.

Povestea nu se oprește aici. În urmă cu cinci ani, din cauza falimentului altor lideri din regiune, au preluat terenurile acestora.

Acum dețin 600 de hectare, dintre care aproximativ 400 sunt cu cereale, 60 cu floarea-soarelui și 50 cu legume.

Doamna Popa este unul dintre cei mai activi membri ai consiliului APEL și spune că drumul până aici a fost greu, dar a dat roade datorită determinării, muncii, adaptării și flexibilității în fața schimbărilor.

În cei peste 25 de ani de agricultură, a învățat să piardă și să câștige, dar și-a continuat drumul, fiind susținută de familie.

Chiar și după atâția ani de experiență, susține că cea mai mare problemă pentru sectorul legumicol este protecția plantelor, lupta cu tripsul, musculița albă și alți dăunători:

Legumele le comercializează acolo unde are cumpărători – fie în țară, fie în străinătate.

Anul trecut, și-a propus să vândă toată ceapa în țară, dar din cauza lipsei cererii, abia la începutul acestei primăveri a exportat-o în România.

Ala Popa crede că producătorii din Republica Moldova ar putea produce suficient pentru a asigura consumul autohton.

Este nevoie doar de dorință din partea producătorilor și susținere din partea statului.

Acesta, în mod special, ar trebui să ofere un sprijin și o atenție mai mare producătorilor din legumicultură.

Ala Popa este unul dintre cei mai activi membri ai consiliului APEL și a fost parte din grupul de inițiativă pentru formarea asociației.

De la bun început, ea a susținut necesitatea consolidării sectoriale. Este deschisă spre inovare și împărtășirea experienței cu alți producători.

Recent, a fost gazda evenimentului „Tehnologii de creștere a legumelor în câmp deschis”, unde s-au întrunit peste 40 de producători de legume interesați de activitatea sa.

Fermiera îi încurajează pe tineri să se lanseze în afaceri cu legume, dacă au dragoste pentru pământ și acces la apă.

Spune că este o bucurie pentru ea când vede tineri care încep să producă legume, un sector care trebuie revitalizat și are șanse de a se dezvolta:

Pentru că este deschisă în a oferi informații și a împărtăși din experiență, consiliera APEL a venit cu trei recomandări pentru cei care vor să lanseze o afacere cu legume:

1. Începe cultivarea pe suprafețe mici, mai ales dacă nu ai experiență în domeniul agricol. Optează pentru o singură cultură, astfel micșorezi nivelul de riscuri și sunt necesare mai puține investiții în tehnică. Spre exemplu, dacă este vorba doar de o cultură, atunci ai nevoie doar de un tip de semănătoare.
2. Informează-te! Caută soluții, inovații, mergi la seminarii, ateliere din domeniu.
3. Muncește în rând cu lucrătorii – nimeni nu se va implica atât cât poți și știi tu, dar tu trebuie să știi cum au loc toate procesele.

Și pe final, agricultoarea a dat probabil cel mai prețios sfat:

Tudor Cioară din Logănești, Hîncești, crește vaci de 13 ani. Ideea de a face zootehnie a apărut în primul an de facultate, când a văzut că programul îi oferă destul spațiu pentru a face și alte lucruri importante, în afară de studierea silviculturii.

Tânărul s-a gândit că ar fi bine să lanseze o afacere, iar cum bani nu prea avea, a luat un credit și a cumpărat primii 15 viței pentru carne.

Părinții erau plecați peste hotare, iar acest lucru l-a motivat să muncească și să se dedice mai mult, dorind să se dezvolte acasă și să-și readucă părinții la baștină.

Căpătând experiență și dezvoltând abilități antreprenoriale, Tudor a înțeles că „tăurașii pentru carne” nu reprezintă o afacere profitabilă.

Cu toate acestea, nu s-a oprit din a-și atinge obiectivul și-a schimbat doar strategia de lucru. A decis să se reprofileze pe creșterea vacilor pentru lapte. Astăzi, ferma lui numără 135 de animale, dintre care 80 sunt vaci mulgătoare.

Vacile produc o cantitate de 900 de litri de lapte pe zi, pe care îl vinde unei companii de procesare din Soroca.

A colaborat cu diferiți agenți economici, dar în ultimul timp, cel mai avantajos a fost să lucreze cu echipa din nordul țării. Mașina vine zilnic pentru a prelua laptele direct de la fermă.

Munca o face împreună cu doi angajați și familia – tatăl și fratele său. Tudor spune că datorită instalării unui gard electric, și-a eficientizat costurile și nu mai are nevoie de angajați în plus.

Această metodă de securizare a animalelor i-a oferit o nouă perspectivă de dezvoltare a afacerii, deoarece până acum, din cauza lipsei brațelor de muncă, nu-și putea permite o extindere.

Hrana pentru animale o asigură datorită celor 30 de hectare de pământ pe care le dețin, totuși, lucerna o cumpără.

În ultimii trei ani, au simțit cel mai bine procesul de dezvoltare, obținând subvenții pentru a cumpăra tehnică modernă.

Pentru a reuși să completeze pachetul de documente, Tudor a apelat la ajutorul Centrului de Extensiune Hîncești, Organizația Regională FARM.

Datorită proiectului Hîncești Comunități Prospere, Tudor Cioară va beneficia de un grant în valoare de 18.000 de lei, sumă pe care o va investi în aparate de muls.

Recent, el a fost gazda unei activități în cadrul Școlii de Câmp în Zootehnie, parte din același proiect.

Crescătorii de vite au interacționat cu expertul în zootehnie, Sergiu Coșman, care le-a vorbit despre principalele reguli în nutriția și creșterea animalelor.

Tudor a primit și consultanță individuală de la expert, iar cea mai valoroasă lecție a fost că trebuie să-și îmbunătățească condițiile de trai în grajdul animalelor pentru a le aduce la standardele solicitate, contribuind astfel la creșterea productivității.

Tudor susține că grajdul l-a făcut intuitiv, fără a apela la un specialist pentru recomandări tehnice, dar datorită Școlii de Câmp a descoperit lucruri utile pe care urmează să le implementeze în acest an.

Fermierul este convins că domeniul zootehnic se poate dezvolta în țara noastră, dar este nevoie atât de munca și dorința fermierilor, cât și de susținerea cu informații și finanțe din partea statului.

În ultimii doi ani, s-au făcut mișcări pozitive în acest sens în Republica Moldova.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Hîncești Comunități Prospere”, finanțat de Dorcas Aid International și Kom Over en Help, și implementat de Fundația Dorcas din Moldova în parteneriat cu Federația Agricultorilor din Moldova.

Prin acest proiect, comunitatea agricultorilor mici beneficiază de instruiri, susținere financiară pentru dezvoltare și implicare în viața comunității locale.

Este ambițios, perseverent și dedicat agriculturii. Are doar 25 de ani și ultimii șase și i-a dedicat dezvoltând propria afacere agricolă.

Cultivă cereale precum rapiță, orz, grâu, porumb și floarea-soarelui pe o suprafață de 150 de hectare, folosind metode convenționale și, ocazional, tehnologia mini-till pentru a combate seceta și deteriorarea solului.

Respectarea strictă a asolamentului este secretul său pentru un pământ fertil și recolte bogate.

Bogdan Oleinic este implicat și în pomicultură, având o livadă de 33 de hectare unde cultivă mere și prune.

Fructele sale ajung pe mesele moldovenilor și ale cetățenilor din statele UE, datorită certificării Global GAP.

Cunoștințele lui în domeniu sunt validate și prin studii de profil, are licență și masterat în agronomie.

Bogdan a simțit pe propria piele impactul secetei și al costurilor ridicate pentru cultivarea grâului. Costurile de 7.000 de lei/ha și randamentele scăzute au evidențiat necesitatea unor sisteme eficiente de irigare.

Livada sa este dotată cu un sistem de irigare, iar pentru viitorul apropiat, plănuiește să extindă acest sistem pe 60 de hectare și să crească suprafața cu prune intensive.

De asemenea, intenționează să construiască un frigider pentru depozitare și să achiziționeze tehnică de precizie și o uscătorie.

Bogdan știe că informațiile și asistența profesională sunt cruciale pentru dezvoltarea antreprenorială. De aceea, participă activ la instruiri, vizite peste hotare și schimburi de experiență.

Evenimentele organizate de APA „Teragronord”, Organizația Teritorială FARM din Soroca l-au ajutat semnificativ în cei șase ani de activitate.

Bogdan subliniază importanța serviciilor oferite de FARM:

Bogdan este unul dintre cei 3.500 de fermieri care au beneficiat de sprijinul FARM în perioada 2021-2023, demonstrând că FARM este un MENTOR și GHID pentru fermieri.

Pentru a accesa serviciile FARM, adresați-vă la cel mai apropiat oficiu al Organizațiilor Regionale FARM. Pentru a accesa lista completă a Organizațiilor Regionale FARM, accesați aici. 

Sau apropiați-vă la sediul din Chișinău, str. Ștefan cel Mare 123 V.

Ideea de a lansa o afacere în domeniul agricol a venit întâmplător, dintr-o experiență mai puțin plăcută din adolescență.

Pasionat de agricultură încă din copilărie, Andrei obișnuia să lucreze la alți fermieri pentru a face bani și a învăța mai multe despre activitatea agricolă.

Într-o seară, muncind pe câmp până târziu, n-a reușit să ajungă la timp acasă. Părinții lui, fiind la muncă peste hotare, nu puteau lua legătura cu el, ceea ce i-a îngrijorat și stresat.

Dar, când s-au convins că tânărul este bine, au decis să-i dea o lecție de viață. Crezând că-l pedepsesc, i-au asigurat 2 ha de pământ și, cu fraza „Vrei de lucru? Ia și lucrează!”, i-au dat de înțeles că trebuie să-și asume gestionarea unei grădini.

În clasa a IX-a, Andrei Leontiev din Hăsnășenii Noi și-a început călătoria în lumea businessului agricol. Și, spre mirarea părinților, pasiunea pentru agricultură nu i-a scăzut, nici la 12 ani distanță de la primele roșii și ardei crescuți de el.

Chiar dacă relația cu agricultura a fost una specială încă din copilărie, a fost o perioadă în care se dezgustase de ea. După mai multe nereușite și decizii incorecte, sub formă de protest, și-a ales chiar și un alt domeniu pentru a studia.

A absolvit mai întâi Colegiul Feroviar din Bălți, apoi și-a continuat studiile în România, la Facultatea de Inginerie Energetică, urmată de un master în energetică industrială.

Suprafețele de terenuri cultivate de Andrei au crescut semnificativ. În prezent, deține 97 de hectare, dintre care 90 cu cereale și 7 hectare cu legume, dintre care 1,42 hectare în câmp protejat.

Legumicultorul este convins că succesul se datorează pasiunii pentru ceea ce face, subliniind:

Primii zece ani din afacere au fost plini de încercări, greșeli, reușite și rezultate, unele mai bune, altele mai puțin, dar cert este că tot ceea ce câștiga, reinvestea:

Deși nu a urmat cursuri de business, s-a ghidat după lecțiile învățate de la părinți, care i-au insuflat că banii sunt doar un instrument pentru realizarea scopurilor:

În toți acești ani, afacerea a fost și un catalizator al familiei, așa cum el muncește împreună cu mama și tatăl său. Iar forma de funcționare s-a închegat cel mai bine în perioada în care făcea studii în România.

Andrei făcea naveta frecvent și s-a învățat să gestioneze afacerea de la distanță. Împreună cu părinții, au delimitat clar responsabilitățile: el se ocupa de documente, tatăl de tehnică, iar mama de managementul resurselor umane.

Partea comercială și relațiile cu piața au fost exclusiv responsabilitatea lui, având un dar înnăscut de a comunica cu oamenii.

Recent, și-a renovat sera, investind într-o structură performantă, iar după calculele făcute, estimează că va recupera investiția în 4-5 ani.

Pentru viitor, își propune să mute toată activitatea în câmp protejat, asigurând astfel o eficiență economică și o utilizare optimă a resurselor umane.

Legumele produse de familia Leontiev se vând prin rețele de supermarketuri, dar și pe piață.

Deși mulți legumicultori se plâng de dificultăți în colaborarea cu supermarketurile, Andrei a reușit să stabilească relații solide cu acestea, oferindu-le cantitatea și calitatea necesare.

El este convins că, pentru a produce suficient pentru export și a asigura cantitățile necesare atât pentru piața internă, cât și pentru cele externe, este nevoie de asociere între producători.

Andrei este cel mai tânăr membru al consiliului de administrare APEL și un promotor al asocierii. El este și gazda primului eveniment public organizat de APEL.

Andrei încurajează tinerii să se implice în agricultură, dar respectând o singură condiție: